Page 3 - 1897-06
P. 3

Nr. 120.—1897.                                                            GAZETA TRANSILVANIEI                                                                      Pagina 3


           şi  a  congruei  amăgităre?  Acela,  că  păstor  actual,  a  adunat  fără  de  aju­        nu  mai  au  lipsă  de  comentai’;  cu  atât       Subscrisul   primind    cu   cel   ma|
           un  paroch  se  va  împărtăşi,  peste  pro-  tore  de  stat,  seu  ale  altor  biserici,  mai  vârtos  nu,  căci  biserica  nostră  profund         omagiu      ordinul    distinctiv^
           ventele  ce  le  are  pănă  acuma,  cu  la        fundaţiunî   valâre   de   un    milion  are basă naţională.                           Majestăţii    Sale    Regelui     Apostolic’
           10—15  fi.,  în  speranţa,  că  vor  veni  pentru  lipsele  bisericei  sale,  ore  noi                         * *                       s’a  presintat  la  şedinţa  acestei  co*
                                                                                                                           *
           împrejurări  mai  favorabile,  la  a  doua  să  fim  mai  fără  zel  şi  promtitudine            Clerul  şi  poporul  provinciei  nos­   misiuni,  deşi  nu  înţelege  pentru  ce
           în vi are, pentru Românii uniţi_________     la asemenea jertfe?                           tre   metropolitane   are   să   se   adune   a  fost  chiămat  ca  un  canonic  gr.-
                Asta  e  practica  vieţii  şi  între          înainte   de   încheiere   însă,   mai                                                cat.   într’o   comisiune,   care   are   de
                                                                                                      într’o  conlerenţă  generală;  unde  vor
           fraţii  de  un  sânge,  care  nu  se  păte  avem  să  accentuăm,  că  biserica  nâs-       fi  ei  adunaţi,  va  fi  şi  Spiritul  sânt  în   scop   realisarea   autonomiei   bisericei
           resturna   prin   iubirea    şi   ajutorarea  tră  este  naţională  şi  nu  se  pote  des­  mijlocul  lor,  care  îi  va  lumina  pe     romano-catolice?    Tot-odată     nu    pote
           de-aprăpelui.  —  Der  de  ore-ce  eve­      părţi  de  naţiune;  căci  în  ora  când                                                    trece  îără  de  a  nu  observa,  că  prea-
           nimentele  se  succed  cu  aceleaşi  re-  se  va  părăsi  şi  va  peri  limba,  a  pe-     ce  cale  să  apuce,  pentru  mântuirea       graţiâsa  invitare  datată  din  13  Faur
                                                                                                      bisericei lor. Amin!
           sultate  în  tăte  părţile  lumei;  în  con­  rit  şi  ea  de  sine;  avem  esemple  în                                                  1894  sub  nr.  ad  284  preş.  ţîntesce
           siderare,  că  bunurile  bisericesc!  deja  comuna  JVÎacău  (Mako)  ba  şi  în  mai                            *                        la   înfiinţarea   autonomiei     bisericesc!
           sunt  secularisate  în  cele  mai  cato­      multe  comune  religiose,  car!  au  apu­          Dintre    adnexele    forte    impor­   pentru    biserica   romano-catolică     din
           lice  ţări  ale  lumei,  în  Francia,  Italia  cat  deja  pe  calea  Macăuanilor,  cari    tante,  ce  urmeză  după  Memorial  —         Ungaria  luată  în  îînţeles  restrîns,  şi
           şi  Spania  şi  se  aude  şi  de  presinte  au  eschis  limba  română  cu  totul  din                                                    că   diecesa    gr.-cat.   Orădană,   ca   o
                                                                                                      şi  care  cuprind  scrisori  de-ale  pri-
           deja    clocotirea    halamului     calvino-  cultul  religios,  servindu-se  esclusiv  de                                               parte  integrantă  a  organismului  Me­
                                                                                                      matelui    Ungariei,    declaraţiunea   ce­
           maghiaro-jidovesc     de    a   apuca     în  limba   maghiară    şi   cântând   în   bi­                                                tropoliei   gr.   cat.   de   Alba-Iulia   şi
                                                                                                      lor  din  diecesa  Oradiei  mari,  peti-
           ghiarele  sale  şi  în  Ungaria  averile  serică       cântece    unguresc!,    cari   în   ţiunea   conferenţei    Românilor     uniţî   Făgăraş,  ea  singură  numai  nu  pote
           bisericesc!;     întâmplându-se       acesta  urmă  pot  fi  şi  calvine;  avem  esem-                                                   fi  privită  din  punct  de  vedere  cu
                                                                                                      dela  Alba-Iulia  din  1871  cătră  Ma-
           peste  un  deceniu  seu  doi  —  spu-  plu  în  Rutenii  perduţ!  dela  Dorog.             je3tatea   Sa,    declaraţiunea    aceleeaşî   totul deosebite.
