Page 33 - 1897-06

ttiMn, AtoîMstrtîiMei, iese îs m-care di,
ţi TipogrîSi AtiouamsntB pentru Austro-Dngaria:
S-eaţoVî piâţB aaaro HSfjf, 39. Pe un an 12 fl.. pe şăae luni
Sis.'wori KtefcoMttt# as tzs 6 fl.. pe trei luni 3 fl.
5»stelene, — itamiiHjîijits cu 9.1 N-rii de Dumlneoi 2 II. pe an.
îr-tTimet, Pentru România si străinătate:
1MSERĂTE an prii/ieao ).a AiJml-
alutr&ţlonoSn Bxaşov fi la M- Pe un ac 40 frnnol, pe ţăi»
«viitArole Birouri do aimnoliir!: luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
în Vienp.: M. Ihtktt, Ihmnch N-rii de Dumineon. 8 franot.
Hhliaitk. Rvdolf Moi.ie, A. Onoelfe Se prenumără la tâte ofioiele
Kaoiifolgor; Anton Oppr.iik, J. poţtiue din întru ţi din star»
Banmocr, In Budapesta: A. 7, ţi la dd. ooieotori.
doldber'jcrg, Xckitrir. Bemat: în IMairatul pBatrn Brasot
Bucurosci: Ag&nce Umat, Suo- adminiatraţiunea, piaţa mare,
eaisalo de Eaumanio; în Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
boii,: Karoiyt <6 Litbmcmn. I.: pe un an 10 fl., pe ţese
Preţ»! Intarţlunllor: o seria luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
eaimond pe 0 oolonă 0 er. ţi Cu dusul în casă: Pe un an
BOor. timbru pentru o publi­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mai doae după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă ţi învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
Eeolame pe pagina a S-a o tele cftt şi inserţiunile sunt
.■seria 10 or. său 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 126. Braşov, Lunî-Marţi 10 (22) Iunie 1897.

Risum teneatis... că ajunge îmbunătăţirea raporturilor central, investite ou putere de iurisdicţiune litate; Valahii adecă nu vrâu să se sfă.
între Austro-Ungaria şi Rusia pen­ asupra tuturor dieeeBelor oatolioă din Un­ tuâsoă cu noi niol în afaoerl, oare privesc
u
Nu ne pote surprinde modul tru a face superfluă o împăcare a garia. (??! — Red. „Gr. Tr. ) biserica. De aoeea s’au separat ei când
cum un publicist frances vine şi ple- Maghiarilor cu Slavii din Ungaria, De altă parte însă trebue să avem şi şi-au constituit episcopiile. Aaeea n’a fost
dâză în „Revue des Revues în fa- tocmai aşa, cum pretinde, că prin aoeea în vedere, oă întrâgă provincia me­ o acţiune confesională.
44
vorea „apropiărei dintre Ruşi şi Ma­ înţelegerea dintre Austro-Ungaria şi tropolitană, şi mai vârtos dieoesa Oradei „Românii greoo-oatolicl vor ţinâ la
ghiari". Este un curent, am putâ România a devenit de prisos împă­ mari şi părţi însemnate din diecesele Lu- 29 Iunie o conferenţă la Cluşiu. Dieoesele
cjice bolnăvicios, ce se manifestă la carea Românilor ardeleni. goşului şi Gherlei îşi susţin paroohiile din valahe se vor aduna acolo şi vor hotâri,
Francesî în dorinţa, de-a aduce unde Ridiculositatea ridiculosităţilor venitele fondurilor oatolioe comune din să-şi bată joc de tâtă autonomia catolioă.
numai se pâte bune servicii aliaţilor însă este, că acelaşi Chelard pre­ Ungaria. Aceste sunt mijlooe materiale, de La Cluşiu se vor aduna delegaţii mirenilor
ruşi, ca dovadă a devotamentului, cu tinde, că la rândul Slavilor şi al cari biserica nostră nu uşor se pâte lipsi. greoo-oatoliol şi vor hotări, că cjău ei nu
care se ataşeză ei în momentele de Românilor din statul ungar ar fi, ca De aci urmâză, oă în oas oând fondurile vor merge la oongresul oatolioîn Budapesta.
