Page 23 - 1897-06
P. 23

Nr. 124.—1897.                                                            GAZETA TRANSILVANIEI                                                                      Pagina 3

         mata  numitei  bănci  patru  tunuri  spre  bani,  adecă  ou  334,988  lei  36  bani  mai  Ito  din  partea  Japoniei,  Marele  Duoe  Ser  brul  filosof  german  Max  Nordau,  sub  tit
                                                                                                                                                                                              -
         aoel soop..                                   puţin  deoât  înoassările  din  lună  ooreapou  giu şi Marea Duoesă Elisabeta Feodorowna,  Iul:  „Parodoxe  sociologice".  Traducere  de
                                                       dentă a anului trecut.                       Ducele  şi  Duoesa de  Coburg-Gotha, Prinţul  Rosmarin. Preţul 20.
              Procesul pentru trădare de patria, oe                                                 Eugen  al  Suediei,  Duoele  de  Wurtemberg
         s’a  pertraotat  Ia  Viena  oontra  foştilor  ofi-   — D. Kiru, directorul general al poş>   şi Ducele de Oporto.
         cerl  Bartmann  şi  Yanioek,  acusaţl  pen-   telor  şi  telegrafelor,  oare  a  representab    Principele  şi  Prinoipesa  României,  de     In  Tipo-Litografia  „Cărţilor  biseri-
                                                                                           f
         tru-oă  au  trădat  secrete  militare  Rusiei,  s’a   România  la  congresul  telegrafo-poş al  in­  şi  însorişi  printre  participanţi,  vor  lipsi  din   oesol"  din  BuourescI  a  apărut  o  mică  bro­
         terminat.  Pa  basa  verdictului  curbii  ou  ju­  ternaţional  dela  Washington,  a  telegrafat   oausa  bolei  oelui  dintâi,  şi  acâstă  lipsă  in­  şură  istorică,  de  75  pag.  întitulată:  Voia
                                                                                                                                                                                        n
         raţi,  aousaţii  au  fost  scoşi  de  sub  aousa-   ministrului  de  iuterne,  oă  congresul  s’a  în­  dispune forte mult pe Regina Viotoria, oare   lui  Dumnezeu  în  graiul  naţional.  Un  Epis­
         ţiunea  trădărei  de  patriă,  der  au  fost  osîn-   chis şi oă se întoroe în ţară.                                                     copat  românesc  în  imperiul  turcesc  de  P.
                                                                                                    în  acâstă  mare  solemnitate  vrea  să  vadă
         diţl  pentru  crima  spionagiului.  Bartmann                                                                                             Garboviceanu,  profesor  şi  deputat.  Broşura
                                                                                                    în  juru-i  pe  toţi  nepoţii  şi  pe  tâte  nepâ-
         a  fost  osîndit  la  5  ani,  âr  Yanioek  la  2   Jubileul reginei Victoria.             tele sale.                                    traotâză  oestiunî  de  aotulitate  de  mare  im­
         ani închisore grea.                                                                                                                      portanţă,  arătând  de-o  parte  importanţa
                                                                                                         In  afară  de  prinţi  vor  lua  parte  nu-   graiului  naţional  la  propovăduirea  credinţei
                                                            Marţi 10 (22) Iunie a. o., Regina Vie
              Din  Moravia  se  telegrafâză,  că  din                                               mărâse  delegaţiunl  din  Frencia,  din  Tur-   er  de  altă  parte  făcând  un  studiu  obiectiv
         oausa  unui  disours  vehement,  oe  l’a  ţinut   toria  a  Angliei  împlinesee  60  de  ani  de   oia, Persia, din regatul Siamului, din China,   asupra  stărei  de  afli  a  fraţilor  noştri  din
                                                      domnie.  Iutrâga  suflare  engleză  s’a  hotă-
         în  Brun  în  contra  ordonanţelor  pentru                                                 din  America  de  Nord,  Statele  Amerioei   mperiul  turceso,  precum  şi  luptele  lor  din
         limbă  deputatul  Heeger  (partida  germană   rît să celebreze cu o pompă străluoită aoâstă   centrale  şi  de  Sud,  Korea,  Spania,  Serbia,   treout.
         poporală)  a  fost  tras  în  ceroetare  crimi­  lungă  şi  binecuvântată  domnie,  a  doua,  ca   Elveţia şi alte State mai mici.
