Page 3 - 1897-06
P. 3
Nr. 120.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
şi a congruei amăgităre? Acela, că păstor actual, a adunat fără de aju nu mai au lipsă de comentai’; cu atât Subscrisul primind cu cel ma|
un paroch se va împărtăşi, peste pro- tore de stat, seu ale altor biserici, mai vârtos nu, căci biserica nostră profund omagiu ordinul distinctiv^
ventele ce le are pănă acuma, cu la fundaţiunî valâre de un milion are basă naţională. Majestăţii Sale Regelui Apostolic’
10—15 fi., în speranţa, că vor veni pentru lipsele bisericei sale, ore noi * * s’a presintat la şedinţa acestei co*
*
împrejurări mai favorabile, la a doua să fim mai fără zel şi promtitudine Clerul şi poporul provinciei nos misiuni, deşi nu înţelege pentru ce
în vi are, pentru Românii uniţi_________ la asemenea jertfe? tre metropolitane are să se adune a fost chiămat ca un canonic gr.-
Asta e practica vieţii şi între înainte de încheiere însă, mai cat. într’o comisiune, care are de
într’o conlerenţă generală; unde vor
fraţii de un sânge, care nu se păte avem să accentuăm, că biserica nâs- fi ei adunaţi, va fi şi Spiritul sânt în scop realisarea autonomiei bisericei
resturna prin iubirea şi ajutorarea tră este naţională şi nu se pote des mijlocul lor, care îi va lumina pe romano-catolice? Tot-odată nu pote
de-aprăpelui. — Der de ore-ce eve părţi de naţiune; căci în ora când trece îără de a nu observa, că prea-
nimentele se succed cu aceleaşi re- se va părăsi şi va peri limba, a pe- ce cale să apuce, pentru mântuirea graţiâsa invitare datată din 13 Faur
bisericei lor. Amin!
sultate în tăte părţile lumei; în con rit şi ea de sine; avem esemple în 1894 sub nr. ad 284 preş. ţîntesce
siderare, că bunurile bisericesc! deja comuna JVÎacău (Mako) ba şi în mai * la înfiinţarea autonomiei bisericesc!
sunt secularisate în cele mai cato multe comune religiose, car! au apu Dintre adnexele forte impor pentru biserica romano-catolică din
lice ţări ale lumei, în Francia, Italia cat deja pe calea Macăuanilor, cari tante, ce urmeză după Memorial — Ungaria luată în îînţeles restrîns, şi
şi Spania şi se aude şi de presinte au eschis limba română cu totul din că diecesa gr.-cat. Orădană, ca o
şi care cuprind scrisori de-ale pri-
deja clocotirea halamului calvino- cultul religios, servindu-se esclusiv de parte integrantă a organismului Me
matelui Ungariei, declaraţiunea ce
maghiaro-jidovesc de a apuca în limba maghiară şi cântând în bi tropoliei gr. cat. de Alba-Iulia şi
lor din diecesa Oradiei mari, peti-
ghiarele sale şi în Ungaria averile serică cântece unguresc!, cari în ţiunea conferenţei Românilor uniţî Făgăraş, ea singură numai nu pote
bisericesc!; întâmplându-se acesta urmă pot fi şi calvine; avem esem- fi privită din punct de vedere cu
dela Alba-Iulia din 1871 cătră Ma-
peste un deceniu seu doi — spu- plu în Rutenii perduţ! dela Dorog. je3tatea Sa, declaraţiunea aceleeaşî totul deosebite.
neţi-m! fraţilor preoţi gr. cat., ce se Pontificele Piu al IX însS a cţis „că copferenţe cătră părintele Metropolit, Din aceste motive subscrisul" nu
va alege din hipoteca congruei şi a Metropolia de Alba-Iulia este instituită sinodului electoral dela se crede competent a se declara,
manifestul
proventelor bunurilor catolice , de pentru Români, cu limba română".
