Page 27 - 1897-06

Nr. 125.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

oa să va4ă asooiaţi într’o reuniune pe toţi misiunea de a esougeta tote aoele mijlboe, oferind societăţii suma de 100 fi. v. a., se propunerilor, oare la proxima adunare ge­
dooenţii arohidieoesei nâst.re după norma o»re se ajută cultivarea şi perfecţionarea departă pentru a lua parte la şedinţa con­ nerală să vină cu oeva conoret, oe se şi
reuniunilor dooentaii din alte diecese. învăţătorilor archidiecesaul, mai ales în sistorială urmat de însufleţite urări de „să primesce.
Spre realisarea acestei intenţiunl no­ cele ce se ţin de sfera didactică, preourn trăâscă“ ale înţregei adunări. In urmă preşedintele mulţămesoe mem­
bile s'au făcut îooeroărl îucă sub repausatui I înfiinţarea b’blioteoelor tractuall dooentaii La propunerea meritatului bărbat, a brilor pentru viul interes, oe l’au manifes­
Arobiepisoop şi Metropohn de piă memoria pentru despărţăminte şi a unei biblioteci Magnifioului D-n Bardossi, şedinţa se sus- tat, şi pe la 6rele 2 p. m. se depărtâză
Dr. Ioan Yanoea, dară fără reaultatul dorit. oentrale, edarea cutărei foi pedagogice, pinde pentru ca membrii să se consulteze ou toţii.
Escelenţa Sa Dr. Victor Mihâlyi, ac­ elaborarea unor teme ţinătâre de sfera în­ asupra alegerii funcţionarilor oentrall. După şedinţă a urmat prân4ul co­
văţătorilor şi premeiarea lor. Reuniunea Consultarea n’a durat mult, nefiiind mun, la oare au partioipat peste 140 per-
tualul archiepisoop si Metropolit, având ase­
menea intenţiunea de a vede pe toţi do­ are misiunea de a eda cărţi didaotice pen­ lipsă, oăol fiă-oare dela început era oon- s6ne. Pe lângă d-nii învăţători, au partioi­
oenţii Arohidieoesei nostre asooiaţi ÎDtr’o tru promovarea iustruoţiunei poporali ou vins despre vrednioia acelora, cari au fost pat Rev. D-n G. Pop, Mag. D-n Bardossi,
reuniune, a binevoit a dispune, oa pentru aprobarea prealabilă a Prea V. Consistor aleşi. Erau convinşi, căni de mult le cu- D-nii: G. Muntean, Dr. Bunea, Dr. Hossu,
Metrop. şi a propune Ven. Cons. Metrop, nosoeau zelul, de mult li-au apreţiat acti­ I. F. Negruţ, Dr. I. Radu, Dr. R. Codar-
simplificarea luorului şi ajungerea scopului
pe cale mai scurtă, să se compună de cătră îndreptarea defectelor, cari s’ar afla în vitatea şi acum erau în olar, oă sub con­ oea, P. Ungur, N. Pop, I. Stoioa, A. C.
corpul didactic preparandiei şi normal din sfera didactică în arohidieoesa nostrâ. Ea ducerea lor numai progresa va putâ reu­ Domşa şi Raportorul D-v6stră. Prândul a
loc sub presidiul inspectorului şoalastio ar- are să fiâ pionerul instrucţiune! poporali, niunea. decurs în mare veseliă. Primul toast l'a ţi­
chidieoesan statutele, pe basa oărora ne grigindu-şl din partea ei oa aceea să fiâ Redesohicjându-se şedinţa, comisiunea nut Rev. D-n G. Pop pentru Escelenţa Sa
adunăm acum, şi diu incidentul acela, oă religiosă şi naţională şi aşa conducătore verifioătore prin referentul său d-nul Bota Metropolitul, Mag. D-n Bardossi pentru G.
