Page 29 - 1897-06

Nr. 125—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5
i
malul s’a surpat asupra lui şi l’a îngropat Dumineca trecută, în 15 Iunie n. s’a contra acelor Ţiare bulgăresc!, car! drepturile nostre istorice asupra aceste
■de viu. Dându-se alarmă, după o munoă de făcut asupra lui un atentat, care însă n’a susţin, că poporaţiunea neromânescă provincii: cu rescumpărarea drumului de
oâte-va 6re, cadavrul nenorocitului a fost succes. De atunci soirile, ce ne vin din din Dobrogea e prigonită şi mal­ fier Cernavoda-Constanţa; cu refacerea
soos de sub smrpătură, mutilat în mod în­ Francia, vorbesc tot numai despre nouă şi tratată şi a protestat contra lor. La acestei linii ca să o schimbăm în cale de
grozitor. Parchetul a fost avisat pe dată. nouă bombe şi esplosiunî. Aşa erl primi­ acesta protestare s’a alăturat şi mare trafic; eu podul peste Dunăre; cu
răm soirea, că în 17 Iunie o nouă bombă Muftiul din judeţul Constanţa. portul Constanţa, din care ne am apucat
Cununia. D-l Dumitru N. Căpăţină şi
d-ra Elena G. Puiu se vor cununa mâne, a esplodat pe piâţa „Concordiei", n’a fost După aceste vorbiri d-l ministru să facem unul din cele d’intiâiîi porturi
însă niminea omorît, măearcă şi acâstă es- al domeniilor a rostit următorul dis­ din Marea-Neagră, atât ca întindere cât şi
■Duminecă, la orele 12 din di, în Biserica
plosiune a fost de caracter forte periculos. curs, prin care se marcheză posi- ca utilaj perfecţionat. Numai cu aceste lu­
.Sf. Adormiri din Braşovul-vechifi. — Să
Astădl ne vine vestea, că în Barcelona au ţiunea guvernului în oestiunea Do- crări suntem pe cale de a cheltui peste
fîă în ceas cu noroc!
fost aflate trei bombe cu dinamită, fiă-care brogei: o sută miliâne. Portul Domniei-vâstre va
Concerte. Mâne, Duminecă, va con­ de câte 2 / chilograme. Fitilul era deja Mulţumesc domnului Primar din Con­ fi în câte-va luni, cap de linie a unei nu­
1
i
certa musioa militară în grădina dela Villa aprins, der înainte de ce focul ar fi ajuns merose flote comerciale, compusă din vase
stanţa şi Eminenţei Sale Muftiului, pentru
Kertsoh. începutul la 8 6re. Intrarea 20 or. la dinamită, bombele din norocire au fost toasturile lor, inspirate de un cald patrio­ cu care numai transatlantice vor putea
Musioa orăşenâscă va concerta mâne aflate şi focul a fost stîns. Astfel s’a în- tism în sănătatea graţiâsei nâstre Suverane. concura şi care vă vor pune în comunica- '
sâră la otel „Pomul verda". Programa constă cungiurat periculul. Ridic şi eu acest pahar pentru prosperita­ ţiune cu porturile a trei continente. Am
din 10 puncte bine alese. Intre ele se află Atentatul asupra presidentului Repu­ tea Dobrogei, acâstă provinciă din moşi început lucrări pentru a seca şi a reda
şi marele putpuriu „Soldaten-Spiele*, con­ blicei francese, Felix Faure, se făcu toc­ strămoşi românâscă. culturei insulele mari ale Dunărei. Făcând
statator din 36 punote dm diferite opere mai în acel loc, unde în anul 1867 Ber- In pământul acesta, la orl-ce pas gă­ astfel productive sute de mii hectare, le
musicale alese. Intre alte piesa «les9 se va zowski puşca asupra Ţarului Alecsandru sim titlurile străvechi ale dreptului nostru vom colonisa cu Români.