                                                      chestie  de  durată,  în  întreg  cursul  isto­                                                                  *
         nală.  Este  şi  acesta  o  dovadă  despre  ma­                                                                 *                             In-;  editura  Tipografiei  „  Aurora“  A,
        rea  iritaţiune,  ce  domnesce  între  Germani,   riei  englezesc!,  atât  de  agitată  cât  pentru   Procesiunea  se  va  opri  de  patra  ori  Tcăoran  din  Gherla  (Szamosujvâr)  a  apă-
         Boemi şi Moravi.                             treout.                                       în  drum.  Mai  întâiQ  se  va  opri  în  looul  nat:  „Opşagurî,  cât  cioplite,  cât  pilite  şi  la
                                                           Regina  Victoria,  pleoând  dela  palatul
                                                                                                    unde  altă-dată  se  afla  „Templul  Bar",  şi  lume împărţite“ de loan Pop Reteganul. Este
              Serviciul de masă al Reginei Angliei.   Buckingam,  îşi  începe,  prin  tot oraşul  Lon
        Iu  vederea  serbărilor  jubilare  ale  reginei  drei,  procesiunea  jubilară.  La  oortegiul  ju   în  oare  loo  ac) 1  se  a fl&  numai  un  mic  mo­  o  carte  de  vre-o  184  pag.  format  mic  plă­
        Yictoria  s’a  transportat,  sub  esoortă  bună,  bilar  vor  lua  parte  aprope  două  sute  re-   nument,  ce  marohâză  începutul  „Oetăţei",  cut,  cuprindend  vre-o  60  de  poesii  glu­
         dela  Windsor  la  palatul  Buokingham,  ser-  presentanţl  de  ai  Statelor  străine.  Drumul   la  capătul  stradei  „Fleet"  —  strada  gaze­  meţe. Preţul 40 cr.
        vioiul  de  masă  al  reginei.  Serviciul  e  de  de  parcurs  e  de  aprope  cjece  chilometri,   telor.  Aci  lordul  Major,  —  primarul  Lon­
         aur  masiv  şi  se  compune  din  800  de  bu­  şi  de  o  parte  şi  de  alta  a  aoestei  lungi   drei,  —  îmbrăcat  în  aur  şi  purpură,  oă­
        căţi, a  oăror greutate  totală trece de 30,000  căi  vor  fi.  înşiruite  trupe  militare  şi  poli-   lare  pe  un  prea  frumos  oal,  după  un  obi-
        klg.! Valorea, numai a aurului, e de aprope  ţienescl.                                      ceifi  străveohiQ,  va  preda  Reginei  „Sabia     In  audienţă  la  Menelik  Acum  de  cu­
        100  de  miiione.  Fiă-oare  piesă  este  însă                     *                        Oetăţei".                                    rând,  Eenric,  duoele  de  Orleans  a  fâout  o
                                                                                                         Al  doilea  popas  se  va  face  în  faţa
        şi  un  adevărat  obiect  de  artă,  capo  d’opere   Capul  cortegiului  îl  aloătuesc  trupele                                          câlătoriă  în  Abissinia,  unde  a  fost  primit
        ale artei florentine.                                                                      Catedralei.  Sf.  Pavel,  unde  se  va  oficia,  în   în  audientă  de  regele  Menelik.  Impresiu-
                                                      coloniale şi primul ministru diu fie-eare Co­  plin  aer,  un  serviciu  divin,  ce  va  dura   nile,  cu  care  s’a  reîntors  dela  acâstă  visită,
              La  „Pomul  verde"  va  concerta  mâne   lonie  cu  suita  sa.  După  aceştia  vin  Prin   aprope  jumătate  de  ceas.  Catedrala  e  în­  le  desorie  acum  într’o  scrisâre  publioată  în
        sără, Sâmbătă, musioa lui Găluşcă.            cipii,  trupele  speciale  indiene  şi  garda  re­  conjurată  diu  tâte  părţile  de  case  uriaşe,   diarul  „Figaro"  din  Paris.  iţită  oe  spune:
                                                      gală.  Trăsura  reginei,  un  landou  căptuşit   şi  s’a  găsit  un  anteprenor,  care  a  închi­
              Aparate de fotografie pentru diletanţi. Firma   ou  mătase  bordeaux  şi  brodat  cu  aur,  ou                                     Palatul  Negusuloi  este  m  Addis-Abeba,
        A. MOLL, liferantul curţii c. şi r. din Viena                                              riat  una  din  aceste  clădiri  uriaşe  ca  s’o   asedat  ne  o  colină  mică-  Iutrâga  curte  a
        Tuclilauben Nr. 9 îşî recomandă amatorilor de   roţile  de  oauciuo,  va  fi  trasă  de  8  cai,   dărîme,  să  construiască  în  loou-i  o  tri­  Negnsului  se  numesce  Ghibi.  In  mijlocul
        fotografare, articolele sale necesare pentru a fo   pănă  acuma  Regina  n’a  lăsat  niciodată  să   bună  de  speotatorî  şi  pe  urmă,  după  so­  ghibi-ului,  pe  vârful  colinei,  se  află  palatul
        tografa. La cerere trimite liste ilustrate conţi­  se  înhame  mai  mult  de  şese.  In  trăsura  re   lemnitate,  să  zidâscă  la  loo  clădirea  nouă
