Page 26 - 1897-06
P. 26
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 125.—1897.
presupunem, că în adevăr am deolara răs- ore-ce dela ea atârnă sortea unui popor, Observ, că membri ordinari ai Reu mea, au făcut tot-dâuna şi fac şi acjî ser
boiul şi oă în sourt timp am ajunge pănă a statului şi a omenimei întregi. niunei în înţelesul §. 9 din statute sunt viciul cel mai frumos patriei şi naţiunei.
la Yiena şi Budapesta. Ce va fi atunci? Presenţa demnă a învăţătorilor în toţi învăţătorii şi învăţătorele ordinari şi Acâsta o recunosceau incă cei vechi, de
Pe duşmanul învins nu l’am pută lăsa din număr aşa de frumos, precum şi entusias- suplenţl, dela şcâlele elementare, superiore aceea cjice Cicero : „ Quod maius munus rei-
mână, âr teritoriile ouoerite totuşi nu le-am I mul, ce se putea ceti în faţa fiă-căruia la şi asilele de copii de pe teritorul Archi- publicae ferre possumus quam si juventutem e
pută lua. Prin luarea acestor teritorii am începutul unei activităţi atât de impor diecesei. docemus(Ce dar mai mare putem aduce
câştiga numai Jidani şi Maghiari, dr de tante, a insuflat fiă-căruia dintre cei pre- Alegându-se cornisiunilele, şedinţa se patriei, decât a instrui tinerimea?)
aceştia noud nu ne trebue nici pentru cât bun senţî, convingerea, că ei, deşi se ocupă suspinde pănă la sosirea IJscelenţei Sale Acâsta o recunoscem şi noi faţă de
e în lume. Do altmintrelea Rusia are das- mai mult cu intenţiunî, totuşi n’au părăsit Metropolitului, care nu peste mult a şi so docenţii noştri gr. cat. atât în present,
tule elemente fieterogene, pe oare trebue nici ceea ce se p6te câştiga prin metoda sit, blând şi cugetător, împărţind binecu când avem pretutindenea scâle, cât şi în
să le contopăsoă, înainte de-a se gândi deducţiuniî, nu şî-au perdut idealele. E vântare celor ce cu adevărată iubire îi trecut, când biserica nostră, deşi era tim
eventual să facă şi aice cuoerirî. OrI-ce po- greu să se ocupe omul adl, în mijlocul cu urau mulţi şi fericiţi ani, de-o dată cu Es- pul iobăgiei, totuşi ca iubitore de cultură
litioă agresivă este în contra intereselor şi rentelor materialiste cu idealisme; dâr nu celenţa Sa au venit Rev. Dn. I. M. Mol- avea scole peste 300, precum ne spune is
nisuinţelor rele. trebue să se uite, că aceste curente pot să dovan, d-nii: Dr. Bunea, Dr. Hossu, Dr. toria, sub inspectoratul nemuritorului Geor-
„Ce privesee în speoial Austro-Unga- facă opiniune publică, nu vor putâ însă Sxmigelszlci, Dr. Marcu, Dr. 5. Radu, Dr. giu Şincai.
ria, devisa Habsburgilor: „ Justiţia erga nicî-odată să dea directivă spiritului tim 1. Radu etc.
Ca învăţătorii noştri poporali să-şi
omnes nationes“ sd se aplice şi faţă de Slavi, pului. Acesta se nasce şi desvoltă pe ne Şedinţa se deschide şi preşedintele ad potă împlini misiunea lor cea nobilă de a
după cum se vede, oă în Austria încă în simţite, nu face sgomot în desvoltarea lui hoc Rev. Dn. Gr. Pop, rostesce următorul cresce bisericei fii credincioşi, patriei co
cepe a se aplica, — şi atunci se va vede şi nici nu-şî caută loc numai în palate, ci discurs frumos şi bine simţit:
mune membri folositori, şi naţiunei fii de
acuşa, că la noi opiniunea publică simpati- mai mult în minţile cugetătore, ce dau di votaţi iubitori de binele ei, se poftesce, ca
Vorbirea de deschidere.
sdză cu hotărîre pentru monarchia Habsbur- rectivă de cele mai multe-orl unui trup mai întâii! înşi-şl să aibă cualificaţiunea şi
a
gilor . rău nutrit şi sărăcăcios îmbrăcat, pe care-1 Onorată Adunare! Ohiămarea omului cultura de lipsă, de acea diseră încă cei
împlu de miros plăcut şi în urmă îndul e, ca să se eultiveze şi prin cultură şi per vechi: Primum ăiscere, dein ăocere, mai în
Adunarea generală constituantă cesc pe toţi formând epoce de renascere fecţiune să se apropie tot mai tare de tâii! trebue să înveţe învăţătorii înşi-şl
şi înflorire. Dumnezeu, creatorul său, ceea ce Isus es-
a „Reuniunei învăţătorilor români din Ar- apoi să înveţe pe alţii.
