Page 23 - 1897-06
P. 23
Nr. 124.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
mata numitei bănci patru tunuri spre bani, adecă ou 334,988 lei 36 bani mai Ito din partea Japoniei, Marele Duoe Ser brul filosof german Max Nordau, sub tit
-
aoel soop.. puţin deoât înoassările din lună ooreapou giu şi Marea Duoesă Elisabeta Feodorowna, Iul: „Parodoxe sociologice". Traducere de
dentă a anului trecut. Ducele şi Duoesa de Coburg-Gotha, Prinţul Rosmarin. Preţul 20.
Procesul pentru trădare de patria, oe Eugen al Suediei, Duoele de Wurtemberg
s’a pertraotat Ia Viena oontra foştilor ofi- — D. Kiru, directorul general al poş> şi Ducele de Oporto.
cerl Bartmann şi Yanioek, acusaţl pen- telor şi telegrafelor, oare a representab Principele şi Prinoipesa României, de In Tipo-Litografia „Cărţilor biseri-
f
tru-oă au trădat secrete militare Rusiei, s’a România la congresul telegrafo-poş al in şi însorişi printre participanţi, vor lipsi din oesol" din BuourescI a apărut o mică bro
terminat. Pa basa verdictului curbii ou ju ternaţional dela Washington, a telegrafat oausa bolei oelui dintâi, şi acâstă lipsă in şură istorică, de 75 pag. întitulată: Voia
n
raţi, aousaţii au fost scoşi de sub aousa- ministrului de iuterne, oă congresul s’a în dispune forte mult pe Regina Viotoria, oare lui Dumnezeu în graiul naţional. Un Epis
ţiunea trădărei de patriă, der au fost osîn- chis şi oă se întoroe în ţară. copat românesc în imperiul turcesc de P.
în acâstă mare solemnitate vrea să vadă
diţl pentru crima spionagiului. Bartmann Garboviceanu, profesor şi deputat. Broşura
în juru-i pe toţi nepoţii şi pe tâte nepâ-
a fost osîndit la 5 ani, âr Yanioek la 2 Jubileul reginei Victoria. tele sale. traotâză oestiunî de aotulitate de mare im
ani închisore grea. portanţă, arătând de-o parte importanţa
In afară de prinţi vor lua parte nu- graiului naţional la propovăduirea credinţei
Marţi 10 (22) Iunie a. o., Regina Vie
Din Moravia se telegrafâză, că din mărâse delegaţiunl din Frencia, din Tur- er de altă parte făcând un studiu obiectiv
oausa unui disours vehement, oe l’a ţinut toria a Angliei împlinesee 60 de ani de oia, Persia, din regatul Siamului, din China, asupra stărei de afli a fraţilor noştri din
domnie. Iutrâga suflare engleză s’a hotă-
în Brun în contra ordonanţelor pentru din America de Nord, Statele Amerioei mperiul turceso, precum şi luptele lor din
limbă deputatul Heeger (partida germană rît să celebreze cu o pompă străluoită aoâstă centrale şi de Sud, Korea, Spania, Serbia, treout.
poporală) a fost tras în ceroetare crimi lungă şi binecuvântată domnie, a doua, ca Elveţia şi alte State mai mici.
chestie de durată, în întreg cursul isto *
nală. Este şi acesta o dovadă despre ma * In-; editura Tipografiei „ Aurora“ A,
rea iritaţiune, ce domnesce între Germani, riei englezesc!, atât de agitată cât pentru Procesiunea se va opri de patra ori Tcăoran din Gherla (Szamosujvâr) a apă-
Boemi şi Moravi. treout. în drum. Mai întâiQ se va opri în looul nat: „Opşagurî, cât cioplite, cât pilite şi la
Regina Victoria, pleoând dela palatul
unde altă-dată se afla „Templul Bar", şi lume împărţite“ de loan Pop Reteganul. Este
Serviciul de masă al Reginei Angliei. Buckingam, îşi începe, prin tot oraşul Lon
Iu vederea serbărilor jubilare ale reginei drei, procesiunea jubilară. La oortegiul ju în oare loo ac) 1 se a fl& numai un mic mo o carte de vre-o 184 pag. format mic plă
Yictoria s’a transportat, sub esoortă bună, bilar vor lua parte aprope două sute re- nument, ce marohâză începutul „Oetăţei", cut, cuprindend vre-o 60 de poesii glu
dela Windsor la palatul Buokingham, ser- presentanţl de ai Statelor străine. Drumul la capătul stradei „Fleet" — strada gaze meţe. Preţul 40 cr.
