Page 30 - 1897-06

(
Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 125—1897.

lui, după care numai Suveranul şi Vacu- să o faci în aşa condiţinnî, încât să se într’un loo, oât şi ’n celalalt, o lume în- are vieţă în sine şi tinde a se des-
furile sunt proprietari deplini, eră ceilalţi potă da o desvoltare mai mare, potrivit cu trâgă de ospeţî distinşi s’au adunat să as- volta; er florea ce se nasce din-
nu eraţi decât posesori precari cu mici es- desvoltarea repede, la care este destinat oulte produoţiunile musioale ale sus numi­ tr’ânsa este religiunea.
cepţiuni. Am introdus dreptul nostru, drep­ acest oraş. tei sooietâţ!. Este un fapt constatat în tdte
tul occidental quiritar; am făcut acâstă Y’am aprobat acum câte-va cjil un Reuşita splendidă e de mulţărnit ze­ timpurile, că religiunea este strâns
0
reformă cu atâta destoinicie, încât nu am milion lei, ca să vă aduceţi apă potabilă. losului comitet, âr mai ales binedisciplina- legată cu natura omului, că unde
avut nici o reclamaţiune din afară, nici o Cine ar fi îndrăsnit acum 18 ani să pre- tului cor şi oonduoătorului său D. Ur- există un om, gura sa a lăudat pe
plângere dinăuntru. Am avut fericirea ca vaclă că, în aşa scurt timp, Constanţa o suleac. Dumnecjeu. Plutarch cji° Poţîved&
e:
n
ministru de domenii să presidez la acâstă să potă cheltui acâstă sumă, numai în un Nu va rămenâ neamintit nici adevă­ state fără muri, fără legi şi fără monede,
reformă sub inspiraţiunea şi poveţele ma­ scop igienic. rul, că ’n 3 Iunie sera — oâteva 6re după inse un popor fără Dumnezeu, fără ru­
relui nostru Brătianu. In urma acestei re­ Acum 18 ani nici a şesea parte din finitul conferenţei solemne — a aranjat un găciuni, fără religiune şi fără sacrificii,
forme s’a constituit proprietatea mare, care suprafaţa Dobrogei nu era cultivată. As- comitet ooasional compus din membri ai încă nimeni n’a văclut. Asemenea şi
u
se vede, că era necesară, şi prin urmare tădî nu e o palmă de pământ să nu fiă „Societăţii pentru cultura şi literatura ro­ Cicerone în mai multe locuri cjice,
11
legitimă, căci a luat naseere fără concursul îmbrăcată cu bogate recolte. Pământul nu mână şi din membri ai „Academiei orto­ că nu este nici un popor aşa de ne­
11
statului; dâr, pe lângă densa, graţie poli­ avea nici o valore venală la 1878. Mult doxe o convenire socială ou dans, al cărei cult şi sălbatic, care să nu aibă re­
ticei agrare a guvernelor românesol, s’a timp încă după regularea dreptului de pro­ venit ourat de 75 fi. v. a. a inours în cassa ligiune. Marele J. J. Rousseau cjice:
înfiinţat şi s’a desvoltat şi o puternică prietate, găsea’i să cumperi pământ de internatului de băeţl români; pe oând în Maî lesne se pdte clădi o casă în aer,,
v
11
clasă ţărănescă de mici proprietari. muncă cât vrâi cu 5 lei hectarul, astădî Suceava insa-şl „Şoâla română aranjând decât se existe un popor fără religiune“.
11
Am reformat impositele şi modul de acelaşi hectar se vinde, în mijlociu cu 160 imediat după concert „convenirea socială , In adevăr, decă vom cerceta
percepere. In Dobrogea impositele nu se lei, şi preţurile merg tot înainte. s’a ales cu vr’o 80 fi. venit curat. tdte popdrele, din tote timpurile, în
plătesc în natură, prin sistemul vicios al Neapărat acâstă propăşire se datorâză Participantul. tăte gradele de cultură, chiar în
dijmei. în mare parte, nouălor prinoipii, pe care am starea cea mai sălbatică, pretutin­
înainte de venirea nostră, legislaţiu- aşedat noi vieţa economică de aci, institu­ deni unde o fiinţă umana respiră,,
nea civilă era un haos. In locul dreptului ţiunilor de credit, cu care am înzestrat, Despre Religiune şi Credinţă vom vedâ că omul are o religiune,
musulman, dreptul bisantin, canonic, am Dobrogea, reformele dreptului de proprietate IV. ridică ochii săi spre cer şi este pă­
promulgat codicele nostru civil, codicele marile proprietăţi, care este iniţiatorea pro­ truns de presimţirea unei fiinţe eterne.