Tocmai aşa au să purcâdă şi scola şi primă cu cuvintele aceste: „Fiţi perfecţi,
chidiecesa gr. cat. de Alba-Iulia şi Făgăraş , Ecă Domnilor! causa, pentru care
u
biserica. Factorii lor să nu-şl uite nici precum este perfect şi Tatăl vostru din ceriu",
ţinută în 15 Iunie n, c. s’au înfiinţat, şi la noi Românii institutele
odată de înalta lor ehiămare. Ei s’o pre adecă nisuiţi-vă a vă apropia de Dum-
B l a ş i u , 15 Iunie 1897. ţuâscă mai întâii! prin muncă desinteresată nedeu prin cultură şi perfecţiuue adevărată preparandiall după esemplul altor naţiuni
ca fiitorilor noştri docenţi să li-se dea oca-
învăţătorii români gr. cat. din Ar- prin alipire nefâţărită, şi atunci constrîns din ce în ce mai tare. siune de a învăţa arta de a instrui tine
ehidiecesa de Alba-Iulia şi Făgăraş fiind va fi orl-cine, nu de forţe esterne, ci de Omenimea, abătându-se de cătră Dum- rimea, acea artă, care filosoful Plato a
conscii de însemnătatea asocierilor, cu mult cea mai intimă convingere, ca să dea cin nedeu a rătăcit dela calea cea adevărată a numit’o op divin, să li-se dea ocasiunea
dor au dorit, ca să audă odată glasul mai stea meritată scolei şi bisericei, precum şi culturei şi perfecţiunei; şi a orbecat în de a se cultiva mai întâii! pe ei înşi-şî,
marilor lor bisericescl, care şe-i învite la factorilor acestora. * nesciinţă pănă la Isus. Isus a arătat ârăşl dâcă vrâu să-şî împlinâscă misiunea de a
lucrare comună. Aşteptărilor lor drepte calea culturei celei adevărate, de aceea
După acestea voii! descrie în cele lumina poporul cu acurateţă, căci altmin
li-s’a satisfăcut şi, în urma zelului lăudabil dicem per crucem ad lucem, adecă, că pre
următdre decurgerea primei adunări a reu trelea, conducând orb pe orb, cum dice s.
şi a activităţii, ce a desvoltat corpul pro calea arătată de Isus cel răstignit pre
niunei învăţătorilor români din Archidiecesa Scriptură, ambii vor cădâ în gropă.j)
fesoral dela institutul preparandial şi scola de Alba-Iulia şi Făgăraş. cruce se pote ajunge la lumina, la cultura Insă învăţătorii si dupâ absolvarea
de pracsă din Blaşiu; adl în 15 Iunie n. La orele 9 a. m. toţi delegaţii învă adevărată. cursului preparandial în continuu au de a
s’au întrunit pentru prima-dată, ca să pună Cultură adevărată numai pre calea
ţătorilor (din fiâ-care protopopiat câte 3), se perfecţiona şi cultiva pe sine, ca să-şî
basă la edificiul, unde au să dea probe arătată de Isus se pote face dâră. Propa
împreună cu corpurile didactice dela pre- pâtă împlini ohiămarea lor sublimă de a
învăţătorii despre hărnicia lor şi să-şî per gatorii culturei pre calea arătată de Isus
paradie, scola de fetiţe, scolele poporale instrui tinerimea, căci cum di 0C) dicala la
fecţioneze puterile intelectuale şi morale. au fost şi sunt şi adl preoţii şi învăţătorii,
şi alţi stimătorl ai instrucţiunei s’au adu tină: bonus vir semver tiro, bărbatul cel
Adl s’au întrunit pentru prima-dată învă nat în sala de gimnastică, unde s’a ţinut propagând cei dintâiu cultura religiose — bun e totdâuna începător, om nou, adecă
ţătorii din Archi-diecesă, ca să-şi cunoscă morală, âr’ ceştîalalţl cultura profană, având
adunarea. pururea, studiâză, se cultivă, se perfectio-