D-l ministru de culte şi instruoţiuue pu- ia scop. In fine ea are şi misiunea de a raportâză, că toţi delegaţii au avut credeu- Pop; în vorbiri magistrale au depins în
blioă a 4>s, că nu pote suferi să funoţio- afla rmjldcele necesare pentru înbunătă- ţionaie în regulă şi aşa toţi se consideră oolori frumbse meritele Mag. D-n Bar­
neze reuniuni doceutall fără statute apro­ ţirea stârei materiali şi ajutorarea în lip- de verificaţi dossi, Dr. Bunea, âr Dr. Hossu ale M. O.
bate de densul, a binevoit a le aşterne seie lor a învăţătorilor oelor matenalminte In comisiunea pentru scrutarea bile­ D-n G. Muntean; Zah pentru G. Muntean;
înaltului mmisteriu de culte şi instr. pu­ scăpătaţi. Eoă domnilor pe scurt cuprinse telor de votare an fost aleşi D-nii: Simu, Ganga pentru reuniune; Simu pentru în­
ca îatr’o nucă, folbsele reuniunei învăţă­ Zah şi Maior. Votanţi au fost 150. Aprope treg comitetul oentral; N. Pop pentru
blică spre aprobare, de unde cu datul de
torilor gr. cat. din arohidieoesa nbstră. tote voturile le-au întrunit la postul de pre­ Dr. Bunea şi Dr. Hossu; Nioâra pentru
8 Febr. a. c. .Nr, 1518, după unele modi­
ficări acceptate da comisiunea oompuuătore Mulţămim dâră Eso. Sale D-lui Me- şedinte M. 0. D-n G. Muntean director; Simu eto.
cu învoirea prea alabilă a Prea Ven. Con- tropolit Dr. V. Mihâlyi pentru stăruinţa, Vioe-preş.: 1. F. Negrul ■, cassar: A. P. Astfel a decurs prima adunare gene­
sistoriu Metropolitan, statutele amintite ea să se înfiinţeze acea reuniune atât de Bota; Notari: P. Ungur şi N. Dop\ biblio­ rală constituantă a reuniunei învăţătorilor
fură aprobate, pre cum s’a putut vedâ din momentuoaă pentru cultivarea corpului în- tecar: I. Stoica şi controlor: A. C. Domşa. din Arohidiecesă de Alba-Iulia şi Făgăraş,
ceroulariul consistorial din 13 Febr. a. o. văţâtoreso gr. cat. din arohidiecesă ne­ D-l preşedinte ooupă locul presidial, începutul a fost bun, credem, oă bună îi
Nr, 727, cu oara acelea statute s’a noti­ mijlocit, er mijlooit şi a poporului nostru mulţumind membrilor de încredere şi pro- va fi şi continuarea şi aşa va fi, căci deş­
ficat ven. oier arohidieoasen şi fraţilor în­ gr. est. Rugăm pe Escelenţa Sa să ia sub miţându-le, că precum în treout, aşa şi în tepţi bărbaţi îi stau în frunte, âr 6stea vi-
văţători ai Archidiecesei nostre. După apro­ scutul său părintesc reuniunea, ce acjl se viitor va lucra pentru progresul şi bună­ gurosă, plină de curaj şi cu frumose pre­
barea statutelor are să urmeze constituirea oonstitue. starea oorpului didaotio. gătiri.
reuniunii. De acea în calitate de inspector Să îmbrăţişem, domnilor, ou toţii Comisiunea pentru însorierea de mem­ Raport.
scol. arohidiecesan, din însărcinarea Esc. acâstâ reuniune dm tote puterile, să-i dăm bri raportâză, că membri fundatori s’au în-
Salo Domnului Metropolvt şi a Prea V. tot sucureui posibil oa să-şi ajungă scopul soris: Rev. D-n I. M. Moldovan solvind Condiţiunile de primire în şcoja
Consistor, ml-am luat voiă a convoca adu­ cel măreţ, cara-’l are prefipt, oa să potă 50 fi. D-nii Dr. Bunea, Dr. Hossu, 1. F. centrcdă de agricultură dela Bucu-
narea constituantă a reuniunsi tuturor do­ arăta folose şi reeuitate de valdre pentru Negruţ, şi Dr. I. Radu, resci. Primim din Buouresol următorea
cenţilor gr. cat. diu Arohidiecesă pe cliua înaintarea culturii corpului îuvăţătoresc, şi Urmâză propuneri. Mag. D-n Bardossi însciinţare:
de acjl. pnn acâstâ pentru înaintarea euiturei po­ propune, ca averile reuniunilor învăţăto- In 4itia de 5 (17) Septemvre a. c. se
porului nostru. Şi acum să purcedem la
Fiind- oă după statutele reuniune!, care lucru. rescl de pe teritorul comitatului Cluşiu şi va ţinâ la şcâla centrală de agricultură din
acjl are să se constitue, traoturile proto- Sibiiu să rămână intacte şi să se adminis­ Buouresol esamen pentru oouparea a 13
Drept acea esprimându-mî buouria
popesol ale archidieeesei formeză tot atâtea mimai vâcjendu-vă adunaţi în număr aşa fru­ treze şi în viitor de despărţămîntele reu­ stipendii ale statului român şi mai multe
despărţăminte ale reuniune!, cari sunt oa niunilor de pe aoele teritorii. Acâstă pro­ locuri de solvenţi pentru anul şoolar 1897
niscarl arterii în corpul întreg, de acea mos la adunarea constituantă a reuniunei punere a fost susţinută şi de D-l Murăşan -1898.