Napoleon, în mulţămirea generală. Tribu­ gresului agricol aici. Pariano, Remus Religiunea este binele nepreţuit, Prin acesta se dovedesce în modul
nalele nostre, compuse din magistraţi in­ Opran, Emil Oostinescu, Oandiano, Schina, care ne unesce cu înaltul Creator ; cel mai sigur, că religiunea este na­
tegri, cu cultură înaltă universitară, au luat Oesianu şi alţi au făcut din proprietăţile ea ne învaţă nu numai a suferi du­ turală şi necesară omului, şi că omul
locul jurisdicţiunei civile a Episcopului or­ lor ferme model. întrebuinţând instrumen­ rerile şi încercările, ce Dumnecjeu este o fiinţă religidsă din natură.
todox grec: hotărîrile tribunalului local tele agricole perfecţionate, introducând le lasă asupra năstră, ci profitând Omul este religios din natură
sunt supuse astădî în apelul jurisdicţiunei cultură nouă, ei au devenit pionierii pro­ de lecţiuniie date de Provedinţă, se şi numai întru cât este religios este'
curţei din Galaţi. gresului agricol. Dâr, ceea ce a contribuit şi binecuvântăm mâna care ne a-
Şeolele vostre fac parte din organisa- şi mai mult la aceste resultate bune, a fost tinge. şi se pdte numi om. Religiunea este
ţiunea învăţământului nostru public. Am înmulţirea populaţiunei, care se datoresce Religiunea este scutul familiei, vieţa sufletului, este sorele care deş-
dat creditul comercial, creditul fonciar ur­ imigraţiunei sătenilor români, graţie pute- ea învaţă pe tată şi pe mamă a co­ tâptă şi invieză puterile sufletesc! ale
ban, creditul agricol, eto., care tote fac rei de espansiune a neamului nostru. manda respectul; ea impune soţiei omului; numai în religiune şi prin
parte din organismul instituţiunilor nostre Să fim mândri, domnilor, de opera şi soţului respect şi iubire, ea dă religiune trăesce şi se desvdltă su­
de credit. săvârşită ; să mergem înainte pe calea copiilor simţământul datoriei şi le fletul în tdte direcţiunile sale. Căci
Aşa der Dobrogea face parte inte­ apucată, căci munca nostră a fost rodnică. deschide inima de timpuriu la ge- inteligenţa numai în cunoscinţa lui
grantă din organismul statului românesc. Graţie zelului perfectului şi activităţii in­ nerositate şi recunoscinţă. Şi în Dumnecjeu gâsesce lumina adevă­
rului, ce o liniştesce; voinţa numai
Nu v’am dat înoă dreptul d’a intra ginerului judeţului, în curând veţi fi în­ fine, religiunea este apărătorul ce-
în Parlament, e adevărat, dâr nu pentru zestraţi cu o reţea complectă de şosele. tăţenului; printr’ânsa îşi capătă în supunerea sa cătră Dumnecjeu de­
că nu avem încredere în patriotismul Geniul nostru civil va trebui peste dreptul seu, şi. ţinându-se în limitele vine adevărat liberă; în fine inima
numai în unirea sa cu Dumnecjeu
d-vostră, ci pentru-că doream ca mai în­ cât-va timp să se ocupe ou determinarea sale iubirea de-apropelui, se face
tâii! să se cristaliseze mai bine raporturile traseului liniilor ferate dobrogene. Nu pu­ un membru folositor societăţii. este mulţămită şi fericită.