        nând preţurile.                               gală  în  afară  de  Regina  se  va  afla  numai   nouţă.                                  domnitorului,  ou  năreţi  negri  si  acoperiş
                                                      fiica ei, Impărătâsa-văduvă Frederic al Ger­       Al  treilea  popas  va  ave  loo  vis-â-vis   roşu.  Iu  nemijlocită  apropiere  de  palat  se
                                                      maniei.  Trăsura  regală  va  fi  precedată  de                                            află  mai  multe  edifioii  mai  mici.  în  care
                     Scîrî din România.                                                            de Mansion House, unde Suvărana va primi      se  află  sufragerii,  dormitâre,  odăi  pentru
                                                      aoeea  a  Principesei  moştenitore,  pe  când
                                                                                                   un buchet din mânile primăresei şi o adresă
              — Principele României a avut Mercur!  soţul  ei,  Principele  de  Gailes,  va  figura  în   de  loialitate  din  partea  primarului,  care  se   primirea  âspetilor;  la  pâlele  colinei  se  află
        o  di  forte  bună-  Temperatura  a  fost  nor­  garda de ondre.                           va  găsi  în  acest  moment  la  looul  aoesta.   locuinţele  mărunte,  înşirate  des  una  lângă
        mală.  Regele  şi  Regina  au  fost  după  dejun   Garda  de  onâre  va  fi  compusă  din  Er  al  patrulea  şi  cel  din  urmă  popas  va   alta,  ale  personalului  de  curte.  Personalul
        la Cotrooenî, unde au stat mai multe ore.     Ducii  de  Coburg,  Connaught,  Jork  (fiul  avea  loo  în  faţa  bisericei  Catolioe-romane,   curţii,  garda,  păzitorii,  servitorii  si  indus­
             Buletinul  medical  de  Joi  diminâţa   Prinoipelui  moştenitor),  Marele  Duce  Ser-  în Cartierul Sontwark, finde oardinalul Vau-   triaşii totî la olaltă formâză o câtă de 15,000
        constată,  că  amelioraţia  în  starea  princi­  giu  al  Rusiei,  Principele  Henrio  al  Prusiei,  ghan  şi  Ducele  de  Norfolk  vor  saluta  pe   âmenî.  In  interiorul  palatului  sâde  domni-
        pelui  continuă..  R»gele  şi-a  esprimafc  din   Prinţii  Ohristian  şi  Christian  ViotOr,  Ma­  regina în numele Catolioilor englezi.  1  torul pe un podiu înalt, ou piciârele încru­
        nou  noulţămirea  faţă  cu  profesorul  de  Ley-   rele  Duoe  de  Hessa,  Prinţul  Alfred  de  Go-                                      cişate,  asemenea  Turcilor.  La  piciârele
        den şi ou oeilaltl mediol ouranţî.           buvg  şi  Marchisul  de  Lorne  (soţul  Princi­                    *                        tronului  se  întind  două  oovâră  fârte  mari
                                                                                                                                                 şi frumâse, cusute ou multă măestriă, avend
                                                                                                         După mai mult de 'trei oeasurî de pro­
             —  Comitetul pentru ajutorarea incen­   pesei  Luisa).  (Dpeţii  de  sânge  regal  merg   cesiune,  Regina  se  va  întâroe  la  palatul  de  ambe  părţile  câte-va  figuri  de  leu.  Me­
        diaţilor  şi  inundaţilor  care  este  sub  pre-  călare  înaintea  trăsurei  Principesei  de  Gal­  Buokingham.                         nelik  portă  un  burnus  negru  brodat  ou  aur;
        sidenţa  Mitropolitului-Primat  s’a  întrunit  şi  eş;  âr  înaintea  aoestora  se  află  lordul  Vol-   Ostenitor  parours  pentru  o  femee  de  pe  cap  o  căciulă  albă,  la  degete  inele  fru­
        a  disoutat  măsurile  ce  trebuesc  luate  pen­  seley,  şeful  suprem  al  armatei,  urmat  de   78  de  ani!  Şi  pentru  oa  să  nu  fie  prea  mos».  La  drâpta  şi  la  stânga  se  află  pe-
        tru  a  se  veni  în  ajutorul  inundaţilor  din  întregul  său  stat-major.  Trăsurile  vor  fi   tare  istovită,  dootorii  au  dat  îndemn  Regi­  rinl  de  mătasă  verde,  pe  cari,  în  timpul
        totă  ţâra.  Comitetul  are  pentru  aoesb  soop  în  număr  numai  de  două-cţecl,  de  ore-oe   nei  oa  să  se  abţină  dela  ori-ce  salut,  dâr  conversaţiei  se  racjimă  a  lene.  La  spate
        o sumă disponsabilă de dauă sute oinol-zecl  cei  mai  mulţi  vor  merge  oălare.  Numai   aătrîna  Suverană  ;nu  vrea  să  asoulte,  di-  are  oâtl-va  âmenî  de  încredere;  la  o  parte,
        de mi lei.                                   din  grajdurile  regale  se  vor  scote  130   când,  oă  nu  pâte  rămână  nepăsătore  la  aprope  de  el,  stă  tălmaciul,  Menelik  este
                                                     de cai.
