Page 28 - 1897-06
P. 28
Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nfr. 125—1897
curs de şâse ani a oondus Institutul ca In 1880 Kneipp deveni paroohul oo- tâlă aproximativă, după oare aprâpe 20
t primul său director executiv. munei Worishofen, în oare calitate a funo- sută din totalul terenurilor sămănate din
Subsorişii în numele lor şi al tuturor Fiă-i ţărâna uşdră şi memoria bine ţionat pănă la mârtea sa. ţâră este distrus. Cu tote aceste, situaţia
cuvântată. Cetitorilor noştri le este cunoscută generală agricolă nu numai că nu e com
consângenilor anunţă ou inimă frântă de
durere trecerea la cele eterne a iubitului oura de apă a renumitului Kneipp din ar- promisă, dâr pănă acum e ohiar mai bună
soţ, tată bătrân, frate, sooru şi oonsângean f Sebastian Kneipp. ticulii publioaţl despre ea în diferite rân oa anul treout, căci recolta de şi în parte
duri în colonele fdiei nostre. El a şi soris mediocră, dâr este abundentă, ceea oe oom-
Alexandru Bohătel de Glod In cele din urmă a trebuit să-şî o carte forte lăţită în totâ lumea întitu pensâză pierderile suferite în urma distru-
dea tributul morţii nemilose, încă lată: „Cura mea de apă”. Marile succese gerei reooltei prin localităţile inundate. In
căpitan suprem al fostului district Năsâud, în
prea de vreme, şi preotul Kneipp,
pensiune, membru fundator al „Asociaţiunei care a sciut prin cura sa renumită ale acestei cure sunt în general ounosoute acest sens va apare şi uu oomunioat prin
transilvane pentru literatura română şi cul şi sunt apreţiate şi în cerourile soienţifioe. „Monitorul Oficial”.
tura poporului român”, presidentul consiliului de apă să lungăscă la sute şi mii de
âmenl firul vieţii. Cassa de depuneri în Bucuresci. Dumi
direcţiunei institutului de credit „Economul“ necă se va săvârşi oeremonia puuerei pie
şi proprietar în Cluşiu. De când s’a bolnăvit bătrânul trei fundamentale a Oassei de depuneri şi
preot, s’au lăţit de repeţite-orî faima,
întâmplată după sourte suferinţe la 18 lu că a murit. La soirea acăsta nenu — 7 (19) Iunie. consemnaţiunl. Se va face o serbare la care
me st. n. la 1 oră după miecjul nopţii în mărate telegrame şi cununi de fiori se vor distribui medalii oomemorative de
anul al 81-!ea al laboriâsei sale vieţi şi al Principele moştenitor român. îmbună aur, argint şi bronz. Medalii de aur vor fi
au fost trimise la Worishofen, locul tăţirea în starea sănătăţii prinoipelui înain-
40-lea al fericitei sale căsătorii a doua. numai trei, fiă-oure In valâre de 1.300 de
unde renumitul doctor făce minuni tâză în mod îmbucurător, deşi îndelungata
S’a mutat din nou la cele eterne una lei, care se vor da Regelui, Reginei şi
cu cura sa de apă. Faima însă nu b61ă i-a slăbit mult puterile. Renumitul
dintre sublimele apariţiunl ale geniului ro s’a adeverit, dăr totuşi cfil ! ^ medic, Dr. de Leyden, care a fost chiămat Prinţului moştenitor. Tâte medaliile au fost
0 0
mânesc, care într'un timp de peste o ju făcute la monetăria statului. Cheltuelile ou
Kneipp au fost numerate, şi acum dela Berlin să-şi dea şi el sfatul împreună
mătate de secol a veghiat şi a îngrijit de baterea aoestor medalii, ou aranjarea ser-
mii şi mii de omeni, cărora sfatu cu medicii ouranţl ai principelui, se va în-
cele mai soumpe interese ale neamului său ! bărei şi ou banohetul, se vor uroa la 20.000
rile şi prescrierilor sale le-au uşurat tdrce acjî prin Predeal la Berlin. Dr. de
Rămăşiţele pământesc! aie scumpului suferinţele, vor deplânge inortea aces Leyden a lăudat de repeţite ori metoda de lei. Ceremonia va începe Dumiueoă 8 Iu
defunot să vor aşecja spre eternă odihnă nie, la 6ra 11 jum. a. m.