ndstre dooentaii archidiecesaue, prin acâsta (Cluşiu) şi în urmă primită de adunare.
mai înainte de constituirea reuniunei, au Condiţiunile de admitere la esamen
trebuit să se constitue despărţâmintele, oeea salutându-Vâ cu un bine aţi venit şi rugând D-l Simu (Sibiiu) vorbesoe în oestia sunt: a) Să aibă etatea de cel puţin 16
ce, precum arată raporturile oficielor pro- pa Escelenţa Sa D-l Metropolit să bine- cjierului pedagogic şi face propunerea, oa ani împliniţi (dispensă de etate nu se ad­
0
ar
topopescl, s’a şi împlinit, alegându-se ofi­ voiesoă a da binecuvântarea Sa peste lu­ cât mai în grabă să se editeze un (fl p - mite); b) Să fi terminat cel puţin 4 olase
cialii despârţămintelor, si câte 3 delegaţi crările adunării, am onore a declara adu­ dagogio. D-l Ganga propune, ca f6ia să se gimnasiale, clasice sâu reale, ori un alt
la adunarea generală constituantă, amăsurat narea generală constituantă de desohisă. aboneze diu partea biserioilor. D-l Zah, curs eohivalent. Absolvenţii a 8 clase gim­
§ 23 din statute provă4endu-se atât oficialii * accentuând greutăţile, ou oare luptă învă- nasiale şi acei ou testimoniul de maturitate
despârţămintelor, cât şi delegaţii cu literile I. P. S. Sâ părintele Metropolit dă ţătorimea, face propunerea, oa diurnele de­ se primeso fără esamen. o) Să fiă sănătoşi
credenţonall pentru adunarea generală oon- binecuvântarea păstoreseă şi în o vorbire, legaţilor, ce se vor presanta la adunările şi de o constituţiă robustă, oare se va cons­
stiuantă, cari litere credenţionall, încât sunt pe care regret, că nu vi-o pot trimite în generale, să se achiteze din partea credin­ tata de medioul şcolei.
în ordine, se vor esamina prin o comisiune t6tă estensiunea, acentuâză principii de cioşilor, făcendu-se arunc pe fiă-care per- Cererea de însoriere se va adresa de-a
esmisă. educaţiune şi sciinţe cu multă profunditate. sonă din arohidiecesă. dreptul direcţiune! şoblei centrale de agri­
Reuniunea învăţătorilor arohidiecesanl, Desvoltă însemnătatea moralităţii şi impor­ D-l Simu, în vederea meritelor, ce le cultură în Buouresol, cel mai târ4iu pănă
oare atjl se constitue, şi de a căreia înfiin­ tanţa religiunei în viaţa individului, a so­ are Mag. D-n Bardossi pentru şoolă, pro­ la 4 Septemvre st. v. Ea va fi subsorisă de
ţare de mult dorită, trebue să ne bucurăm cietăţii şi statului în mult apărst filosofic, pune, oa să se alegă membru de onore al părintele sâu tutorele candidatului, când
ou toţii, Domnilor, are misiune însemnată. dâr la priceperea tuturor vorbesce despre reuniunei. este minor, ori de el însu-şl, când este ma­
oe
Are misiunea de a ţină pe toţi dooenţii intelect şi usul lui şi în urmă promite ou D-l N. Pop c}i S deşi t6te propu­ jor, şi va fi însoţită de actul de nasoere,
arohiediecesei nostre îatr’o legătură ea bucuriă, oă niol-odată nu va lipsi ajutorul I nerile sunt la locul lor şi de mare impor­ de aotul de vacoinare, şi de certificatul stu­
într’un corp. Ea are misiunea de a deş­ său, când vorba va fi de realisarea frumo­ tanţă, totuşi fiind în adunare geuerală con­ diilor cerate. iDformaţiunl mai detailate să
tepta şi oultiva iubirea colegială şi inte­ sului soop al reuniunei. Dând din nou bi­ stituantă nu îşi au aici looul, ci să se în­ se câră la direoţ'unea şcolei.
