Page 22 - 1897-06

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 124.—1897.

socialişti, înoă n’a isbuonit şi 'probabil, oă Adunarea generală constituantă joc de treout, să căiesoe în presinte şi vi­ gurilor, „Făvdrosi Lapolt , oe apărea la Bu­
u
nici nu va putâ isbuoni în măsura proiec­ itorul o umple de grâză. Astfel, da sentinţă dapesta, oa fiiar DOÎitio cotidian, a înoetat
tată, deârece s’au luat şi se i-au tote mă- a „Reuniunei învăţătorilor români din Ar- pâte fi nimicită numai prin deşteptarea na- în săptămâna aeâsta de-a mai apărâ, fusio-
şurile posibile pentru a-o sufoca chiar dela chidiecesa gr. cat. de Alba-Iulia şi Făgăraş", ţiuuei, oe se întâmplă prin întruniri şi aso­ uându-se cu guvernamentalul „Magyar Uj-
început. Cu tâte aoestea, anevoiă se orede, ţinută în 15 Iunie n. c. cieri. Prin aoestea ea va pricepe natura sâg". — „Fovârosi Lapok" a apărut ne-
că în unele ţinuturi se va pută evita un Bl aş iu, 15 Iunie 1897. luptelor şi cum trebue luptat. Va înţelege oontenit timp de 34 de ani. Apunerea lui
aspru oonfliot între munoitorl şi proprietarî. In luptele fiilnioe, în care fiă-oare e deosebirea între laptele fisice, oe pot să după o esistenţă atât de îndelungată este
Ce rol vor juoa atunoî baionetele gendar- angajat, oa cel mai important mijloo pen­ dureze numai fiile, şi între importanţa lup­ ou atât mai caracteristică, fiind-oă în acest
milor şi armele ostaşilor, faţă cu oâsele şi tru a-şi apăra individul esistenţa şi de a-şî telor inteleotuale şi morale, ce neînoetat an este al treilea cţiar cotidian unguresc, care
topârăle muncitorilor, astăfil încă nu se asigura progresul şi bună-starea s’au dove- se susţin şi desvâltă. a apus. Anume mai întâia a apus fiiarul
p6te prevede. dit întrunirile şi asocierile. Aceste arme, înţelept e acela, oare sondâză şi es- cotidian „Visszhang ; după el a urmat
a
Atâta însă se vede destul de lămurit, a căror importanţă a fost şi este recunos­ ploatâză prima dată un teren âre-care. El „Nemzeti Uisâg", er acum „Fovârosi La-
a
oâ în faţa perioulului, ce ameninţă, atât cută la tote popârele, ce au făcut mai pune mâna pe câştigurile cele mai însem­ pol: , — tote acestea în decurs de abia
guvernul, cât şi marii proprietari nu găsesc lungă cale în domeniul oivilisaţiuuei, sunt nate, adăpându-se din isvârele de venit câte-va luni! Semn vădit, oă nu prea le
de-ooamdată alt remediu, deoât baionetele, mijlâcele sigure, ce apără pre micul capi­ pănă atunci, oând mulţimea imitându-1, merge strălnoit nici foilor unguresc!, pe
deşi aoestea nu pot avă alt efect, decât să talist faţă de greutatea de plumb a acelora, producţiuuile de acel fel du se mai valo- lângă tote eubvenţiunile mari, oe le capătă
potenţeze agitaţiunile, să mărâsoă confusiu- cari îşi portă mintea şi inima în buzunar. reză ca mai înainte şi bilanţul se îuchie din budgetul statului şi dela „Kulturegy-
nea şi pe de-asupra să provooe eventual şi Ele sunt îndreptători, cari nioi-odată nu cu deficit. Oaşul aoesta înţeleptul îl pre­ let“-url. La ordinea fiilei sunt astăfil fiia-
multă vărsare de sânge, deorece pănă la vor lăsa pre cei mai puţin versaţi în soiinţă vine şi părăsindu-şl ooupaţiunile avute, rele de speculaţiune ale Jidanilor. Acestea
aşa grad a ajuns afil agitaţiunea între mun­ să rătăcâsoă în labirintul, unde prea uşor oaută altele, a oăror bunătate nu e cunos­ sunt, care subminâză esistenţa vechilor foi
citori, încât aoeştia par a fi gata chiar pen­ pot fi aruncaţi chiar din partea unor ca­ cută de loc, ori numai în cercuri mai mici. unguresol. Semnele sunt forte caracte­
tru o revoluţiă. pete fârte luminate, dâr cari se nutreso Prooedeul acesta e cu mult succes ristice.