vioiul de masă al reginei. Serviciul e de de parcurs e de aprope cjece chilometri, telor. Aci lordul Major, — primarul Lon
aur masiv şi se compune din 800 de bu şi de o parte şi de alta a aoestei lungi drei, — îmbrăcat în aur şi purpură, oă
căţi, a oăror greutate totală trece de 30,000 căi vor fi. înşiruite trupe militare şi poli- lare pe un prea frumos oal, după un obi-
klg.! Valorea, numai a aurului, e de aprope ţienescl. ceifi străveohiQ, va preda Reginei „Sabia In audienţă la Menelik Acum de cu
100 de miiione. Fiă-oare piesă este însă * Oetăţei". rând, Eenric, duoele de Orleans a fâout o
Al doilea popas se va face în faţa
şi un adevărat obiect de artă, capo d’opere Capul cortegiului îl aloătuesc trupele câlătoriă în Abissinia, unde a fost primit
ale artei florentine. Catedralei. Sf. Pavel, unde se va oficia, în în audientă de regele Menelik. Impresiu-
coloniale şi primul ministru diu fie-eare Co plin aer, un serviciu divin, ce va dura nile, cu care s’a reîntors dela acâstă visită,
La „Pomul verde" va concerta mâne lonie cu suita sa. După aceştia vin Prin aprope jumătate de ceas. Catedrala e în le desorie acum într’o scrisâre publioată în
sără, Sâmbătă, musioa lui Găluşcă. cipii, trupele speciale indiene şi garda re conjurată diu tâte părţile de case uriaşe, diarul „Figaro" din Paris. iţită oe spune:
gală. Trăsura reginei, un landou căptuşit şi s’a găsit un anteprenor, care a închi
Aparate de fotografie pentru diletanţi. Firma ou mătase bordeaux şi brodat cu aur, ou Palatul Negusuloi este m Addis-Abeba,
A. MOLL, liferantul curţii c. şi r. din Viena riat una din aceste clădiri uriaşe ca s’o asedat ne o colină mică- Iutrâga curte a
Tuclilauben Nr. 9 îşî recomandă amatorilor de roţile de oauciuo, va fi trasă de 8 cai, dărîme, să construiască în loou-i o tri Negnsului se numesce Ghibi. In mijlocul
fotografare, articolele sale necesare pentru a fo pănă acuma Regina n’a lăsat niciodată să bună de speotatorî şi pe urmă, după so ghibi-ului, pe vârful colinei, se află palatul
tografa. La cerere trimite liste ilustrate conţi se înhame mai mult de şese. In trăsura re lemnitate, să zidâscă la loo clădirea nouă
nând preţurile. gală în afară de Regina se va afla numai nouţă. domnitorului, ou năreţi negri si acoperiş
fiica ei, Impărătâsa-văduvă Frederic al Ger Al treilea popas va ave loo vis-â-vis roşu. Iu nemijlocită apropiere de palat se
maniei. Trăsura regală va fi precedată de află mai multe edifioii mai mici. în care
Scîrî din România. de Mansion House, unde Suvărana va primi se află sufragerii, dormitâre, odăi pentru
aoeea a Principesei moştenitore, pe când
un buchet din mânile primăresei şi o adresă
— Principele României a avut Mercur! soţul ei, Principele de Gailes, va figura în de loialitate din partea primarului, care se primirea âspetilor; la pâlele colinei se află
o di forte bună- Temperatura a fost nor garda de ondre. va găsi în acest moment la looul aoesta. locuinţele mărunte, înşirate des una lângă
mală. Regele şi Regina au fost după dejun Garda de onâre va fi compusă din Er al patrulea şi cel din urmă popas va alta, ale personalului de curte. Personalul
la Cotrooenî, unde au stat mai multe ore. Ducii de Coburg, Connaught, Jork (fiul avea loo în faţa bisericei Catolioe-romane, curţii, garda, păzitorii, servitorii si indus
Buletinul medical de Joi diminâţa Prinoipelui moştenitor), Marele Duce Ser- în Cartierul Sontwark, finde oardinalul Vau- triaşii totî la olaltă formâză o câtă de 15,000
constată, că amelioraţia în starea princi giu al Rusiei, Principele Henrio al Prusiei, ghan şi Ducele de Norfolk vor saluta pe âmenî. In interiorul palatului sâde domni-