.cânta şi „Fantasia Română" de Candella. II, şi forte aprope de locul, unde în istoric pe aceste locuri; săpăturile învăţa­ Voifi veni la tâmnâ, la Cameră, cu
începutul la 8 bre sera. anul trecut la 14 Iulie, un nebun mă­ tului nostru Tocilescu dau pe fiă-care di la proiectele necesare pentru a duce la sfîrşit

Phoioplasticum. Atragem atenţiunea oe- turător de strade, Francois, dete o puşeă- ivâlă nouă probe, că aici au fost stabiliţi, bun lucrările deja începute şi care ne vor
titorilor, că desâră la photoplastic, sa vor tură orbă asupra presidentului republicei. cu temeiii, străbunii noştri Romani, că în costa la 30 milione. Trebue însă să facem
vedâ frumbsele ţinuturi şi oraşe diu Egipt In diua atentantului pe la 3 ore după a- acâstă ţâră a strălucit o intinsă civilisa- acest sacrificiu, pentru ca să ne asigurăm
medl trecu Faure în trăsura sa de gală, viitorul la gurile Dunărei. In adevăr, să
-3Î Palestina. Pentru cei ce nu cunosc acele ţiune latină. nu uităm că astădl etnografia constitue, şi
ţinuturi tradiţionale şi istorice, decât abia trasă de 4 cai, cu soţia sa, pe lângă acel Afară de istorici, sunt acte autentice, în ochii diplomaţiei, pentru un stat, un
din cetire, merită să le vadă, măcar în loc critic de lângă cascada dela Bois de hrisove domnescl, ca cele dela Mircea cel
modul, cum se pot vedâ cu ajutorul unui Boulogne, spre a merge la Longchamps, unde bătrân, care se întitula „Autocrat al am­ titlu de stăpânire asupra unei ţări, căci
âtă cum motiva contele Şuvalov, la con­
bun photoplastio. Aşa este de esemplu se ţineau cursele (alergările) de cai. La cotitura belor ţărmuri pe totă Dunărea, pănă la gresul dela Berlin, adesiunea Rusiei la
Marea morte, Iordanul, Ierusalimul, Ierioo- ce o face drumul pe lângă cascadă, se au4i Ocean şi al oraşului Silistra", cari dove­ propunerea celor alte state d’a ni-se fixa
mul, Templul lui Solomon, mormântul lui o detunătură puternică şi îndată un nor de desc, că statul român stăpânea aceste ţinu­
fum se ridică din nisce tufe dese de liliac turi la începutul erei moderne. hotarul pe lângă Silistra:
Oavid, mormintele martirilor eto. Framosele
(scumpie). Caii spâriindu-se de detunătură Dela noi acâstă ţâră a fost răpită de „ Vuia presence d'dUments Roumains,
tr&blouri sunt atât de bine reuşite, încât Ies plenipotentiaires Russes, consentent a
se pare, că totul este realitate. şi de strigătul 6menilor, o luară la fugă, Turci, cu sabia.
fiind urmaţi încă de o a doua trăsură, în La 1877, când un moment creştină­ prolonger la frontiere dela Roumanie le
Băile de înotat dela Nou, ce aparţin care se aflau fiicele presidentului şi Mdme. long du Danube, â partir de Rassova dans
tatea a fost în pericol, cu dragoste am
restaurantului „Elisium", s’au deschis şi stau Berye cu soţul ei. Presidentul scăpa sănă­ alergat în ajutorul ei. Voiam prin arme să la direction de Silistrie".
la disposiţia publicului în orl-oe timp. tos. Mulţimea furiosă rupse cordonul, alergă ne câştigăm independenţa şi provincia ră­ Când am luat în posesiune Dobrogea
spre tufele, uude eşia fumul, strigând: pită. Cu sabie ni-se luase Dobrogea, eu ne-am dat sâmă de greutatea problemei
„Prindenţî ucigaşul! OmorîţI pe atentator!" sabie am alipit’o de ţâra de baştină. Afară ce ni-se punea, căci eram hotărîţl să co-
Corespondenţa „Gazetei Trans.“ răspundem la aşteptarea Europei, dove­
Mulţimea, cuprinsă de-un dor de răs- de acâstane credeam datori să ajutăm şi noi
Braşov, (Tooiîa) Iunie 1897. bunare, prinse pe un om, care se afla între la liberarea unui popor, de care ne leagă dind astfel, că seim se guvernăm şi omeni
tufele de liliac şi avea în mână o rămăşiţă de alt neam şi de alte confesiuni. Am is-
Oo. Redaoţiune! Biserioa nostră de scumpe tradiţiunl istorice. butit pe deplin; o proclam sus şi tare,
din bombă esplodată. Ii rupseră hainele
-pe Tocile anul acesta şi-a serbat ohramul In adevăr, de două-orl am fondat resultatele politicei guvernelor românescl,
de pe trup, îl loviră cu bastonele şi cu
— Sf. Treime a doua 4' de Rosale în Impărăţiă în tovărăşie cu vecinii noştri căci aci nu vorbesc ca om de partid ; se
pumnii, care cum ajungea, până când po­
mod ou mult mai deosebit, decât în trecut. Bulgari, odată sub o dinastie bulgărâscă observă şi la acestă masă, unde suntem
Amime la întrevenirea preotului nos­ liţia îl scăpă. Ou trupul acoperit de vane şi altă dată sub o dinastie românâscă. Nici întruniţi cu toţii ca să sărbătorim ono­
şi sângerând a fost dus bietul om în res­
tru V. Sfetea, răspunsurile de la Sf. Litur- taurantul dela Cascadă. Aci se adeveri, că el odată, în tot decursul istoriei nostre, nu mastica iubitei nostre Suverane. In adevăr,
giă au fost esecutate de corul de copii al e un agent poliţienesc cu numele Rosteaux. am avut o cârtă, un conflict cu denşii. In lângă Eminenţa Sa muftiul, e aşedat sfinţia
biVrîoei Sf. Nioolae, instruit şi ooudus de timpurile de restrişte naţională pentru ei, Sa protoereul ortodox al judeţului; lângă
Adevăratul atentator dispăruse deja de
profesorul de musieă dela gimnasiul nostru au avut ocasiune să se convingă de senti­ onorabilul Cadiu, inteligentul representant
mult.