Blaşiu din Aprilie 1893, —cea mai or! a coopera la aducerea unor aşa
dragul cărora dâră ne am sacrifica Decă am părăsi acesta, am face importantă este fără îndoelă, declaraţia, fel de staverirî, cari pun în vedere
independenţa bisericei nostre şi prin un păcat de morte, care nu ni-se
ce a facut’o părintele canonic Paul în orî-ce direcţiă, esenţiale schim
ea a individualităţii nostre române, va deslega. bări în posiţiunea de drept public
Vela în 24 Februarie 1894, prin care
care singură ne dă mângâiere în Mai cjic una şi înclieiu: când refuză de a lua parte la comisiunea canonic a eparchiei gr.-cat. de Ora-
tote restriştele vieţii? se revoltase clerul latin pentru or-
ce s’a constituit în Budapesta cu dea-Mare.
Nici o inimă română nu pote dinaţiunea „botezurilor“ emanată în scop, de-a compune un proiect de Pentru acâsta, deja în acest sta
presupune despre preoţimea gr. unită, 1892 de ministrul Csâhy, primatele autonomiă bisericăscă. diu al pertractărilor comisiunei, mă
că pentru blidul de linte, va vinde ţării Claudiu Vaszary, primul demni
Părintele Vela declară catego rog, ca presentarea mea să nu fiă
ereditatea sa câştigată şi păstrată cu tar al catolicismului din Ungaria,
ric, că nu pote conlucra întrio co- luată drept basă a vre-unui prejudi
atâtea lupte şi sudor! de sânge de care pune corona pe capul regelui misiune constituită pentru autono ciu de orî-ce direcţiune; pentru-că
protopărinţî, ca se pâtă ajunge ne apostolic, fără de care nu se pri- mia bisericei romano-catolice, pe şi în urmarea cunoscinţelor mele
ştirbită în proprietatea urmaşilor săi. vesce de legitim, — din acest inci câtă vreme eparchia Oradiei mari câştigate, şi a convingerii mele atin
Şi în acesta convingere ne-a dent a scris o pastorală preoţimei
face parte întregitâre din Metropo gerea ori schimbarea în orî-ce direc
întărit şi organul metropoliei nos sale în care cjice : „biserica mea nu
lia greco-cat. româna, care îşî are ţiă a stării de drept public a epar
tre, „Unirea“ dela Blaşiu, care în o tem, o las în grija lui Dumnecţeu;
organismul său de sine stătător. chiei gr. cat. de Oradea-Mare nu se
numărul 9. a anului 1898, respuncjend îm! tem naţiunea, care n'are promi Pentru acestă frumâsă declara pote efectui, decât pe calea forului
la temerile „Gazetei Transilvaniei“ siunea eternităţii; deci acţiunea nostră
ţia, autorul Memorialului cu drept spre acesta chiămat şi în înţelesul
afirmă, cjicend: „Noi nici nu credem, se fiă condusă de destinele naţiuneiri
cuvânt gratulâză D-lui canonic şi în canânelor competent.
că s’ar afla pe lumea acesta folose ma înţelesul acestor cuvinte este cu
deosebi Escelenţei Sale episcopului Budapesta, la 24 Faur 1894.
teriale pentru clerul nostru, de dragul alte cuvinte: „Aucfiţî voi archiepis-
dela O rad ea-mare Mihail Pavel.
cărora sS ne simţim îndemnaţii a jertfi copî, episcop!, prelaţi, preoţî şi tote Etă declaraţia din cuvânt în Paul Vela m. p.
vre-odată independinţa metropoliei române cinurile călugăresc! din Ungaria, eu canonic lector gr. cat. al diecesei
cuvânt: oradane.
gr. cat. câştigată după multe lupte şi capul vostru pus aici în culme de
suferinţe“. spiritul sânt şi din graţia scaunului în înţelesul hotărîrei luate în
Pote se vor găsi din preoţime apostolic, vi-o spun asta vouă, şi conferenţa ilustrului cor episcopesc, Tratările de pace.