           neţi-m!  fraţilor  preoţi  gr.  cat.,  ce  se  Pontificele  Piu  al  IX  însS  a  cţis  „că   copferenţe   cătră   părintele   Metropolit,    Din  aceste  motive  subscrisul"  nu
           va  alege  din  hipoteca  congruei  şi  a  Metropolia de Alba-Iulia este instituită                       sinodului    electoral   dela   se   crede   competent    a   se   declara,
                                                                                                      manifestul
           proventelor   bunurilor    catolice   ,   de  pentru Români, cu limba română".
                                                                                                      Blaşiu  din  Aprilie  1893,  —cea  mai        or!  a  coopera  la  aducerea  unor  aşa
           dragul  cărora  dâră  ne  am  sacrifica  Decă         am    părăsi   acesta,   am    face   importantă  este  fără  îndoelă,  declaraţia,   fel  de  staverirî,  cari  pun  în  vedere
           independenţa  bisericei  nostre  şi  prin  un  păcat  de  morte,  care  nu  ni-se
                                                                                                      ce  a  facut’o  părintele  canonic  Paul      în   orî-ce   direcţiă,   esenţiale   schim­
           ea   a   individualităţii   nostre   române,  va deslega.                                                                                bări   în   posiţiunea   de   drept   public
                                                                                                       Vela  în  24  Februarie  1894,  prin  care
           care   singură    ne   dă   mângâiere     în       Mai  cjic  una  şi  înclieiu:  când     refuză  de  a  lua  parte  la  comisiunea     canonic  a  eparchiei  gr.-cat.  de  Ora-
           tote restriştele vieţii?                      se  revoltase  clerul  latin  pentru  or-
                                                                                                      ce    s’a   constituit   în   Budapesta   cu   dea-Mare.
                Nici  o  inimă  română  nu  pote  dinaţiunea          „botezurilor“    emanată    în   scop,  de-a  compune  un  proiect  de             Pentru  acâsta,  deja  în  acest  sta­
           presupune  despre  preoţimea  gr.  unită,  1892       de   ministrul   Csâhy,   primatele   autonomiă bisericăscă.                       diu   al   pertractărilor   comisiunei,   mă
           că  pentru  blidul  de  linte,  va  vinde  ţării  Claudiu  Vaszary,  primul  demni­
                                                                                                            Părintele   Vela    declară   catego­   rog,  ca  presentarea  mea  să  nu  fiă
           ereditatea  sa  câştigată  şi  păstrată  cu  tar    al   catolicismului   din    Ungaria,
                                                                                                      ric,  că  nu  pote  conlucra  întrio  co-  luată  drept  basă  a  vre-unui  prejudi­
           atâtea  lupte  şi  sudor!  de  sânge  de  care  pune  corona  pe  capul  regelui           misiune     constituită   pentru    autono­   ciu   de    orî-ce   direcţiune;   pentru-că
           protopărinţî,  ca  se  pâtă  ajunge  ne­      apostolic,  fără  de  care  nu  se  pri-     mia     bisericei    romano-catolice,     pe  şi   în    urmarea     cunoscinţelor   mele
           ştirbită în proprietatea urmaşilor săi.       vesce  de  legitim,  —  din  acest  inci­    câtă    vreme    eparchia    Oradiei    mari  câştigate,  şi  a  convingerii  mele  atin­
                Şi    în   acesta   convingere    ne-a  dent  a  scris  o  pastorală  preoţimei
                                                                                                      face   parte   întregitâre   din   Metropo­   gerea  ori  schimbarea  în  orî-ce  direc­
           întărit   şi   organul   metropoliei   nos­   sale  în  care  cjice  :  „biserica  mea  nu
                                                                                                      lia  greco-cat.  româna,  care  îşî  are  ţiă  a  stării  de  drept  public  a  epar­
           tre,   „Unirea“   dela   Blaşiu,   care   în  o  tem,  o  las  în  grija  lui  Dumnecţeu;
                                                                                                      organismul său de sine stătător.              chiei  gr.  cat.  de  Oradea-Mare  nu  se
           numărul  9.  a  anului  1898,  respuncjend  îm!  tem  naţiunea,  care  n'are  promi­             Pentru   acestă    frumâsă    declara­  pote  efectui,  decât  pe  calea  forului
           la    temerile   „Gazetei     Transilvaniei“  siunea  eternităţii;  deci  acţiunea  nostră
                                                                                                      ţia,   autorul   Memorialului    cu    drept  spre  acesta  chiămat  şi  în  înţelesul
           afirmă,  cjicend:  „Noi  nici  nu  credem,  se fiă condusă de destinele naţiuneiri
                                                                                                      cuvânt  gratulâză  D-lui  canonic  şi  în  canânelor competent.