nouă de aci, să se întărescă spiritul public tem lăsa Tulcea fără comunicarea cu res­ Cu tâta însemnătatea, ce are re­ De aci urrneză, că necredinţa
local, să vă desăvârşiţi educaţiunea politică tul ţărei, pe timpul cât e Dunărea în­ ligiunea pentru om, vedem însă, că este un adevărat sinucid intelectual
în administraţiunea liberă a judeţului şi a gheţată. omenii se ocupă de tote celelalte şi moral, de o miiă de ori mai cri­
comunelor d-vostră. Suntem datori să facem aici aşeză­ lucruri, numai de religiune nu. Deca minal decât acela, care distruge nu­
In adevăr, experienţa a dovedit, că minte agricole, în scoplul mai cu sâmă d’a apare vre-un roman nou seu alte mai corpul. Să luăm religiunea dela
nu e bine să se cheme prea repede, la îmbunătăţi rassa cailor şi a oilor, aceste cărţi de petrecere, mai toţi sunt gata om şi îl vom face să umble pe pa­
voinţă politică, prea desvoltată, popula- două mari resurse speciale ale Dobrogei. se şi-le procure, mai toţi au baDî tru piciore.
ţiunile tinere, fără educaţiunea politică şi Legea pescuitului va contribui la pentru a-le cumpăra, au timp să le Cu altă ocasiune, vom vorbi
fără tradiţiunea libertăţii, căci lupta din­ buna stare a populaţiunei de aici, procu- cetescă. Decă însă este vorba de-a ceva „Despre Importanţa predice!
tre parţial în acele ţări este câte-odată rându-i un aliment eftin şi abondent, dând ceti o carte despre Dumnecjeu, seu în biserică în timpul de laţă“.
atât de violentă, încât unele grupări gă­ însă totodată şi o mare desvoltare unui a cumpăra o carte religiâsă, apoi Prof. i)r. Eloftereseu..
sesc, că le este mai comod să-şi suprime comerciâ, care prin situaţiunea d-vostră, atunci timp nu are de-a ceti, nici
adversarii decât să-i convingă seu să-i este o specialitate a acestei părţi din ţâră. bani de a-o cumoăra.
învingă. Cu noua organisare a ministerului Oărlen.<a.a,2rcil septemânei.
Sunt semne, care prevestesc, că nu domeniilor, se va crea biroul technic al A batjocori cele sfinte, a vorbi IUNIE. are 30 dile. CIREŞAR..
va trece mulţi ani şi vi se va împlini şi drenagiului şi al secărei bălţilor şi pă­ în contra religiunei; acesta astăcjî
dorinţa d’a fi cu desăvârşire intraţi în ca­ mânturilor mlăştinose. Vă veţi folosi şi este la modă. De nici un lucru nu pilele Călend. Iul. v. Călend. Gregor.
drele activitâţei nostre politice. D-vostră de acâstă nouă instituţiune pen­ se vorbesce cu atâta uşurinţă ca
Când va veni judecata de apoi şi tru a vă însănătoşc ţâra şi a vă câştiga de religiuue. Omenii, cari nicî-odată Dam. 8 1 S. m. T. Str. 20 Ladislau
9 S. Ciril Archiep. 21 Alvisiu
Luni
vor trebui să arătăm fiă-care din cei care nouă terenuri pentru cultură. Votându-se n’au voit a se gândi serios asupra Merţî 10 P. M. Timoteiu 22 Paulin
am beneficiat din tractatul dela Berlin, ce legea în preparaţiune pentru organisarea cestiunelor religidse, astăcjî îi vedem Mer. 11 S. apost. Var. 23 Edeltrud.
am. făcut pentru progresul omenirei, nu e creditului ţărănesc, veţi avea la disposiţiune că nu le este târnă a vorbi cu cel Joi 12 0. p. Onof. şi P. 24 f Ioan botez..
trâba nostră să spunem cum se vor des- mijloce nouă pentru a vă îmbunătăţi cul­ mai mare dispreţ în contra religiu­ Vin. 13 Mart. Acuilina 25 Prosper.
vinovăţi ceilalţi, sunt însă sigur, că noi tura şi a vă crea o industrie casnică. nei şi a cjice, că religiunea nu este, Săm. 14 Prof. Eliseu 26 Ieremia
vom câştiga judecata nostră, înaintea tri­ Cu ochii ţintă cătră un ideal tot mai decât o minciună, care decă mai tre-
bunalului istorii, căci am civilisat şi am bue încă să esiste, este numai pen­ Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.
sus, să mergem tot înainte, cu credinţă tru a ţină în frâu pe poporul incult.
îmbunătăţit o provincie. tare în acest cuvânt din bătrâni, că: „Ro­ Dir. 18 Iunie st. n. 1897.