resul faţă de oausa învăţământului. Ea are necuvântare peste lucrările Reuniunei şi credinţeze comitetul central cu studiarea

semenţa vrajbei în tbte casele, în Der unde v’aţî lăsat hainele şi unel­ cunosc fotă curtea şi v§ pot spune, Negru: P6te prin gaura cheii?
care am întrat, cel puţin doi ani tele, cu care a-ţî umblat ? că este destul aur şi argint în ea. Ciungu: (strigând) Prin portă!
vor ave tribunalele de lucru cu fă­ Murgu: In crepătura stâncei, Murgu: Las’ că o golim noi! Murgu: Dbră ai pus cum-va
cătorii de rele, cari din pricina pros­ lângă care am durmit aeji săptă­ Negru: Imî lasă gura apă de mâna pe cheia?
tiei lor se lasă seduşi şi înşelaţi! mână. dorul aurului. Me tem, că de bună- Ciungu: Aşa-mî pare!
Astăcj! am putut se văd cu ochii, Ciungu: Bine. Eu n’am adus nici voiă nu ni-l’or da! Murgu: Bravo!
că poporul din acest ţinut în cea un ban de nicăirî, der am nădejde, Ciungu: N’avea grijă! Lăsaţi pe Negru: E bine, der se-ţî aduc şi
mai mare parte ţine mai mult la că la nbpte să pot umbla cu mânile mine, că-i scarpin eu sub barbă! eu ceva aminte...
cjisele vrăjitorilor, fermecătorilor, pănă ’n cote prin lăcjile cu galbeni; Negru: Cum se pot trece bre Ciungu: Ce?
şi la boscdnele de tot felul, decât astfel cred, ca de mâne înainte vom zidul, care e de 2 stânjinî şi jumă­ Negru: Ce vom face, decă s’ar
la însă-şî învăţăturile bisericei. Aici pute duce o vieţă tihnită. Ca să tate de înalt?
şarlatanii de telul nostru pot trăi putem însă scăpa mâne de aici, vă Ciungu: Ce zîd? Omul de ome- întâmpla se aflăm pe uşă un alt
zăvor?
cât de bine. Etă patru sute florini, veţi îmbrăca în haine eălugăresci şi niă d6ră întră prin p6rtă, şi nu
câştigaţi cu puţină sudbre dela vom cjice, că suntem călugări din peste zid. Ciungu: Cum aşa?
aceia, cari au muncit din greu pen­ Ierusalim. Pe calea asta cred, că Negru: Aşa ar fi se fia. Yorba Negru: Bine, că dâră vecjbndu-se
tru ei! vom scăpa cu pieile svântate. e numai că noi facem ca trântorii, ei fără cheiă, n’or, lăsa peste nbpte
Ciungu:■ Frumos! Eşti vrednic Murgu: Ajuta-ni-a acela, căruia cari pe furiş întră în coşniţa stu­ pbrta deschisă.
de laudă! ne’nchinăm şi a căruia voinţă o îm­ pului vecin, ca se-i fure mierea. Ciungu: Ei mai au o cheiă de
Der tu, frate Murgule, cum ai plinim. Ciungu: Ce dicî, mei? Nu cum­ felul acesteia. Cu cheia lor ei vor
umblat? Negru: (cătră Ciungu) Căpitane! va ai vre se te popesc!, or! călu­ închide, er voi cu a nbstră vom
Murgu: Binişor! Am vândut precum se vede, ai spionat curtea găresc! ? deschide.
marfă eftină pentru bani scumpi. pe de tote laturile. Decă vom ave Negru: Eu nu-mî pot închipui, Negru: Atunci stăm bine.
Am înşelat unde numai am putut. noroc, eu aşi crede să cji cerri remas cum am pute străbate prin pbrtă, Murgu: Mai este încă o pedecă.
Aci v’am adus şi cu 150 fl. (Scote o bun meşteşugului nostru şi să o tu­ când pbrta dela 8 6re sâra stă în­ Ciungu: Care?
pungă dintr’un busunar). lim spre America, căci acolo se chisă pănă dimineţa. Murgu: Trifon!
Ciungu: Şi tu te-ai purtat brav. duc toţi cei de-un fel cu noi. Ciungu: Incă-odată îţî cjic> că Ciungu : Ce Trifon ?
Eşti vrednic de laudă. (II bate pe umăr.) Ciungu: Sfatul teu nu-i rău. Eu vom trece prin pbrtă. Murgu: Cânele, zăvodul curţii.