           că  s’ar  afla  pe  lumea  acesta  folose  ma­     înţelesul  acestor  cuvinte  este  cu
                                                                                                      deosebi    Escelenţei    Sale    episcopului        Budapesta, la 24 Faur 1894.
           teriale  pentru  clerul  nostru,  de  dragul  alte   cuvinte:   „Aucfiţî   voi   archiepis-
                                                                                                      dela O rad ea-mare Mihail Pavel.
           cărora  sS  ne  simţim  îndemnaţii  a  jertfi  copî,  episcop!,  prelaţi,  preoţî  şi  tote      Etă   declaraţia   din    cuvânt    în                            Paul Vela m. p.
           vre-odată  independinţa  metropoliei  române  cinurile  călugăresc!  din  Ungaria,  eu                                                                    canonic lector gr. cat. al diecesei
                                                                                                      cuvânt:                                                                 oradane.
           gr.  cat.  câştigată  după  multe  lupte  şi  capul  vostru  pus  aici  în  culme  de
           suferinţe“.                                   spiritul  sânt  şi  din  graţia  scaunului         în   înţelesul   hotărîrei   luate   în
                Pote  se  vor  găsi  din  preoţime  apostolic,       vi-o   spun   asta   vouă,    şi  conferenţa   ilustrului   cor   episcopesc,             Tratările de pace.
           mai  mulţi,  car!  vor  cjice:  „altele  sunt  obedienţa   eclesiastică    pretinde    să  ţinută  la  30  Nov.  1893,  chiămarea
           interesele  bisericei  pe  care  o  repre-  ascultaţi    şi   să   vă  supuneţi  acestei  corni  si  unei  presente  este  a  prelucra         De  câte-va  cfile  s’au  început  în
           sentăm,  şi  altele  cele  naţionale;  noi  doctrine:  nu  militaţi  atât  pentru  bi­     un  proiect  pentru  autonomia  ce  va  palatul         Tophane     din    Constantinopol
           vom      purcede    amesurat     intereselor  serică,  care  are  protector  pe  Dumne-  fi  să  se  înfiinţeze,  de  o  parte  pe  ba-  tratările  pentru  încheiarea  păcei  în­
           nostre   şi   instrucţiunilor   venite   dela  cjeu,  ci  militaţi  pentru  naţiunea  ma­  sa  unui  sistem  electoral,  er  de  altă  tre     Turcia   şi   Grecia.   Tratările   nu
           archiereii   nostri“.   Noi   acestora    le  ghiară,  ai  căreia  apostol!  avem  să  parte a unui sistem de denumire.                  decurg  de-a  dreptul  între  cele  două
           răspundem,  că  partea  cea  mai  mare  fim. “                                                   Spre  acest  scop  comisiunea  com­     state,   care   s’au   răsboit   între   sine,
           a   bisericei   sunt   credincioşii,   adecă       Acest      pronunciament       solemn,  pune  un  proiect  cu  privire  la  moda­     ci  în  locul  Greciei  negociâză  cu  gu­
           turma  fără  de  care  păstoriul  n’are  acestă  doctrină  pastorală  nu  însemnă  litatea,  în  care  va  ave  să  fiă  convo­          vernul    turcesc   representanţii   marilor
           nicî  loc,  nicî  înţeles;  apoi  dorinţele  nicî  mai  mult,  nicî  mai  puţin  „de­      cat   congresul    pentru    autonomie    şi  puteri,  car!  au  păşit  ca  apărător!  şi
           şi  lipsele  turmei  cuventătore  trebuesc  cât    a    înălţa   principiul   naţionalităţi!,  tot-odată  îş!  dă  părerea  asupra  lu­  ocrotitori  ai  Greciei  învinse  faţă  cu
           apreciate,  —  mai  ales  în  timpul  na-  peste      biserică“,   adecă   devisa:   „fiţi  crărilor  congresului  din  1871,  că  în­   Turcia învingătâre.