Timoteiu Popoviciu. Credincioşilor dela bi­ La locul, unde mulţimea voi să mentele nâstre de caldă amiciţie pentru al justiţiei musulmane, se află distinşii noş­
serica Sf. Nioolaa din Prund, regulat în denşii. Şcolele nâstre le-au fost larg des­ tri magistraţi ai Tribunalului şi parchetului
omore pe poliţist, se află restul unei ţevi
Dumineci şi sărbători li-se dă ocasiune să chise ; nu le-a fost închisă nici cariera local. Dintre onorabilii membri ai Camerei
cilindrice de metal, lungă do 20 centim.
audă corurile, oând cel de bărbaţi compus funcţiunilor nostre publice. Au găsit la de comerciii, aci la masă, sunt unii de
şi de un calibru de 10 cm., lângă ea o
din studenţii din clasele snperibre, când noi tot sprijinul şi încurajarea pentru as- neam bulgari, alţii de neam Greci, Tătari,
hărtiă, pe care se afla scris : „Felix Faure
cel de copii, şi cel mixt al Reuniunei de condamnat" şi un pumnal, pe care erau piraţiunile lor naţionale. Nu sunt dâră pa­ Român; primarul Constanţei la aceeaşi
•cântări de a'ol. Credincioşilor dela oele- gravate vorbele: „Elsaţia-Lotaringia, Po­ trioţi buni, nici Românii nici Bulgarii, cari masă cu primarul oraşului Medgidia, care
lalte biserici însă, în lipsa de coruri propri, lonia". Pumnalul avea un mâner de aramă. ar căuta să vâre zizanie între două po- e de origine Tătar; ceea ce constatăm aici,
rar li-sa dă ooasiunea acesta. De aoeea po­ pore, care nu au de ce să certa, în bună se vede întrâga Doboge.
Lângă acestea se mai află şi un pistol
porul nostru, şi aşa fârte iubitor de bise­ sistem veohiii. Acesta era încărcat. dreptate. Să iau numai un esemplu: comuna
rică. de astă-dată s’a adunat la biserică în Contele Walewski, ministru de es- Caramurat sciţi, că se compune din trei
număr extra-ordinar, fiind doritor de-a audi terne sub împăratul Napoleon al IlI-lea, ca mahalale, una de Tătari musulmani, alta
noul cor. L i t e s ’ a t s j i B ' ă . preşedinte al congresului dela Paris, a ex­ de germani catolici şi a treia de Români
Asupra acestui cor de oopii b1 d-lui Pentru cei ce voiesc se jdce teatru am plicat, prin o circulară cătră Curţile Euro­ ortodox!; primarul actual e german de
Popovioiu s’a vorbit ou alte ooasiunt de scos în broşură separată frumosa comediă pene, cu ce gând ne constituise pe noi neam şi administrâză comuna cu mulţu­
■cei ce l’au asoultat atât în biserica Sf. Ni- în trei acte Săpătorul de baiu, localisată aici. Spunea, că Europa a voit să ridice mirea câtor trele mahalalele.