In oomitatul Torontalului, după cum din o inimă infectă şi plină de răutăte. pe terenul eoonomic, nu tot aşa îusă pe
se asigură, miliţia a primit ordin să stea întrunirile şi asociările sunt tot atâtea terenul intelectual şi moral. Aici cel oe Nou profesor român: Ni-se scrie: Mier­
gata pentru orl-ce eventualitate. In acest laboratâre, invenţiune proprie a vâoului inventâză un lucru folositor şi proventuos, curi, în 16 Iunie n. o. a depus oensura din
comitat (al Torontalului) centrul mişcărilor present, cari oontribue înbelşugat la deş­ nu-1 părăsesoe nioî atunci, când a devenit istoriă şi geografia la facultatea filosofică
socialiste îl formâză oraşul Tisza-Szt.-Miklos, teptare, poftă de lucru şi iubire faţă de proprietatea tuturor, oi prin intensitatea a uuiversităţei din Cluşiu bravul tînăr,
oare e locuit de Maghiari. In total, Ma­ luoru şi iubire faţă de muncă. Ele sunt luorării şi, perfâcţionarea lucrului tinde, oa George Vătăşan, fiiul preotului român din
ghiarii sunt cei mai mari aderenţi ai socia­ alimentul cel mai nutritor, oare susţine să rămână în câştig faţă de aceia cari în­ Zoitan, cu un succes bun. Felicitările nâs-
lismului, âr după ei se fiice, oă urmâză Serbii. speranţa în viitâre isbânfil. Sunt oulmile cep numai, ori au înaintat puţin cu lu­ tre sinoere! — Deleanul.
Din causa acesta şi greva secerişului ame­ răooritore, de unde satisfăcut privesoe mu­ crarea. Nouă esplosiă de bombă îu Paris. Mer-
ninţă mai mult în ţinuturile loouite de Ma­ ritorul ia drumul, ce l’a percurs în socie­ Cei din urmă, adevărat, nu vor fi curl, la 7 ore 10 in. o bombă a făcut es­
ghiari şi de Şerbi. tatea semenilor săi. Satisfăcut atât in ce atât de tari şi respectaţi, oa cei de întâiu plosiă pe piaţa Concordiei, în faţa statuei
In Chiohinda-mare husarii stau gata privesoe resultatui material şi intelectual der punând mâna pe lucru şi mai târfiiu, Stvassbourg, pe o plâie torenţială şi pe
de-a da năvală asupra poporului munoitor al muncii sale, oât şi pentru bucuriile pro­ ohiar, nicl-odată nu vor fi nimiciţi de aoeş­ când piaţa era aprope deşârtă. Maşina era
în ori-ce moment. La Mokriu a fost întă­ curate de munca desvoltată în unire, oând tia, oăcl ei tot cu aceleaşi arme se vor un fel de tingire. Proiectilele au stricat
rită gendarmeria. La Tisza-Foldvar a ple­ i s’a oferit ooasiune să dea ajutor şi îu apăra, în apărare le cresoe iubirea faţă de uşor balustrada ce înounjură statua. S’au
cat alaltăerl dela Szolnok o companiă de schimb să primâscâ ajutor. sine şi ai săi. In iubire le oresce curajul găsit bucăţi de fer la pioiorul zidului gră-
ostaşi pantru oa să suprime eventualele De aceste mijlâce se pâte folosi ori­ şi consoiinţa de sine şi în aoestea se desvâltă
plăcerea faţă de luoru, caracterul şi al­ dinei TuiJleries. Nimeni n’a fost rănit. S’a
turburărl. Nu mai puţin ameninţâtâre este cine, căci ori oine e în drept să se faoă
truismul, cel mai însemnat sacrificiu, ce se început o anchetă. Poliţia este sigură, că
situaţiunea în ceroul Canijei turcescl, al părtaş de resultatele, ce le produo întru­ autorul esplosiei este acelaşi, care a încer­
Zentei, al Pavei sârbesc!, al Pavei ungu­ nirile şi asocierile, fiind aoestea drepturi pâte aduce singur numai pe altarul mora­ cat să oomită atentatul de Duminecă. Se
resc! eto. înăsoute ale omului. lităţii.