faţă de marea împerăţiă nordică. prin renunţare la postulatele lor se acestea comune s’ar lua de sub adminis- Biserica română greoo-oatolioă îusă nu va
Aşa şi d-1 Raoul Chelard îşî dă facă posibilă de-o parte îmbrăţişarea traţiunea ministrului de culte şi instrucţiu­ rămânâ nerepresentată. Episcopiile vor fi
silinţa, într’un articul întitulat „Ruşii Rusiei cu Ungaria, de altă parte nea publică, ele seu trebue să se împartă acolo şi se va întâmpla oa şi în 1870, oând
41
şi Ungurii , ce l’a publicat în nu­ îmbrăţişarea Austriei cu România. în proporţiune drâptă între biserioa da ritul elementul valah mirean de-asemenea n’a
mita revistă, se dovedâscă, că între Risum teneatis! latin şi între provincia nostră metropoli­ luat parte la congres, âr representanţii bi­
aceste doue naţiuni s’a sevîrşit în tană, sâu trebue să se încredinţeze admi­ sericei au protestat cjioând, oâlooul lor nu este
timpul din urmă o apropiare du­ nistrarea şi aplicarea lor la o aorporaţiune, aici. Ne aducem bine aminte, că unul din­
Din Biaşiu ni-se scrie: La invi­
rabilă. în oare şi Arohiereii şi mirenii provinoiei tre delegaţii bisericescl ai episcopiei greco-
Acest publicist frances este, dâcă tarea Metropolitului, toţi episcopii nâstre să fiă representaţî în proporţiune co- oatolice de Oradea-mare, Iustin Popfiu, a
nu ne înşelăm, identic cu acela, care sufraganî s’au declarat gata a lua răspuncjătâre. cetit protestul, în oare a tŞis, că biserioa
parte la o conferenţă consultativă
înainte cu câţî-va anî a avut o con­ Acestea sunt după părerea nâstră în greoo-cat. este o biserică deosebită şi na
în faţa congresului autonomiei ro-
vorbire c’un ministru unguresc, despre liniamente generale principiile, de oarl vrâ să-şi organiseze autonomia ei împreună
care a scris într’un mod, încât noi mano-catolicilor. Aici se crede a fi trebue să fim oonduşl în cestiunea auto­ ou biserioa romano-oatolioă. Astfel ei nu
n’am putut, decât se compătimim aprâpe sigur, că archiereii români greco- nomiei. pot să ia parte la oongres.
orientarea cu totul falsă, ce a pri- cat. se vor dbsţine dela participarea la acel Aoeste principii s’ar putâ validita în „Vor lua parte episcopiile greco-catolice
congres.
mit’o asupra stărilor de aici. mai multe ohipurl. (rutene) ale Muncaciului şi Eperieşului.
Piua conferenţei încă nu e sta­
Aceeaşi lipsă de orientare asu­ Sâu alegem şi noi membri la aduna­ Acestea nu atacă idea de stat maghiar, oi
bilită.
pra stărilor interiore dela noi se ob­ rea generală, ce va avâ să organiseze au­ o sprijiueso ou patriotismul episcopilor şi
servă şi în articulul seu, despre care tonomia catolică, impunendu-le datorinţa, a unei mari părţi dintre preoţii lor.