tui bărbat, care prin zelul său curat urmată de medicii români, cari au căutat
5
în 20 Iunie la 2 ore după amisfi după şi prin iubirea sa de omeni şi bine neîntrerupt pe principele bolnav. — Prin
ritul greoo-oatolio român, dela oasa pro Escursiunea în Stejeriş a Sodalilor
facerile sale îşî câştigase încrederea cipesa Maria de 40 de (file, de când s’a români din Braşov se va ţinâ mâne, Du-
pria (Nagyutoza Nr. 44) în moşia sa dela
generală. El a fost un adevărat tată bolnăvit soţul său, face în fiă-eare sâră ru rnineoă, la 8 (20) Iunie a. o. cu musioa mi
Valeasâoă.
al săracilor, pe cari îi căuta gratis găciuni în capela dela CotrooenI împreună litară. Plecarea va fi la V-/ âre p. m, din
%
Fiă-i ţărina uşdrâ şi eternă memoria! şi-i ajutora încă şi cu bani. ou trei preoţi. — Din incidentul boiei prin Grâverl. Sunt invitaţi a participa toţi bine
O l u ş i Q , la 18 Iunie 1897. liltă unele date biografice din oipelui moştenitor, regele cât şi principesa voitorii şi sprijinitorii tinerilor sodall ro
viaţa acestui renumit tămăduitor: Maria primesc multe petiţiunl de graţiărl mâni. — A. Vlaicu.
Alesandru şi loan Vajda, ca nepoţi; Dio
nisiu Vajda, ca ginere; Iuliana Bohăţel n. Sebastian Kneipp s’a născut în 17 dela oondamnaţl. T6te aceste petiţii sunt Furt. Alaltăerl pe la prânz niece hoţi
Cosma, ca soţiă; Susana Mihali n. Bohăţel. Maifl 1821 la Stefansfried în fîavaria. Ta trimise din ordinul regelui spre binevoitorea s’au furişat în oasa văduvei Rosina Olăşer
Ludovica Ancean n. Bohăţel, ca suroil. tăl său a fost pânzar. Sebastian dorea să atenţiune a ministeriului de justiţiă. din Braşovul-veohifi, care era dusă la Câmp,
se faoă preot, dâr tatăl său n’avea mijlooe
Esamenele de maturitate la gimnasiul şi au furat din oasa ei 11 fi. şi alt9 obiecte.
să-l dea la şoâlă şi aşa nu-i rămase alta, român din Năsdud se vor ţinâ în 21, 22, Hoţii încă nu s’au putut prinde. — S’a au-
f Dionisiu Sterca Şuluţ de Cărpinişî, decât să înveţe meseria tatălui său. Vara 23 şi 24 Iunie st. n., âr la cel din Beiuş 4it pănă aoum în Braşovul-veohiii de mai
luora la câmp şi ârna ţesea cu răsboiul.
jude reg. de tribunal în pensiune, decorat cu Ou 21 de ani şi jumătate Kneipp a în 28, 29, 30 Iunie şi 1 Iulie. La ambele multe încercări de furturi. Locuitorii bra-
crucea de cavaler al ordului Francisc Iosif 1, părăsit oasa parintesoă tot cu dorul de a aceste gimnasii va asista oa oomisar guver- şovechenl sunt forte neliniştiţi şi urmăreso
preşedintele eforiei şcolastice gr. catolice, mem nial Moldovân Gergely. — La gimnasiul ou mare grija pe hoţi, oarl se presupune
se face preot. Capelanul Dr. Merkle l’a
bru ordinar al „Asociaţiunii Transilvane*, pre luat sub protecţia se, ia dat timp de 2 român din Braşov esamenele de maturitate a fi nisce Evrei venetici.