(Va urma,) orede, oă este vorba de un aot fără inten-
Cu un cuvânt, parte fârte mare a Nimeni nu le p6te nimici şi nu e în ţiune de omor. S’au găsit urme de sânge
Ungariei este în fierbere. Guvernul are interesul nimănui, oa să le denege. Nu e în colţul stradei Rivoli. Doi indivifil au
acum bogată ooasiune de-a se convinge, în interesul statului, oăol şi fiinţa lui numai fost arestaţi, dintre oarl unul avea asu-
pentru oine a fost de lipsă să se întărâsoă prin întruniri şi asocieri de sine mai devine — 6‘ (18) Iunie. pră-şl buoăţl de fer. Se mai asigură, că
gendarmeria: pentru „Valahii" din Ardea!, viâie, mai deştâptâ, numai ou ajutorul lor Biserica Sf. Nicolae din Scîieiu: Poi- bomba a fost atât de tare încărcată, înoât
ori pentru conaţionalii săi dm Ungaria? — pdte să aibă cetăţeni înflăoăraţl de spiri­ mâne (Duminecă, în 8 Iunie v.) va pre­ bucăţile de fier le-a aruncat vre-o 30 de
Românul fiioe: Dumnefieu nu bate pe om tul abnegaţiunei, oe formâză elementul dica părintele Dr. Vasilie Saftu. metri pănă la terasa Tuilleriilor. — Vor­
ou bâta!... constitutiv al statului, şi numai prin ele bind despre atentatul comis asupra preşe­
La acest loc mai avem de notat, oă îşi pote împlini atât misiunea de drept, Nenorocire pe calea ferată. Afil dimi- dintelui Eelix Faure „Journal de St. Pe-
ministrul de justiţia Erdâlyi a adresat pro- oât şi chiămarea oivilisatorioă, ce inherente nâţă trenul de persâne, ce venea dela Zâr- tersbourg" fiice, oă acest atentat nu pote,
curaturei din Oradea-mare o telegramă, sunt naturei lui. Fără libertatea întruniri­ nesol, a întârfiiat ou o jumătate oră. Causa decât sâ sporescă sentimentele, de cari
întârfiierii a fost o nenorocire întâmplată
prin oare cere, ca cel mult în decurs de 24 lor şi asocierilor, statul nu e altceva de­ Rusia este animată faţă ou şeful naţiunei
cât un arest; chiar deeă cetăţenii lui s’ar între oomuna Cristian şi Braşov. Servito­
fire să ’i se raporteze, oă dintre arestanţii rul oBssierului comunal din amintita co­ amice stimat pentru caraoterul şi înaltele
aflători în înehisârea tribunalului de-aeolo buoura de-o îngrijire orl-cât de umană, sale calităţi.
totuşi rămâne arest cu fiinţe neîndestulite, mună — un Sas — nebăgând în sâmă de
câţi s’ar pută pune fără perioul la disposiţia
în inimile cărora sădit e şi rămâne sîmbu- treoerea trenului, fu ajuns chiar pe oând 0 nouă inV8nţiime. Din Graz se tele-
proprietarilor pentru câte-va săptămâni şi era să treeă şinile, dimpreună ou căruţa, in
oâţl păzitori ar pute să lipsescă dela în- rele anormalităţii. Societatea încă nu le care erau pBtru luorătorl. Un cal fu omo- grafâză următârele: In timpul mai reoent
ohisâre pentru a păzi pe arestanţii mun­ pote despreţui, dâcă nu voesoe să se săi- s’a făcut sub supraveghiarea bărbaţilor spe­
bătăcâsoă. Individul fără ele devine pradă rît şi căruţa cu desăvârşire sdrobită, âr cialişti, o încercare suooâsă, de a risipi
oitorl ?
elementelor fisioe şi forţelor inteleotuall şi dintre persone un luorător a primit lesiunî norii încărcaţi ou grindină prin împuşcă­
E probabil, că asemenea telegrame a pe spate, ceilalţi fură aruncaţi în şanţ de
morali ale semenilor săi. turi. Banca din Stiria, oare posede vii es-
adresat ministrul tuturor procuraturilor din puternica lovitură. Scările aprâpe dela tote
De necesitate sunt însă asooiaţile în tinse, voesoe acum să oontieue acâstă în-
ţinuturile, unde ameninţă greva pe timpul oupeele sunt sdruncinate şi unele frânte
timpurile presente ou deosebire pentru o oeroare în măsură mai mare, cerând spre
seoerişului. ou totul.