pelui continuă.. R»gele şi-a esprimafc din Prinţii Ohristian şi Christian ViotOr, Ma regina în numele Catolioilor englezi. 1 torul pe un podiu înalt, ou piciârele încru
nou noulţămirea faţă cu profesorul de Ley- rele Duoe de Hessa, Prinţul Alfred de Go- cişate, asemenea Turcilor. La piciârele
den şi ou oeilaltl mediol ouranţî. buvg şi Marchisul de Lorne (soţul Princi * tronului se întind două oovâră fârte mari
şi frumâse, cusute ou multă măestriă, avend
După mai mult de 'trei oeasurî de pro
— Comitetul pentru ajutorarea incen pesei Luisa). (Dpeţii de sânge regal merg cesiune, Regina se va întâroe la palatul de ambe părţile câte-va figuri de leu. Me
diaţilor şi inundaţilor care este sub pre- călare înaintea trăsurei Principesei de Gal Buokingham. nelik portă un burnus negru brodat ou aur;
sidenţa Mitropolitului-Primat s’a întrunit şi eş; âr înaintea aoestora se află lordul Vol- Ostenitor parours pentru o femee de pe cap o căciulă albă, la degete inele fru
a disoutat măsurile ce trebuesc luate pen seley, şeful suprem al armatei, urmat de 78 de ani! Şi pentru oa să nu fie prea mos». La drâpta şi la stânga se află pe-
tru a se veni în ajutorul inundaţilor din întregul său stat-major. Trăsurile vor fi tare istovită, dootorii au dat îndemn Regi rinl de mătasă verde, pe cari, în timpul
totă ţâra. Comitetul are pentru aoesb soop în număr numai de două-cţecl, de ore-oe nei oa să se abţină dela ori-ce salut, dâr conversaţiei se racjimă a lene. La spate
o sumă disponsabilă de dauă sute oinol-zecl cei mai mulţi vor merge oălare. Numai aătrîna Suverană ;nu vrea să asoulte, di- are oâtl-va âmenî de încredere; la o parte,
de mi lei. din grajdurile regale se vor scote 130 când, oă nu pâte rămână nepăsătore la aprope de el, stă tălmaciul, Menelik este
de cai.
— A<jl Vineri, 6ra 1 p. m., Academia omagiile oelui mai întins imperiu din cam de vre-o 50 do ani. Trăsurile fetei
Română va ţinâ şedinţă publică. Se vor urne. sale sunt maroante, de tot espresive; na
faoe următorele comunicări: D-l Dr. F. Dintre trupele din ţânle îndepărtate de Aoâsta va fi în liniamente generale, sul e drept, buzele grâse; gură mare, dinţii
Băbeş. Infecţiunile celulei nervâse. D-l Gr. sub sceptrul Angliei, oele indiene an primul procesiunea jubilară. albi luoitorl. Are privire ageră. In continuu
G. Tocilescu încă o părere emisă asupra loc: şâpte-spre-cjeoe ofiţeri superiori, mai pune întrebări tălmaciului, ou privirea lui
trofeului dela Adamklissi. i toţi din familiile princiare ale Indiei, în ageră voesoe să străbată obiar în internul
frunte ou comandantul Maharadschach Sir CLUŞ1U, 18 Iunie. (Telegramă omului. Purtarea lui e liniştită, mărâţă şi
— Sâmbătă, 14 Iunie, se va da în Partah-Sing, unchiul vestitului Prinoipe 3art. a „Gazetei Trans.“) Aîesandru
grădina şi sala Bragadiru o mare serbare Rânji. Bohăţel, căpitan suprem al fostului de o energiă impunătâre. Menelik se es-
populară în onorea d-lui Roberto Fava, district Năseud în pensiune, a reposat primâ cătră duoele de Orleans, că Caruot
a fost om bun şi întrebă de fiul lui. Ceru
cunoscutul luptător pentru causa Românis Pe urmă vor fi de faţă: detaşamente acţî nopte, în etate de opt-c|ecî şi unu
mului. de Haussas, din regiunea Nigrului; de Mao- informaţiunî despre starea Chinei şi Japo- -
ris, din Noua Zelanda; de Dyaks din in de anî. niei. întrebă ce mijlâce de oomunioaţiune
— piarul „Galaţii" de Marti dă ur sula Borneo de Nord, apoi misiuni din Ca se află îu China şi dâcă se desvoltă oo-
mătorele detalii asupra oreşterei apelor Du nada, Jamaica, Malta, B[onkhong, Ceylou, meroiul! Fabrică Chinesii pusei? Des
nării : Adâncimea Dunărei în portul Calaţi, Guyana, Lagos, Queensland, Afrîoa de Sud, ULTIME SCXRL pre Japonia flise, oă se desvoltă fârte
!