             — A<jl Vineri, 6ra 1 p. m., Academia                                                  omagiile  oelui  mai  întins  imperiu  din  cam  de  vre-o  50  do  ani.  Trăsurile  fetei
        Română  va  ţinâ  şedinţă  publică.  Se  vor                                                urne.                                       sale  sunt  maroante,  de  tot  espresive;  na­
        faoe  următorele  comunicări:  D-l  Dr.  F.        Dintre trupele din ţânle îndepărtate de      Aoâsta  va  fi  în  liniamente  generale,  sul  e  drept,  buzele  grâse;  gură  mare,  dinţii
        Băbeş.  Infecţiunile  celulei  nervâse.  D-l  Gr.   sub sceptrul Angliei, oele indiene an primul   procesiunea jubilară.                albi  luoitorl.  Are  privire  ageră.  In  continuu
        G.  Tocilescu  încă  o  părere  emisă  asupra   loc:  şâpte-spre-cjeoe  ofiţeri  superiori,  mai                                        pune  întrebări  tălmaciului,  ou  privirea  lui
        trofeului dela Adamklissi.            i      toţi  din  familiile  princiare  ale  Indiei,  în                                          ageră  voesoe  să  străbată  obiar  în  internul
                                                     frunte  ou  comandantul  Maharadschach  Sir        CLUŞ1U,     18    Iunie.   (Telegramă   omului.  Purtarea  lui  e  liniştită,  mărâţă  şi
             —  Sâmbătă,  14  Iunie,  se  va  da  în   Partah-Sing,  unchiul  vestitului  Prinoipe  3art.  a  „Gazetei  Trans.“)  Aîesandru
        grădina  şi  sala  Bragadiru  o  mare  serbare   Rânji.                                    Bohăţel,  căpitan  suprem  al  fostului      de  o  energiă  impunătâre.  Menelik  se  es-
        populară  în  onorea  d-lui  Roberto  Fava,                                                district  Năseud  în  pensiune,  a  reposat   primâ  cătră  duoele  de  Orleans,  că  Caruot
                                                                                                                                                a  fost  om  bun  şi  întrebă  de  fiul  lui.  Ceru
        cunoscutul  luptător  pentru  causa  Românis­      Pe  urmă  vor  fi  de  faţă:  detaşamente   acţî  nopte,  în  etate  de  opt-c|ecî  şi  unu
        mului.                                       de Haussas, din regiunea Nigrului; de Mao-                                                 informaţiunî  despre  starea  Chinei  şi  Japo-  -
                                                     ris,  din  Noua  Zelanda;  de  Dyaks  din  in­  de anî.                                    niei.  întrebă  ce  mijlâce  de  oomunioaţiune
             —  piarul  „Galaţii"  de  Marti  dă  ur­  sula Borneo de Nord, apoi misiuni din Ca­                                                se  află  îu  China  şi  dâcă  se  desvoltă  oo-
       mătorele detalii asupra oreşterei apelor Du­  nada,  Jamaica,  Malta,  B[onkhong,  Ceylou,                                               meroiul!  Fabrică  Chinesii  pusei?  Des­
       nării  :  Adâncimea  Dunărei  în  portul  Calaţi,   Guyana, Lagos, Queensland, Afrîoa de Sud,         ULTIME SCXRL                       pre  Japonia  flise,  oă   se  desvoltă  fârte
                                                                                                                                                                       !