şedintele institutului de credit „Arieşiana* etc. ani instrucţia privată. Kneipp a fost aşa se vor începe Joia viitore, în 24 Iunie n.,
şi vor dura trei Jhe, adeoă pănă Sâmbătă 0 dramă pe Dunăre. Acum oâte-va
după un morb îndelungat şî-a dat de diligent, înoât în 2 ani a percurs 4 Jile o familiă de muncitori din satul Strîmba
nobilul său suflet în mânile Creatorului în clase gimnasiale. în 26 Iunie n., âr la scolele române comer Stănouţa, Dobrogea, voind să fugă de inun-
diua de 5 (17) IuDie 1897, la 8 6re dimi- In anul 1848 el a părăsit gimnasiul ciale în 28 şi 29 Iunie n.
nâţa în etate de 72 ani. dela Dillingan, der suferea de pept, încât daţiunl într’un sat veoin, numit G-ărliciul,
înmormântarea se va face în 19 1. o. consoolarii săi oredăau oă-i pe ducă. Cura Baron şi ţeran. Cetitorii noştri îşi vor s’au îmbarcat cu toţii, copii şi bătrâni, îm
la 3 âre p. m. după ritul gr.-oatolio în ci- de apă l’a restabilit însă aşa de tare, în aduoe aminte de faimosul baron Bânffy preună cu tot avutul lor, într’o dubă lipo-
miteriul comun, er parastasul pentru odihna Iânos, fratele mai mie al actualului minis- venâsoă şi au pornit pe Dunăre. Vântul
eternă a defunctului se va celebra la 21 1. c. oât a putut merge la Miinohen la filosofiâ. tru-preşedinte unguresc şi mare proprietar însă fiind forte puternic, omul oare ţinea
la 10 ore a. m. în biserica gr. cat. din Şi aioî el a continuat cura sa de apă şi a în comuna Năşfalău, din comit. Sălagiului. cârma dubei n’a putut să mai resiste şi
Turda veohe. făcut diferite îuoeroărl, stabilindu-şl astfel
Acest baron a împuşcat pe un ţăran cu nu ourentul a împins imbarcaţiunea la largul
Despre oe amicii şi cunoscuţii prin sistemul de cură. După un an se întdrse
aoâsta se înounosoiiuţâză. la Dillingen, unde studia un an teologia. mele Nogy Balint. Totă lumea era euriosă apei. Aci, valurile fiind forte mari, duba
Jalnica familie. La 1850 întrâ în seminarul preoţesc să vadă, ce se va întâmpla aoum cu acest s’a răsturnat in mijlooul rîulni, la o dis
baron ucigaş, frate al ministrului-preşedinte. tanţă de 500 de metri de sat. Din norooire
T u r d a , 5 (17) Iunie 1897. din Miinohen, unde a stat 2 ani, aici el Şi sciţi oe s’a întâmplat? Tribunalul din aoest teribil aooident a fost pe dată văjut
avu ooasiă să faoă multe înceroărî cu sis
Afară de anunoiul de mai sus din temul său de cură si să şi-l perfeoţioneze. Zelau, înaintea oăruia s’a pertractat acest de la ţărm şi s’au putut da imediat ajutâre
partea familiei am mai primit un anunciu In vara anului 1852 Kneipp şi-a terminat proces aoum de curând, a osîndit pe baro nenorociţilor. Iutrâga familiă a putut fi scă
din partea Eforiei şcolastice gr. cat. din studiele, şi în August aoelaşî an a fost nul la — două luni temniţă, pe cuvânt, că pată ; mobilele şi tot avutul au fost însă
Turda, al căreia preşedinte a fost răpo sântit oa preot. De-aoi încolo el a funcţio puşca ’i s’a desoăroat „din întâmplare”. luate de valuri.
satul. nat ca capelan în diferite comune, pănă Acesta este preţul, cu care baronul ungur îngropat de Viu. Un fabrioant de oă-
Un al treilea anunciu am primit din oe la 1855 a ajuns la Worishofen, unde trebue să plătâscă vieţa unui ţăran. In ade rămidă din Turcia, Hazar Vartan, care de
văr, eftin preţ!
partea Consiliului direcţiunei institututului timp de 25 ani Kneipp a fost oonfesar oâte-va 49® venise la Constanţa, şi-a găsit
de credit şi economii „Arieşiana*, al căruia (duhovnic) la mănăstirea Dominioanilor în Situaţia agricolă în România. Pe basa mârtea alaltăerl în chipul oel mai îngrozi
preşedinte mult meritat a fost Dionisiu St. Worishofen. Aici şi-a adus el oura de apă raportelor sosite de la toţi prefeoţii din tor. Duoându-se pe malul mării oa să adune
Şuluţiu timp de patru ani, după oe în de- la acea perfecţiune, la oare este astătjh ţâră, ministeriul domeniilor a făcut o sooo- antice de sub un deal, la un moment dat,
Ciungii: L’am aşecjat ea şi pe prâncţ, după prântţ se nu mai fiţi, Ciungu: Ai drept, Negrule. Murgu: Va urma contesa.