în urma oresoerei apelor, este actulmente Căprui şi Australia apusană, peste tot vr’o frumos, şi oă s’a familiarisat ou oivilisa-
de 5 metri şi 60 cm. De erî pănă arjl 1000 de âmenî, oarl vor purta costumele Viena, 17 Iunie. Raportorul unei ţiunea.
apele au oresut ou 15 om. Dacă apele vor lor pitorescl în colorile oele mai vii. foi de aici a avut un interview cu
mai cresce ou 20 om. portul va fi inundut Dintre principii străini vor veni : generalul Ignatiev, preşedintele socie Proprietar: Dr. Aurel Muresiauu.
De cătră serviciul nostru hydraulio s’au Principele Ruprecht al Bavariei, a tăţii de binefacere slave din Peters-
luat deja tâte măsurile posibile, spre a burg, asupra raporturilor dintre Aus- Redactor respoasaMl: Gregoriu Maior.
oărei presenţă cam pune în impas pe oo-
preîntâmpina şi aoâstă eventaulitate. In pilăroşii legitimiştl englezi, căci aoest prin tro-Ungaria şi Rusia. El publică
port se lucrâză ou mare activitate la ri cipe e desoedent diu Stuarţî, încât pentru acum acest interview, din care se
dicarea de înălţări pe oheiu pentru opri vede, că Ignatiev ia posiţiă fârte b.o- Pentru fumătorii io ţigăriî
rea apei, care din ce în oe vine cu mai dânsul regina Victoria ar trebui să fiă oon- tărită în favorul mişcărei Slavilor din c i i U ® ^
siderată ca „Usurpătâre" a Coronei en-
■mare furie. Terenul nou este deja corn- glese; apoi mai vine Archiducele Frantz- monarchia nbstră. Diplomatul ru este cea mai curată, subţire şi totuşi tare ►3
pleotamente sub apă. Pe cheul Bursei, sesc a constatat între altele cu sa-
Ferdinand al Austriei, Principele Charles Hârtia» cLe ţigrârî, +3
■apa a treout deja nivelul şi valurile Du tisfacţiune, că în Austria deja s’a
de Lignes al Belgiei, Prinţul şi prinţesa fără glicerina.
nărei scaldă deja platoul din faţa debar- început a se ţine sbmă de postula Patent 3 cr., Glub-Exquisit 2 şi 10 cr.
oadelor. Carol al Danemarcei, Principele şi princi tele Slavilor. O
pesa Bulgariei, Principele Mahomed Aii Se află şi tuburi de ţigări din hărtiă
Din judeţul Calaţi se telegrafeză, că Khan, fratele Kedivului egiptean, Prinoi- C L U B . W
Bratcşul s'a unit cu Dunărea şi cu Prutuli pele Albreoht de Prusia, Prinoipele-Regent L i t e r a t u r ă . Vemjare en gros la i—i
inundând cu desăvârşire şoseua Reni.
al Braunsohweigului, Marele duce şi Marea In editura „Tipografiei", societate pe luiius SVîiilîer Nachfolger, î>
— Venitul căilor ferate române pe Ducesă de Hessa, Păreohea prinoiără a acţiuni în Sibiiu, a apărut: Reprivire, pri (151 Braşov.
luna MaiQ a. c. a fost da 3,559,523 lei 02 Italiei, Principele Arisugwa şi Marchisul mul articul din scrierile publicate de oele-