           zarenismului,    a     neconfesionalismului  înainte  de  tote  Maghiar!,  şi  numai  tru cât pot fi aceste folosite.                         Fiind-că  sfâtuirile  se  fac  în  se­
           recunoscut    prin    lege    —     trebuesc  după  aceea  catolic! ;  decî,  neva  mai          Din  motivul,  că  comisiunea  are  cret,  pănă  acum  tare  puţin  se  scie
                                                                              11
           respectate  şi  din  privinţă,  că  mai  sunt  pute  cine-va  da  de  minciună,  decă  să  dea  un  proiect  normativ,  pentru  despre  resultatul  lor.  Din  soirile,  ce
           staule,   în    car!   turma    cuventătore  susţinem,    că   biserica   catolică  latină  înfiinţarea   unei   corporaţiun!   biseri­  s’au  putut  străcura  însă  pănă  acum
           are   cuvântul    şi   masă    comună    cu  este  biserică  maghiară  şi  că  ea  urmă-  cesc!  atât  de  înalte,  care  să  vede  prin  cjiare  se  vede,  că  o  pace  sta­
           păstorii.                                     resce scopuri naţionale?                     chiămată    a   realisa   reforme   radicale  tornică  fărte  cu  greu  se  va  pute
                 Apoi  decă  diecesa  gr.  orientală          Cred,  că  după  acestea  Metropo-  în  guvernamentul  intern  şi  estern  al  încheia.
           a" Aradului, sub zelosul său Arclii-          litul, Episcopii şi preoţimea nostră         bisericei catolice din Ungaria:                    Marile puteri, dâr mai ales An-




           uită-te  prin  ferestră  şi  vei  vede,  că  căc!  deşi  am  fost  la  biserică,  cu  prân-  ta  eşt!  totum  factum  în  acestă  mare         Smarandiţa: (sfiicibsă) Im! pare
           alţii  nicî  la  jumătatea  drumului  n’au  4ul  însă  nu  voiu  întârcţia  şi  nic!  alt  moşiă    a   Măriei    Sale   d-lui   Conte.  bine.
           ajuns, pe când eu sunt acasă.                 scăcjământ  în  ale  căsniciei  nu  s’a  Fală        mare,   am    onâre    a   mă    re­       Dr.  Vraciu:  Decum-va  tatăl  Dum-
                 Mafteiu:  Bine,  bine,  îţi  cred  ;  der  întâmplat.  Nu  te  supăra  deră,  tată  comanda  şi  a-ţî  oferi  serviciile  mele.    nea-Văstră    s’ar   îndoi,   v’aşî   reco­
           ac}î,  când  Măria  Sa  dâmna  a  plecat  dragă,  căc!  ac|!,  la  serbătârea  Aceleia,  Mă  numesc  Dr.  Vraciu,  medic  uni­           manda  vestita  pomadă  Brilantin,  es-
           la  băi,  ai  fi  putut  rămâne  acasă,  în        a   căreia   pază    m’a    încredinţat  versal  şi  veterinar,  care  vindecă  chiar   celentul   parfum   Hang     Hang,    său
           căci eu am fost ocupat acolo.                 măicuţa    mea,    n’am     putut   rămâne  şi  cele  mai  necunoscute  băle  ome­         Heliotrop.    Ideal-Toilette   pentru   în­
                 Smarandiţa:  E  bine,  tată  dragă,  dela  biserică.  Nu,  căc!  Maica  sfântă,  nesc!  şi  dobitocescî.  In  acest  giaman-       frumseţarea feţei.