acela! ca nu cumva se ve cunoscă cineva. Murgu: Nu cfi nici > dâră Ciungu: Ea nu-i acasă, s’a dus
eu
c
Negru : Cum, rogu-te? Murgu: Asta o seim şi noi. In ac|I dimineţă la băile Herculane.
n’ar fi aşa. De bunăvoiă însă nimeni
Ciungu : Când am eşit din curte, fiă-care loc ne-am spus pe alt nume. Murgu: Cu atât mai bine.
i-am aruncat un cârtaboş otrăvit, Suntem de-altmintrelea norocoşi; că nu ţi-a goli punga în palme.
pe care l’a înghiţit cu un apetit seim limba poporului acestuia, căci Ciungu : Ai se ve4î, că în noptea Ciungu: Isprăvind cu contele,
minunat. altfel cu greu ne-am putâ ferici. acâsta vom ajunge la pungă grasă. ne vom încărca cu bani şi, ca ni
Murgu: Se-i fiă de bine! fi)eu, Negru: Cunoscerea limbei e un Ascultaţi, băeţî: De seră ve veţi meni se nu ne scie când vom eşi;
căpitane, tu eşti cel mai isteţ din noroc, prostia poporului alt noroc; îmbrăca în haine şi larve de- drac, dăm foc castelului şi apoi, fraţilor,
tre toţi căpitanii, sub cari am fost căci dâcă poporul acesta ar ave o aşa, că decă s’ar întâmpla se ne drumul spre America!
pănă acum. învăţătură şi n’ar da crecţemând vadă cineva pe stradă, se fugă el Murgu şi Negru: Aşa se fiă!
Ciungu: Asta o cred şi eu. Cu profeţiilor mincinâse, vrăjitorilor şi de noi, şi nu noi de el. In mecţ de Ciungu'. Ce cţicoţî la tâte astea?
puţini 6menî eu fac mai mare is tuturor acelora, cari le caută de nâpte având fiă-care ia brâu câte Negru: Plan vrednic de-un cap
pravă, ca alţii cu mulţi. Vorba ceea: noroc, nici noi, der nici alţii nu l’ar două revolvere şi glonţe destule, de căpitan!
mai mult cu mintea, decât cu pu pute înşela. vom întră în curte. Mai întâiu tre Murgu: Planul e fârte bun, nu
terea. Nici n’am fost prins, decât o Ciungu: Aşa-i, aşa! Der eu nu bue se isprăvim cu Mafteiu portarul mai vre-o întâmplare de nu ni-l’ar
singură dată. Atunci, ce-i drept, vorbesc de poporul de rând acum, şi îngrijitorul casei şi cu fata lui. strica.
rn’au judecat la 16 ani şi m’au dus ci vorbesc de Măria-sa „Fală mare“, Ei trebue se se deştepte de-adreptul
Ciungu: Nu ve temeţi pănă me
în temniţa Ilovei, der după o jumă căci dela acesta ne vom îngrăşa. pe ceea lume. De aci apoi vom vedeţi pe mine. Dâr acum, prieteni
tate de an am scăpat şi de-acolo. Murgu: Pănă a ne îngrăşa dela intra în odăile contelui. Cu acestea
lor, veniţi cu mine, căci m’am în
Lucru de căpeteniă la măestriă e, contele, ni-am îngrăşat de pe pielea încă vom isprăvi uşor de tot. Un grijit de-o friptură şi vin bun.
dragii mei prieteni, curajiul şi iste poporului. plumb sec şi mai mult nimic. Cei
ţimea. De aceea ve clic şi acum: Negru: Cu poporul nu mai avem lalţi servitori nu vor sci din tot Negru: Se mergem.
numele cel adevărat nicî-odată şi de-acnm nimic. Am plătit banii că lucrul nimic, căci eu sunt cu lo (Cortina cade).
(Va urma.)
nimănui să nu vi-1 spuneţi, er în pătaţi dela el cu spumele, ce am cuinţele departe de castel. Isprăvind
hainele, în care sunteţi înainte de făcut la gură cât li-am vorbit. cu contele...