mai mulţi, car! vor cjice: „altele sunt obedienţa eclesiastică pretinde să ţinută la 30 Nov. 1893, chiămarea
interesele bisericei pe care o repre- ascultaţi şi să vă supuneţi acestei corni si unei presente este a prelucra De câte-va cfile s’au început în
sentăm, şi altele cele naţionale; noi doctrine: nu militaţi atât pentru bi un proiect pentru autonomia ce va palatul Tophane din Constantinopol
vom purcede amesurat intereselor serică, care are protector pe Dumne- fi să se înfiinţeze, de o parte pe ba- tratările pentru încheiarea păcei în
nostre şi instrucţiunilor venite dela cjeu, ci militaţi pentru naţiunea ma sa unui sistem electoral, er de altă tre Turcia şi Grecia. Tratările nu
archiereii nostri“. Noi acestora le ghiară, ai căreia apostol! avem să parte a unui sistem de denumire. decurg de-a dreptul între cele două
răspundem, că partea cea mai mare fim. “ Spre acest scop comisiunea com state, care s’au răsboit între sine,
a bisericei sunt credincioşii, adecă Acest pronunciament solemn, pune un proiect cu privire la moda ci în locul Greciei negociâză cu gu
turma fără de care păstoriul n’are acestă doctrină pastorală nu însemnă litatea, în care va ave să fiă convo vernul turcesc representanţii marilor
nicî loc, nicî înţeles; apoi dorinţele nicî mai mult, nicî mai puţin „de cat congresul pentru autonomie şi puteri, car! au păşit ca apărător! şi
şi lipsele turmei cuventătore trebuesc cât a înălţa principiul naţionalităţi!, tot-odată îş! dă părerea asupra lu ocrotitori ai Greciei învinse faţă cu
apreciate, — mai ales în timpul na- peste biserică“, adecă devisa: „fiţi crărilor congresului din 1871, că în Turcia învingătâre.
zarenismului, a neconfesionalismului înainte de tote Maghiar!, şi numai tru cât pot fi aceste folosite. Fiind-că sfâtuirile se fac în se
recunoscut prin lege — trebuesc după aceea catolic! ; decî, neva mai Din motivul, că comisiunea are cret, pănă acum tare puţin se scie
11
respectate şi din privinţă, că mai sunt pute cine-va da de minciună, decă să dea un proiect normativ, pentru despre resultatul lor. Din soirile, ce
staule, în car! turma cuventătore susţinem, că biserica catolică latină înfiinţarea unei corporaţiun! biseri s’au putut străcura însă pănă acum
are cuvântul şi masă comună cu este biserică maghiară şi că ea urmă- cesc! atât de înalte, care să vede prin cjiare se vede, că o pace sta
păstorii. resce scopuri naţionale? chiămată a realisa reforme radicale tornică fărte cu greu se va pute
Apoi decă diecesa gr. orientală Cred, că după acestea Metropo- în guvernamentul intern şi estern al încheia.
a" Aradului, sub zelosul său Arclii- litul, Episcopii şi preoţimea nostră bisericei catolice din Ungaria: Marile puteri, dâr mai ales An-
uită-te prin ferestră şi vei vede, că căc! deşi am fost la biserică, cu prân- ta eşt! totum factum în acestă mare Smarandiţa: (sfiicibsă) Im! pare
alţii nicî la jumătatea drumului n’au 4ul însă nu voiu întârcţia şi nic! alt moşiă a Măriei Sale d-lui Conte. bine.