            de  era  lipsă  aşi  fi  rămas,  der  fiind­  ca  maică  bună  a  fiilor  ei  celor  bunî,  tan  (deschide  o  lădiţă,  ce  o  are  în  mână)   Smarandiţa:   Mulţămesc,   der   eu
            că  n’a  fost  lipsă  m’am  dus  la  bise­   pentru    împlinirea    acestei    datorinţe  am  tot  feliul  de  medicamente  folo-
           rică,  căc!  avem  sărbătăre  mare,  acjî  îm! va fi dăruitârea a multor bunuri.           sităre   ămenilor     bolnav!    şi   vitelor   de acestea nu folosesc.
            e d6r sfânta Măria.                               Mafteiu:  De  viclenă,  ce-ai  învă­     bolnave.  In  acestă  cutiuţă  (îi  arată  o       Dr.  Vraciu:  (cătră  Mafteiii)  Dom­
                 Mafteiu:    Sfântă    Mărie    ’ncăce,  ţat  a  fi,  ai  sci  predica  ca  un  preot.  cutiă,  pe  care  o  scote  de  pe  fundul  lădiţii)   nule  !  Nu  poftiţi  o  sticlă  de  esenţă
                                                                                                                                                    pentru  stomac  de  Dr.  Reufel?  costă
           Sfânta  Mărie  încolo,  mai  întâiu  e  Der  bine,  bine,  eu  nu  te  opresc  dela  am  praf  fărmecător,  care  are  puterea
            datorinţa   casnică,   şi   numai     după  biserică,  numai  să  fii  în  rând  cu  t6te  miraculosă,  de-a  face  din  bătrâni,  ti­  numai  1  fi.;  o  cutiă  de  pilule  de-
                                                                                                                                                    purative  â  25  cr.;  Spirt  contra  po*
           aceea urmeză locurile de petrecere.           ale  casei.  (Se  uită  la  orologii!)...  Unspre-  neri,  decumva  sera  înainte  de  cul­
                 Smarandiţa:    Tată!    Măicuţa,   fiă  4ece  şi  jumătate!  Ar  fi  bine  să  ve4î  care  omul  bătrân  va  înghiţi  din  el      dagrei,  Estract  de  Sassaparillă  pen­
            ertată,  şi  părintele,  care  m’a  învăţat  de-ale mâncării, cad e aprope ame4a.          cât ar încăpe pe un vârf de cuţit.           tru  curăţirea  sângelui;  Pain  expeller,
            religiunea,   amândoi   mi-au    spus,   că       Smarandiţa:  Peste  o  jumătate  de           Smarandiţa:  (avend  în  mână  două     seu  o  dosă  de  somnin,  cel  mai  emi­
            chiămarea    cea    dintâiu   a    fiă-cârui  ceas aştern masa (se duce).                 tăiere,  linguri,  furculiţe  şi  cuţite  întră  sâ   nent mijloc contra insomniei?
            creştin   este    împlinirea    datorinţelor      Mafteiu:  Isteţâ  şi  harnică  a.fost   ascernă  masa)  Tată,  eu  ascern  masa            Mafteiu:  Nu  sufer  nic!  de-o  bălă
           faţă  de  Dumnecfeu,  prin  urmare  eu,  mamâ-ta,  istâţă  şi  harnică  eşti  şi  tu.  (pune vasele pe masă).                            mulţămită Domnului.
            mergând  la  biserică,  n’am  făcut  alta,  (De-afară cineva bate la uşă).                      Dr.   Vraciu:    Sărut   mâna!    Am         Dr.  Vraciu:  Atunci  vă  pot  servi
            decât  că  mi-am  împlinit  cea  mai  de          Mafteiu: Intră!                          onăre  a  mă  recomanda,  eu  sunt  Dr.  păte  cu  leacuri  pentru  băla  de  unghii
            frunte  datorinţa,  fără  a  lăsa  în3ă  în­      Dr.    Vraciu:    Bună    4iua,   bună  Vraciu,  cel  mai  vestit  medic  pentru  şi  de  gură,  ce  se  ivesce  la  vite,  seu
            dărăt nicî datorinţa amintită de d-ta,       4iua, Domnule ! Au4ind, că domnia*            înfrumseţarea peliţei obrazului.             cu Antimoniu or! sare amară, mijloc
   1   2   3   4   5   6   7   8