vorbim. De aceea nici nu putem se Se impune lămurirea. să validiteze drepturile şi interesele bisericii „Bătătore la ochi este şi situaţiunea,
privim vocea lui ca o voce acredi­ nâstre în însă-şl adunarea generală; sâu în care ne aflăm ou Croaţii. Pentru esem-
tată din sînul cercurilor politice fran- Precum vedem, fâia bisericâscă îndeplinim şi noi alegerile pentru adunarea plu Murakoz-ul, oare se află în Ungaria,
cese. din Biaşiu începe a recunâsce, că se generală, însă cu reserva, ca membrii aleşi nu va fi representat la congres, deâre-oe
Ceea ce spune d-1 Clielard în impune tot mai mult necesitatea, ca de noi să nu participe la adunarea gene­ se ţine de Metropolia Agramului. Dâr de
partea dintâiîi a articulului seu sunt la rândul ei „să ia posiţiă din ce în rală convooată ou scopul de a înfiinţa un dieoesa Ciuol-bisericilor se ţin mai multe
44
lucruri cunoscute. Istoria cu darul, ce mai lămurită şi mai hotărîtă în singur organism autonomie şi pentru latini paroobii aflătâre pe teritoriu croat, şi aces­
ce l’a făcut Ţarul museului unguresc grava cestiune a autonomiei bisericei şi pentru noi, oi ca ei să cerce a validita tea vor trimite delegaţi la oongres. Aşa-
prin înapoiarea săbiei lui Rakoczy, române unite. drepturile şi interesele bisericii nâstre pe dâră nu-i vorba aici despre Croaţia deose­
a fost deja peste măsură esploatată In numărul său mai nou, dela altă cale în numele alegătorilor lor; sâu bită, oi de neourmata anomaliă, oe ne’nce-
44
în direcţia de-a o presenta ca o apa- 19 1. c., „Unirea debuteză cu ur- în fine nu alegem de loo, şi atunci faotorii tat se ivesoe între Valahi, Sârbi şi Croaţi,
riţiune de apropiare a Rusiei faţă mătârele păreri, pe care le reprodu­ competenţi ai bisericii nâstre vor avâ să şi între Maghiari
cu Maghiarii. Nisuinţa lui Chelard, cem mai jos, de-ocamdată fără de motiveze aoâstă absţinere de la alegeri şi
11
de-a clădi pe acest incident pretinsa nici o observare. Cetitorul va sci să validiteze la locul oompetent drepturile „Egyetertes dela 20 Iunie pu­
politică a unei trainice apropiări însu-şî să-şî dea sema, întru cât aceste nâstre. blică o corespondenţă din Cluşiu,
ni-se pare însă aprâpe ridiculă. păreri pot marca o posiţiă lămurită Asupra acestei cestiunî de tactică şi în care, vorbind despre pregătirile
S’a c*is şi s’a repeţit faţă cu t6te şi hotărîtă. Etă-le: a amănuntelor ei credem, oă nu a soeifc pentru conferenţă română biseri­
alianţele politice ale timpului mo­ ....Provincia nostră metropolitană prin înoă timpul oportun de-a ne pronunţa.... câscă, despre broşura, ce a apărut
dern, că numai interesele comune le acte emanate de la Soaunul Apostolio şi în tipografia nostră în cestiunea au­
pot justifica şi pot forma basa lor. de la Maiestatea Sa gloriosul nostru Mo- tonomiei, şi despre atitudinea foilor
Acum, ce-i drept, aici nu-i vorba naroh a fost scâsă de sub iurisdioţiunea Foile maghiare despre mişcarea române, (Ţ ce:
0
de-o alianţă, ci numai de-o apro­ eolesiastică a ori-cărei biserici latine din Românilor uniţi. „Corifeu români cj' » că dâoâ vor in­
piare. Dăr şi pentru o astfel de apro­ Ungaria. tra în organismul general al autonomiei oa-
piare se pretinde, mai ale3 dăcă e Nu putem deci suferi, oa aeâstă iuris- Foile şoviniste maghiare n’au pu­ tolice, atunci îşi vor pierde dreptul de a-şl
vorba să fiă durabilă, o concor­ dioţiune eolesiastică să se validiteze din tut se nu-şî reia rolul lor şi faţă cu alege ei înşi-şî episcopii şi pe metropolitul
danţă 6re-care de interese comune. nou şi pe altă oale asupra provinoiei nâs- conferenţă conchiămată pe cjiua de lor pe calea oandidaturei de trei, deâre-oe