       în  urma  oresoerei  apelor,  este  actulmente   Căprui  şi  Australia  apusană,  peste  tot  vr’o                                       frumos,  şi  oă  s’a  familiarisat  ou  oivilisa-
        de  5  metri  şi  60  cm.  De  erî  pănă  arjl   1000  de  âmenî,  oarl  vor  purta  costumele   Viena,  17  Iunie.  Raportorul  unei   ţiunea.
        apele  au  oresut  ou  15  om.  Dacă  apele  vor   lor pitorescl în colorile oele mai vii.  foi  de  aici  a  avut  un  interview  cu
       mai  cresce  ou  20  om.  portul  va  fi  inundut   Dintre principii străini vor veni :    generalul  Ignatiev,  preşedintele  socie­     Proprietar: Dr. Aurel Muresiauu.
       De  cătră  serviciul  nostru  hydraulio  s’au      Principele  Ruprecht  al  Bavariei,  a   tăţii  de  binefacere  slave  din  Peters-
       luat  deja  tâte  măsurile  posibile,  spre  a                                             burg,  asupra  raporturilor  dintre  Aus-  Redactor respoasaMl: Gregoriu Maior.
                                                     oărei  presenţă  cam  pune  în  impas  pe  oo-
       preîntâmpina  şi  aoâstă  eventaulitate.  In   pilăroşii legitimiştl englezi, căci aoest prin­  tro-Ungaria   şi   Rusia.   El   publică
       port  se  lucrâză  ou  mare  activitate  la  ri­  cipe  e  desoedent  diu  Stuarţî,  încât  pentru   acum  acest  interview,  din  care  se
       dicarea  de  înălţări  pe  oheiu  pentru  opri­                                            vede,  că  Ignatiev  ia  posiţiă  fârte  b.o-    Pentru fumătorii io ţigăriî
       rea  apei,  care  din  ce  în  oe  vine  cu  mai   dânsul  regina  Victoria  ar  trebui  să  fiă  oon-   tărită  în  favorul  mişcărei  Slavilor  din     c i i U ®    ^
                                                     siderată  ca  „Usurpătâre"  a  Coronei  en-
       ■mare  furie.  Terenul  nou  este  deja  corn-   glese;  apoi  mai  vine  Archiducele  Frantz-   monarchia   nbstră.   Diplomatul   ru­     este cea mai curată, subţire şi totuşi tare  ►3
       pleotamente  sub  apă.  Pe  cheul  Bursei,                                                 sesc  a  constatat  între  altele  cu  sa-
                                                     Ferdinand  al  Austriei,  Principele  Charles                                                      Hârtia» cLe ţigrârî,              +3
       ■apa  a  treout  deja  nivelul  şi  valurile  Du­                                          tisfacţiune,   că   în   Austria   deja   s’a
                                                     de  Lignes  al  Belgiei,  Prinţul  şi  prinţesa                                                            fără glicerina.
       nărei  scaldă  deja  platoul  din  faţa  debar-                                            început  a  se  ţine  sbmă  de  postula­         Patent 3 cr., Glub-Exquisit 2 şi 10 cr.
       oadelor.                                      Carol  al  Danemarcei,  Principele  şi  princi­  tele Slavilor.                                                                      O
                                                     pesa  Bulgariei,  Principele  Mahomed  Aii                                                      Se află şi tuburi de ţigări din hărtiă
             Din  judeţul  Calaţi  se  telegrafeză,  că   Khan,  fratele  Kedivului  egiptean,  Prinoi-                                                          C  L  U  B  .            W
       Bratcşul  s'a  unit  cu  Dunărea  şi  cu  Prutuli   pele  Albreoht  de  Prusia,  Prinoipele-Regent    L  i t e r a t u r ă .                            Vemjare en gros la         i—i
       inundând cu desăvârşire şoseua Reni.
                                                     al Braunsohweigului, Marele duce şi Marea          In  editura  „Tipografiei",  societate  pe         luiius SVîiilîer Nachfolger,   î>
             —  Venitul  căilor  ferate  române  pe  Ducesă  de  Hessa,  Păreohea  prinoiără  a  acţiuni  în  Sibiiu,  a  apărut:  Reprivire,  pri   (151            Braşov.
       luna  MaiQ  a.  c.  a  fost  da  3,559,523  lei  02 Italiei, Principele Arisugwa şi Marchisul  mul articul din scrierile publicate de oele-
   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27   28