organismul, ce era bolnav şi aprope ador ambele de a conduce la acelaşi scop, căci
Intre urări de „să trăâscă“ întrâ în nâză pe sine, şi cum cji°e ârăşl altă axio
mit; care acum deşteptat este şi în deş sciinţa religiosă cu cea profană adevărată
sală d-1 canonic G. Fop, zelosul şi meritatul mă: Discere non cesses si fdoctor maximus
teptare promite însemnate resultate pe este de acord, ele nu-şî contradic, de aceea
inspector suprem scolastic din Archidiecesă. esses, adecă de ai fi cât de învăţat, să nu
calea progresului. diceau încă cei vechi: „Philosophia obiter
D-Sa ocupa locul presidial şi, în o scurtă încetezi a învăţa, oă cel oe nu progresâză
S’au întruit în locul, de unde şi-au der potrivită vorbire, salută pe cei presenţî libata abducit a Deo plene eshausta reducit regresâză, de acea dânşii, adecă învăţătorii
u
luat sciinţa, unde s’au însufleţit pentru de bună venire. Propune să se alegă 2 ad Deu>n , ceea ce pe românesce însâmnă trebue să folosâscă tote mijlocole de per
carieră şi unde au primit înţeleptele sfaturi notari ad hoc, ce s’a şi făcut, fiind aleşi atâta, că filosofia sâu preste tot sciinţa fecţionare, de cultivare, câte se dau, şi
ale învăţaţilor profesori. Şi nu s’au întru d-nii profesori Nic. Pop şi I. Maţ. Propune învăţată numai superficial abate dela Du- sunt conduoătoro la scop.
nit, ca să se tânguie asupra sorţii lor, mai de parte, ca să se alâgă o deputa- mned.eu, âr sciinţa deplin eshauriată, adecă Un atare mijloc de a se perfecţiona
deşi e destul de grea în stările actuale, ci ţiune de 30 membri, care să învite pe deplin învăţată, duce la Dumnezeu. De şi de a-şî mări ounosoinţele sunt domnilor,
ca să-şi ia nouă însufleţire pentru măreţa I. P. S. părintele Metropolit. D-1 profesor aceea, precum veţi fi sciind omenii cei pentru învăţători şi reuniunile docentall,
luptă, ce au început, care le va câştiga Bota concretiseză propunerea în forma, ca mai învăţaţi au fost şi omeni religioşi. pentru-că oe nu pote face un singuratic,
un nou titlu la onorea şi consideraţiunea, să participe în deputaţiune toţi presidenţii Cei ce se ocupă în special cu ins pot fece mai mulţi la olaltă, că pre cum
ce o merită chiemarea lor. districtelor protopopescl, plus 3 aleşi. Aşa truirea poporală sunt învăţătorii poporali. dioe poetului român: „unde-i unul nu-i
u
Şi învăţătorii noştri au aflat aceeaşi s’a şi hotărît, alegându-se d-nii profesori: Ei încă pre timpul strămoşilor noştri ro putere, unde-s doi 'puterea oresce . Din
iubire, acelaşi interes nu numai din partea G-. Muntean, P. Ungur şi A. O. Domşa. mani erau cunoscuţi ca unii, cari se ocu aoâstă oausă vedem, oă reuniunile dooen-
foştilor lor magistrii, ci şi din partea tu In comisiunea pentru verificarea cre- pau în instruirea acelor începători, cari tah le-au îmbrăţişat tâte confesiunile. Lipsa
turor fruntaşilor din Blaşiu. Faptul acesta denţionalelor au fost aleşi d-nii: A. Bota, aveau să înveţe elementele, şi fiind-că şcola lor arijătore s’a simţit şi la noi Românii
li-a făcut bucuriă şi va servi de un puter C. Crişan, N. Gărbovean, M. Dămian şi A. lor se numia luduş, pentru-că instruirea se greoo-catollcl din Archidiecesă.