O astfel de întâlnire a interese­ tre bisericesc!, şi prin urmare nu ne putem 29 Iunie n. c. la Cluşiu în cansa bise­ acest drept va treoe asupra organismului
lor comune în caşul de faţă numai învoi la aceea, oa să se înfiinţeze un sin­ ricâscă a Românilor uniţi. Natural, autonom central. îşi vor pierde dreptul de-a
într’o singură cestiune e posibilă, în­ gur organism autonomio pentru biserica ca nu le place a vedâ pe Români îngriji ei înşi-şî de şoâlele lor, de-a pre-
cât privesce adecă vremelnica sus­ latină şi pentru provinoia nostră bisericâscă, interesându-se nici chiar de biserica sorie ei înşi-şî disoiplina şi planul de învă­
ţinere a păcii europene. Dâr pentru căol îd oaşul aoesta oorporaţiunea centrală lor din punct de vedere al interese­ ţământ în ele, de-a dispune asupra funda-
acest scop Rusia nu are nicidecum şi supremă a acestui unio organism auto­ lor lor de viâţă deosebite. Ceea ce ţiunilor şi averilor lor; ba se va întâmpla,
nevoiă de a-şî câştiga simpatia spe­ nomio, fiind compusă în maioritate oovâr- li-ar plăcâ şoviniştilor ar fi, se vadă oă majoritatea maghiară îi va îngreuna ou
44
cială a Maghiarilor, căci va găsi tot- şitâre din Archierei şi mireni de ritul latin, pe „Valachi lăsându-se în tâte la dări, de oarl ei n’au niol o lipsă. Ba după
deuna în monarchul austro-ungar şi aceştia, şi nu Arohiereii noştri şi membrii discreţiunea „patrioţilor maghiari ce ei vor fi în număr de tot neînsemnat
44
în guvernul său central destulă pre­ provinoiei nâstre ar eseroita o parte din lumenî şi bisericanî. Ei se nu aibă în representanţa oentrală, obiar şi limba
venire în acest scop. iurisdioţiunea eolesiastică asupra bisericii nici o dorinţă, nici un postulat, căci ofioială în şoâle, ba chiar şi în biserici o
Unei apropieri între Ruşi şi Ma­ nâstre. dâră destul se frământă pentru sâr- va prescrie şovinista majoritate maghiară
ghiari, cum o conteinpleză publicis­ Astfel stând luorui, suntem datori, să tea lor Primatele şi ministrul-preşe- şi astfel biserica greoo-oat. va înceta de-a
tul frances din cestiune, ar trebui, pretindem, să se înfiinţeze două organisme dinte unguresc. mai fi o inslicuţiune naţională română, de­
credem, să-i premergă neapărat o autonomioe, unul pentru biserica ottolică Lăsăm se urmeze aici espectoră- venind un simplu mijloc de magbiarisare
44
apropiare între slavism şi maghia­ de rit latin, şi altul pentru provincia me­ rile foilor „Magyarorszâg şi „Egye- în mâna majorităţii uuguresol.
44
rism. Acâsta a indicat’o destul de tropolitană greoo-oatolioă de Alba-Iulia şi târtâs , eare sunt prea elocuente, aşa „După ei, vîrîrea Românilor greoo-
lămurit generalul Ignatiev în con­ Făgăraş, adeoă pentru tote patru dieoesele că nu mai au lipsă de nici un co- oat. în cercul autonomiei generale oatolioe
vorbirea sa cu raportorul cjiarului aparţinătâre ei, ori cel puţin trebue să lup­ mentar. este un atentat în oontra intereselor naţio­
1,1
militar din Viena. tăm pentru înfiinţarea unei autonomii ca- „Magyarorszâg dela 19 Iunie nale române şi o verigă la lanţul, prin care
D-1 Chelard însă întârce lucrul tolioe aşezate numai pe base dieoesane, scrie următârele: se ţîntesoe la nimicirea Românilor, ca na­
cu fundul în sus, pare că ar fi um­ adecă fără de o corporaţiune centrală în „Grreco-catolioii nu vrâu să ia parte ţiune, în imperiul Sfântului Ştefan. In oon­
blat la Unguri la şcolă, şi pretinde, formă de adunare generală şi de consiliu la congres. Acâsta este cestiune de naţiona­ tra acâsta trebue să lupte pănă la estrem.