ajuns, pe când eu sunt acasă. scăcjământ în ale căsniciei nu s’a Fală mare, am onâre a mă re Dr. Vraciu: Decum-va tatăl Dum-
Mafteiu: Bine, bine, îţi cred ; der întâmplat. Nu te supăra deră, tată comanda şi a-ţî oferi serviciile mele. nea-Văstră s’ar îndoi, v’aşî reco
ac}î, când Măria Sa dâmna a plecat dragă, căc! ac|!, la serbătârea Aceleia, Mă numesc Dr. Vraciu, medic uni manda vestita pomadă Brilantin, es-
la băi, ai fi putut rămâne acasă, în a căreia pază m’a încredinţat versal şi veterinar, care vindecă chiar celentul parfum Hang Hang, său
căci eu am fost ocupat acolo. măicuţa mea, n’am putut rămâne şi cele mai necunoscute băle ome Heliotrop. Ideal-Toilette pentru în
Smarandiţa: E bine, tată dragă, dela biserică. Nu, căc! Maica sfântă, nesc! şi dobitocescî. In acest giaman- frumseţarea feţei.
de era lipsă aşi fi rămas, der fiind ca maică bună a fiilor ei celor bunî, tan (deschide o lădiţă, ce o are în mână) Smarandiţa: Mulţămesc, der eu
că n’a fost lipsă m’am dus la bise pentru împlinirea acestei datorinţe am tot feliul de medicamente folo-
rică, căc! avem sărbătăre mare, acjî îm! va fi dăruitârea a multor bunuri. sităre ămenilor bolnav! şi vitelor de acestea nu folosesc.
e d6r sfânta Măria. Mafteiu: De viclenă, ce-ai învă bolnave. In acestă cutiuţă (îi arată o Dr. Vraciu: (cătră Mafteiii) Dom
Mafteiu: Sfântă Mărie ’ncăce, ţat a fi, ai sci predica ca un preot. cutiă, pe care o scote de pe fundul lădiţii) nule ! Nu poftiţi o sticlă de esenţă
pentru stomac de Dr. Reufel? costă
Sfânta Mărie încolo, mai întâiu e Der bine, bine, eu nu te opresc dela am praf fărmecător, care are puterea
datorinţa casnică, şi numai după biserică, numai să fii în rând cu t6te miraculosă, de-a face din bătrâni, ti numai 1 fi.; o cutiă de pilule de-
purative â 25 cr.; Spirt contra po*
aceea urmeză locurile de petrecere. ale casei. (Se uită la orologii!)... Unspre- neri, decumva sera înainte de cul
Smarandiţa: Tată! Măicuţa, fiă 4ece şi jumătate! Ar fi bine să ve4î care omul bătrân va înghiţi din el dagrei, Estract de Sassaparillă pen
ertată, şi părintele, care m’a învăţat de-ale mâncării, cad e aprope ame4a. cât ar încăpe pe un vârf de cuţit. tru curăţirea sângelui; Pain expeller,
religiunea, amândoi mi-au spus, că Smarandiţa: Peste o jumătate de Smarandiţa: (avend în mână două seu o dosă de somnin, cel mai emi
chiămarea cea dintâiu a fiă-cârui ceas aştern masa (se duce). tăiere, linguri, furculiţe şi cuţite întră sâ nent mijloc contra insomniei?
creştin este împlinirea datorinţelor Mafteiu: Isteţâ şi harnică a.fost ascernă masa) Tată, eu ascern masa Mafteiu: Nu sufer nic! de-o bălă
faţă de Dumnecfeu, prin urmare eu, mamâ-ta, istâţă şi harnică eşti şi tu. (pune vasele pe masă). mulţămită Domnului.
mergând la biserică, n’am făcut alta, (De-afară cineva bate la uşă). Dr. Vraciu: Sărut mâna! Am Dr. Vraciu: Atunci vă pot servi
decât că mi-am împlinit cea mai de Mafteiu: Intră! onăre a mă recomanda, eu sunt Dr. păte cu leacuri pentru băla de unghii
frunte datorinţa, fără a lăsa în3ă în Dr. Vraciu: Bună 4iua, bună Vraciu, cel mai vestit medic pentru şi de gură, ce se ivesce la vite, seu
dărăt nicî datorinţa amintită de d-ta, 4iua, Domnule ! Au4ind, că domnia* înfrumseţarea peliţei obrazului. cu Antimoniu or! sare amară, mijloc