colse, cât şi ou ooasiunea oonoertului din de Antoniu Popp, — e o piesă instructivă, în partea acâsta un bulevard pentru Turcia. Cum s’a făcut acâstă minune, ca în-
urmă. Nonă nu ne rămâne, decât să spunem, uşoră şi forte potrivită pentru popor. Bro­ Cu ooasiunea celui din urmă resbel tr’o provincie, în care limbele şi confesiu­
_că ne-a satisfăcut, pe deplin. şura conţine 42 pagine şi se află de ven- Ruso-Turc, am fost credincioşi misiunei ce nile sunt mai amestecate decât în Mace­
D-l Popoviciu prin aoâsta a contribuit dare la Tipografia „A. Mureşianu , în Bra­ ne dăduse Europa; cu tâte că interesul donia, căci acolo nu sunt nici catolici,
11
în mod însemnat la îndemnarea poporului şov pentru preţul de 12 cr. Trimisă prin nostru cerea ca să ne înţelegem cu marea nici lipoveni, ca toţi aceşti locuitori să
nostru de-a înfiinţa şi el un cor, aşa oă postă 14 cr. Rusie, nu ne-am hotărît pentru acâstă po­ conveţuâscă în o armonie patriotică, ca şi
astă4l oestiunea înfiinţării oorului proiectat litică decât când singură Europa ne a dat Elveţienii în ţâra lor ?
înoă mai de mult, în paroehia nostră — şi deslegarea. Cum a luat nascere în aceste popu-
în care scop esistă şi un fond — se discută In cestinnea Dobrogei. Acâstă politică prevă4ătore n’a fost laţiunl aşa de împestriţate, un sentiment
ca de urgentă. trecută cu vederea la congresul dela Ber­ patriotic românesc comun, care se mani­
are e
Cu 4iua de Luni am încheiat şirul T6te 4i ^ din România au lin, care, pe lângă dreptul nostru istoric festă mai cu sâmă prin un loialism sincer
sărbătorilor celor mai mari de peste an. reprodus şi au comentat o vorbire asupra Dobrogei, a adăogat şi garanţia cătră Majestăţile Lor Suveranii noştri şi
Putem 4>os ou drept cuvânt, oă „tinis co- importantă ce a ţinut’o ministrul unui tractat solemn internţional pentru po­ Dinastie? O sciţi: prin dreptate.
•ronat opws", şi la acesta a contribuit d-l român al domeniilor d-l An. Stolojan sesiunea nostră transdunăreană. Europa Guvernele românescl au avut aceeaşi
Popoviciu în mod însemnat ou debutul în Constanţa la 24 Aprilie st. v. la ne a pus sarcina să fim sentinela interese­ solicitudine pentru interesele morale şi ma­
d-sale. Primescâ pentru aoâsta deosebita un banchet ce s’a dat de eătră mu­ lor sale la gurile Dunării. Numai prin stă­ teriale ale tuturor, fără distineţiune. Am
mostră mulţămită şi recunoscinţă. nicipalitatea oraşului pentru serba­ pânirea Dobrogei putem să ne îndeplinim respectat religiunea fiă-căruia, venind, prin
L. rea cjilei onomastice a Majestăţii acâstă misiune; de aceea şi Congresul dela budget chiar, în ajutorul cultelor cu cre­
Sale Reginei. Berlin n’a abrogat părţile din tractatul dincioşi mai numeroşi. Nu am silit pe ni­
Discursul acesta, ţinut în ton dela Paris, cari ne garantau integritatea meni să-şî uite limba părinţilăr săi.
Isprăvile anarchiştilor din Paris. energic şi bărbătesc este privit ca teritorială. Cestiunea Dobrogei e dâr şi Ne având cuvânt de a nu iubi pe

In Paris anarchiştii s’au pus ârăşî în o manifestaţia din partea guvernu­ cestinnea europeană. Români, astădl, vă trimeteţl de bunăvoie
mişcare. Abia sunt doi ani de când fostul lui statului român faţă cu apucă­ Precum proprietatea privată indivi­ copiii voştri la şcolele nâstre, ca să ne în­
preşedinte al Republicei franccse, Carnot, turile şi uneltirile contra României, duală nu se justifică pe deplin, decât prin văţaţi limba. Y’am adus cu libertatea, ega­
-a fost ucis de mâna anarchiştilor, şi âtă ce se ved de un timp încbce în munca şi capitalul, cu care au fecundat litatea înaintea legei, siguranţa persânei şi
■oă acum era să ajungă aceeaşi sorte şi principatul bulgar. acel pământ posesorii lui, tot aşa şi cu a averei. Am făcut reforme mari. Nu eraţi
•preşedintele de ani al Republicei, Eelix Primarul din Constanţa se ri­ teritoriul unei naţiuni. Şi din acest punct proprietari, căci dreptul pământului era
Faure. dicase într’o cuvântare energică în de vedere se arăt cu ce sacrificii validăm reglementat de legile religiâse ale Islamu-