nic îndemn, ea ei să-şi preţuâscă şi iu- Rus, âr în comisiunea pentru înscrierea de făcea în formă de joc, ei purtau numele Prea Veneratul Ordinariut Metropo
bâscă după merit cariera spinosă, der cea membri d-nii: Ganga, Mărginean şi I. Dă de ludi magister. litan din Blaş, şi-a estins grija sa pârin-
mai importantă dintre tote carierile, de- mian. învăţătorii poporali, instruind tineri tâscă şi asupra reuniunilor docentall, dorind
Nu lăsa, ca să perim, Copilul: Atunci putem durmi. Murgu: Fiă-care câte ceva. ceas rău şi de venturî. Pilulele de-
Oi ne-ajută să trăim, Fetiţa: Putem. Ciungu: Dela curtea contelui purative li-am c^ „grăunţe din
s:
Să plinim în tot mereu Copilul: Hai dâră se durmim. pare-mi-se, că aţi venit cu nasul crengile arborelui, din care a fost
Voinţa Fiiului tău. Fetiţa: Se durmim. lung de-un cot. făcut mănunchiul cuţitului, cu 'care
Dă-ne dar, dâ-ne tărie (Un ânger vine pe la spatele lor şi-i Murgu: Cel puţin am venit bine a vrut se junghiă Avram din bibliă
Frumos să ne rugăm ţie; acopere cu un văl subţire). din alte părţi. pe fiiul seu Isac“. Aceste pilule
Ruga nostră o primesce Angerul: Ciungu: Se fia în ceas cu noroc! le-am recomandat ca leac contra
L’al tău Fiiu o dăruesce Dormiţi în pace, de nimică Dâr se ne proptim în puşcl şi se răguşelei, tusei, a umflăturilor şi a
Ca cu Fiiul preamăriţi Mai mult de-acum să n’aveţl frică. spunem unul altuia, care pa unde durerilor de ochi. Despre „Pain ex-
De noi doi în veci să fiţi. Maica dulcelui Isus am umbiat. p8ller“ am cfis, că-s „lacremile lui
Amin. M’a trimis la voi de sus, Negru: Eu m’am dat de doftor, Juda“ şi l’am recomandat femeilor,
Fetiţa: (după-ce amândoi s’au sgulit De duşmani să vă păzesc, veterinar, profet şi vrăjitor. La ca ca să-l dea în apă bărbaţilor beţivi
ârăşî sub copac). Aşa, acum n’avem se De rău să vă mântuesc, sele domnilor n’am putut dobendi şi bătăuşi. Estractul de Sassaparilla
ne mai temem, căci Maica sfântă Şi prin voi pe-o fată bună, nimic, der cu atât mai mult m’a l’am numit leacul dragostei şi l’am
va ave grijă de noi. Ea nu lasă pe Ou totă casa ’mpreună. ajutat norocul în casele ţăranilor. recomandat celor, cari iubesce fără
cei ce se răgă, fără a-le împlini (Se duce). Omenilor cu carte, precum de-a fi iubiţi, şi celor, cari ar vre
dorinţa. (In desimea pădurii apar trei ămenl preoţilor, notarilor, învăţătorilor, pre să strice dragostile altora. M’am
(Fetiţa îşi pune mânile sub cătrinţă; înarmaţi; unul vine din drâpta, celalalt cum şi neguţătorilor şi măestrilor făcut apoi proroc-vrăjitor, şi am
âr copilul şi-le bagă în mânecile sumanului). din stânga, âr al treilea din fund. In mij li-am oferit mii şi mii de leacuri, minţit câte vercţî şi uscate, de li-se
Copilul: Aşa mi-i de somn! locul câmpului se întâlnesc). cu numiri proprii luate din dicţio făcea bieţilor ascultători perul mă
Fetiţa: Şi mie, hai se durmim. Ciungu: Noroc şi bine, prieteni narul medicilor, pentru ţărani însă ciucă. Mai ales inaintea femeilor am
Copilul: Cine ne va păzi pănă şi fraţi, cu nume de mine botezaţi! tote acele nimicuri le-am numit cu avut mare trecere. Uneia îi spuneam,
vom durmi, se nu ni-se întemple Negru şi Murgu: Se deaDumnecJeu. numiri potrivite înţelegerei şi na- că ceea şi ceea i-a dus laptele dela
ceva rău? Ciungu: Ce mai nou în lume? turei lor. Aşa spre pildă Esenţa vacă; alteia îi 4i ceaEQ > că cutare şi
Fetiţa: Maica sfântă! Negru: Multe de tote. pentru stomac am numit’o „sângele cu cutare îi ia mana din grâu;
Copilul: Maica sfântă? Ciungu: Care pe unde aţi um celor şepte fraţi bălaurî“, leac con uneia o minciună şi un neadevăr
Fetita: Ea. blat, ce-aţl vecjut şi ce-aţî păţit? tra sgârciurilor, contra bălelor de alteia altul. Să sci, că am sămenat
o