In adevăr, ce era acum 18 ani acest mânul nu piere . Religiunea, (ţie alţii, s’a inven­ Măsura Valuta
14
oraş? Un terg oriental, murdar, care nu tat de legislatori, pentru ca prin său C a l i t a t e a . austr.
avea nici 3000 de suflete. Constanţa astădî Aţi văclut, că la capul Podului de frica de Dumnecjeu să conserve or­ greutatea f i . | c r .
peste Dunăre, sunt doi dorobanţi de bronz,
are 12000 locuitori; a devenit un oraş eu­ dinea în stat. Uită, că decă legisla­
monumentali; ei simbolisâză hotărîrea sta­
ropean, cu bulevarde, clădiri mari ca ca­ torii au primit religiunea ca un ele­ 1 H . L . Grâul oel mai frumos 6 60
tornică a neamului românesc. ment necesar al unui stat bine or-
tedrala, şcola, primăria, Banca naţională, J» Grâu mijlociu . . 6 20
casarmele igienice, afară de frumosele case Să fim sigur, că Regele nostru va răs­ ganisat, ei au făcut acesta tocmai 11 Grâu mai slab . . 5 70
Grâu mestecat . .
3 90
particulare. punde când va trebui: J’y suis, j’y reste. pentru-că au ştiut prin esperienţă, V Săcară frumâsă . . 3 80
Când am întrat noi în Constanţa, se cât de mare influinţă are sentimen­ 11 Săcară mijlooiă . . 3 50
11
vindea cu 10 bani metrul pătrat de pă­ OSîî Bucovina). tul religios asupra dmenilor. ii Orz frumos . . . 3 50
mânt, astăcjî se plătesce acelaşi metru cu Numai de religiune şi numai în ii Orz mijlociu . . . 3 20
60 lei, şi mergeţi repede înainte. — Iunie 1897. contra religiunei pdte fiă-care să vor- 11 Ovăs f’rnmos . . 2 60
Ovăs mijlociu . .
2 20
M
In adevăr, d-1 Triandafil Djuvara, r Acadmia ortodoxă , societatea teolo­ bescă orî-ce îi vine în cap, fără a n ii Cucuruz . . . . 3 8 0
ministrul nostru la Constantinopol, acum gică academică din Cernăuţ, a ţinut în 3 se teme de a fi blamat de nimeni; ii Mălaiu....................... 4 20
vre-o câţl-va ani, a cumpărat cu 1000 lei Iunie n. o. în sala sinodală conferenţă so­ numai despre religiune se crede fiă- ii Mazăre...................... 5 80
o vie pentru care i-se oferă adl 9000, şi lemnă, âr în 14 Iunie a aranjat acâstă so- care în drept de a vorbi, fără să-şî ii Linte ........................ 12 —
6 —
refusă să o vendă. De aceea, visitând as- oietate în Suceava un concert. Cele 12 puncte dea cel puţin ostenela de a-o studia ii Fasole........................ 7 50
Sămânţă de in . .
tăcll Primăria îi diceam d-lui Primar: Ori­ din programul conferenţei solemne, au fost şi a-o cundsce. ii Sămânţă de oânepă . 5 —
ii
ce plănuesce pentru însânătoşarea şi în­ eseoutate cu cea mai mare precisiune; tot Îndată ce omul dobândesce cu- Cartofi....................... — 70
a
frumuseţarea acestui oraş, să nu perdl din aşa şi cele 8 cântece din programul con­ noscinţă despre existenţa lui Dum­ Mâz riche . . . . — —
vedere un lucru, că nu mai puţin de 20 certului. necjeu, caută a se pune în relaţiune 1 kilă Carne de vită . . — 45
50
ani, după terminarea portului, Constanţa Atât în Cernăuţ, oât si ’n Suceava, a cu El. Idea de Dumne(ţeu, acestă 11 Carne de porc . . . —
— —
11 Carne de berbece . .
va avea o populaţiune de 50,000 locuitori, arătat lumea un interes fârte viu faţă de sămânţă Divină, pusă în sufletul 100 kil. Său de vită prâspăt 21 —
şi, prin urmare orl-ce lucrare de edilitate, societatea „Academia ortodoxă , căci atât omului de cătră cerescul grădinar, 11 Său de vită topit 32 —
11