naţiune, a cărei sentinţă de morte s’a adus scopul acesta dela ministeriul comun de
nu pentru altă orimă, oi singur pentru-oă Apnnerea unui vechili fiiar unguresc. răsboiu să-i pană la disposiţiă oâte-va tu-
nu se iubesce pre sine însa-şl şi îşi bate Unul dintre cele mai veohl fiiare ale Un­ uurl. Ministeriul a dat ordin a i-se împru-

1
FOILETONUL „GAZ. TRANS. * spune, între altele, că din materiile subte­ tot din aceşti oărbunl se prepară gazul ace- âmeni, cari priveau acea trinitate de „hocus
rane, in decurs de mii şi miliâne de ani, telin. a cărui lumină sâmănă cu lumina fii- pocus", der aceştia au fost escepţiuul, pe
s’a format prin petrifioare cărbunele de lei. Va să fiică, s’a ajuns la: non plusultra. cari istoria i-a înfierat.
piatră, din care afil se produo oele mai bi­ Se pâte preface nâptea în fiiuă. In fiiua de afil âmeuii sunt mai indul­
Superficialitatea şi şovinismul în zare şi minunate colori, cu care se colo- In urma urmelor, minunea minunilor! genţi faţă ou „soăderile" altora. De oe?

literatură. râză fantasticele stofe, oe le pârtă damele. Tot din aoest cărbune, topit prin imensa Pentru că se folosesc de minune de ele.
De Iosif Stere a Şuluţiu. S i b i i u 1897. Oă din acei oărbunl, prin descompunerea căldură, ce se petrece în sinul pământului, Ba vedem omeni, cari în fiisa unui celebru
lor artificială se eliberâză materii, din oare apoi cristalisat, formâză natura însa-şl dia­ bărbat al antichităţii: „fao chiar binele,
(Fine).
se prepară parfumul cel mai esoelent, ase­ mantul în tote colorile: rubin, opal, sma- pentru ca apoi să pâtă face răul nepe-
Imensul progres oe-1 faoe omenimea menea mirosului florilor naturale. Şi că ragd, alb şi arare-orl negru, oel mai preţios depsiţl".
afil pe terenul soiinţelor naturale, pândind fără ajutorul acestui cărbune, lumina elec­ dintre tote diamantele. Lumea însă n’ar trebui să uite ceea
tainele naturei şi cucerind puterile ei do- trică nu s’ar putâ produoe. La început se Aufiând bătrânii noştri despre tâte ce fiioe un alt celebru soriitor frances:
minaţiuuei sale, nu este absolut nioî o re­ cioplea cărbunele şi sa aplica în lampă, aceste, ar îndruga la cruci şi mătănii, unii „Câte societăţi n’au fost nimicite, pen­
compensă faţă ou pericolul ce-o ameninţă ourentul eleotrio ajuns în atingere ou căr­ ar esolama: „Gospodi potnilui ! âr alţii: tru că nu s’a găsit un om, care să le strige:
w
prin părăsirea idealului, ceea ce este sig­ bunele produoe lumina electrică. „Dâmne miluiesoe-ne!“ der văfiând oraeui- Aveţi grije! un nou viciu iese la lumină,
natura lurnei moderne. Părăsire, ce degra- In fiiua de afil trăiesoe în Paris un mea degenerată şi dsmoralisată; idealurile o nouă lepră ne cuprinde.
u
dâză pe „om la starea primitivă : la săl- om, oare a inventat şi prepară din acel la oare ei ţineau cu sfinţeniă, batjocorite;
bătăoirea moravurilor. „Societatea nefiind prevenită nu s’a
cărbune, fire, oare se înfăşură pe sîrmele apoi aufiând că „Inmea modernă" privesoe putut apăra, vioiul a crescut, s’a întins, şi
Se aude deja vuetul, ce s’apropiă oa de la lampă, unde arde flacăra, care răs- patria, naţiunea şi ondrea de scule, oe ai să
) cei deveniţi vioioşl şi leproşi, n’au mai ob­
uraganul, care vrâ să distrugă tot oe min­ pâudesce o lumină mult mai perfecţio­ le cauţi la anticuarl, fiicându-şî: „Was kof servat vioiul şi lepra vecinului".
tea şi inima omului ideal de secoil a zidit. nată. ich mir dafur!" bătrânii noştri ar fiioe:
Se apropiă timpul oând Creatorul va fiioe: Omul acesta lucră singur, temându-se totâ sciinţa şi tots oomorile lumei fără
„Peniţei me hominem feoisse". nu cumva să pătrundă şi altul în secretai caracter nu plătesc o câpă degerată, şi s’ar
Care le-ar fi mirarea bătrânilor noş­ densului, pentru că el vinde un kilogram întâroe âră în morminte.
tri, dâcă ei ar învia din morminte şi li-s’ar din acele fire, cu 60,000 de franol. Şi că Nn-i vorbă au fost şi dintre bătrâni