Page 34 - 1897-06

P agina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 126.—-1897.

Dâr totuşi nu le este ertat să română ou treoute la congres. Etă ce spune între Aoe9te date pretinde corespondentul — Dootorul de Leydan. însoţit de d. mi-
totul pe terenul negaţiunei, oi trebue să altele: fâioi unguresc! a-le fi luat din „Alldeutsche nistru-preşedinte, a plecat Duminecă la
oâră ou urgenţă, oa Majestatea Sa să or- Cari Simons a făcut o propunere îu Ztg.“, oare observă, oă toastul lui Lurtz smâcjl la Sinaia, unde a 3tat pănă sera la
dâne convocarea unui congres autonomio sensul, ea congresul să-şi esprime desapro- a produs o însufleţire de nedesoris. 9, când şi-a oontinuat drumul spre Berlin.
român gr. oat. deosebit. La acest congres barea faţă ou parlamentul german, din oausă „Se pâte", cjioe corespondentul fâiei
ar construi apoi în mod deosebit organis­ că n’a luat posiţiă şi n’a protestat nici prin- unguresol, „dâr şi aoeea este sigur, oă aici Scirî din Blaşiu. Cetim în „Unirea".
Directorial Fundaţiunii Şuluţane s’a întrunit
mul defeotuos autonomio esistent şi încă, tr’un cuvânt iu contra ordonanţelor de limbă în Braşov fiă-oare Sas ou judecată seriâsă
la residenţa metropolitană Sâmbătă în 12
ca biserică ou rit grecesc, cu totul după ale lui Badeni, deşi ar fi avut dorinţa s’o s’a soandalisat de aoestă purtare irreden-
modul, oum este autonomia bisericei ro­ faoă. Acâstă propunere s’a şi primit. tistă şi pangermană a d-îui Lurtz". Iunie. La şedinţă au luat parte d-nii losif
mâne greoo-orientale. De-asemeuea s’a protestat în contra Adevărul este, că cjiarul Saşilor mo­ Hos8U vioe-president la comptabilitatea sta­
„Va fi fârte bine", cjioe în fine fâia politicei engleze, pe ouvânt, că tinde la ni­ deraţi din loo „Kronstâdter Tageblatt," a tului în Budo pesta, losif Pop şi Ioan Mezei
ungurâsoă, „dâoă guvernul va urmări cu micirea germanismului din Transvaal. Ma­ desaprobat în mod forte bătător la ochi judi la curia din Budapesta, Lad. Hossu
atenţiune mai deosebită mişcările autono- iorul Pfister-Sohveighissn făcu propunerea, mergerea celor doi fruntaşi ai Saşilor „ver<jl jude la tabla reg. din Clusifi, Leontin Pop
w
mioe ale Românilor greco-catoliol, deâre-oe oa congresul să decreteze, că Germania la oângresul din Lipsea, din oare oausă s’a jude la tribunalul din Cluşifi, Gerasimjude
se pâte întâmpla, că sub mantaua aoestei are un drept inalienabil asupra Boemiei, încins o poleroiă între aoest (jiar şi între la tribunalul din Alba-Iulia, Y. Pop Har-
oestiuni de guvernament curat bisericesc pe care şi Taoit a numit’o „frons Germa- „Kronstâdter Ztg.“, în oare polemiă fâia şan advocat în Sibiiu, Iuliu Bardossi insp.
să păşâsoă în acţiune eroii politioei de na­ niae . — Wolf, deputat în parlamentul aus­ din urmă a atribuit celor dela „Tageblatt" scol. pens. din Sibiiu şi Dr. Al. Pop medio
a
ţionalitate"... triac, propuse o moţiune în sensul, oa Ga- rolul de denunoianţl. O asemenea ocasiune, arohidiecesan în Blaşiu. — Esamenele învă-
liţia să se rupă de Austria şi alianţa aus- firesce, n’a putut’o lăBa să trâoâ pressa şo- ţătoreset de cualificaţiune s’au ţinut din 4
tro-germană să fiă înscrisă de-a dreptul în vinistă ungurâscă, oa să nu debuteze oon­ pănă în 12 Iunie. La esamen s’au insinuat
Congresul Ligei pangermane. constituţia Germaniei. Tâte aceste propu­ tra conducătorilor Saşilor „verdl", pe oarî 41 învăţători, dintre cari au depus esame-

In cjilels de 9 şi 10 Iunie n. s’a în­ neri au fost primite. nu-i are la stomac. nul ou succes 30, âră 11 au că(jut din câte
unul ori mai multe obiecte şi s’au relegat
trunit în Lipsea oongresul ligei panger­ Dintre Saşii vercjl din Braşov, — cjiee * la repeţirea esameuului. — Clasificaţiunile
mane „Alldeuscher Verband , oare este o mai departe fâia unguresoă — a vorbit în Revista „Liga română“ din Bucuresoî, tinerimii dela gimnasiul din Blaşiu se vor
u
societate oam de felul societăţii slave de prima cji Flechtenmacher. Pentru aoeea s’a vorbind despre oongresul de mai sus, face
binefacere , din Petersburg, estinejându-şî presentat la acest congres împreună ou so­ la rândul ei următârele nemerite observări: ceti în 26 a. o., tot atunol se vor împărţi
activitatea sa asupra tuturor Germanilor ţul său — cjise Flestenmacher — oa să „Oare va să cjioă, deşi Austria şi Ger­ şi premii studenţilor mai distinşi.
din afară de imperiu. Acâstă societate se combată propunerea, oe tot mai mult se mania se găsesc „în cea mai intimă rela- Sortea usui agitator socialist. Intre
deosebesoo de „Schulverein“-ul german, o lăţesce în Germania, oă Saşii din Ardeal ţiune de alianţă politică /şi prieteniă", — anii 1877 şi 1881, trăia la Iaşi un âre-care
reuniune mai mică cu-o ţintă mai restrinsă ar voi să apună din lumea germană prin cu tâte aoestea cetăţenii germani din am­ dr. Russel, oare in timpul ce’i lăsa liber
culturală, însă tot ou destinaţiune de a sinuoidere. Nu, Saşilor nici prin minte nu bele imperii se întrunesc în congres public numărâsa sa clientelă — făcea o vie pro­
veni în ajutorul germanismului de pre­ li-a trecut vre-odată să renunţe la lupta, pe teritor german, „agitezâ" în oontra gu­ pagandă socialistă. Fugit din Rusia, unde
tutindeni. ce-o portă pentru germanismul lor. Acum, vernului aostriao şi votâză moţiuni da blam era urmărit pentru ideile sal9 înaintate,
Oongresul, de care vorbim a fost pre- oe-i drept, între ei: Saşii „negri" şi Saşii în contra lui şi de simpatii pentru cetăţenii dr. Russel întemeiase în capitala Moldovei
sidat de Dr. Haase. La el au luat parte, „vercjl", deourge o luptă turbată, dâr sunt unui stat străin. un cerc de stadii sociale,împreună ou fraţii
pe lângă număroşi Germani din imperiu, oonvinşl, că şi Saşii „negri" vor recunosce, „Autorităţile germane n’au fâout oea Nădejde şi alţii. Elevii de liceu şi studenţii
şi mulţi Germani din Austria, ba chiar şi că numai aşa pot face un serviciu cinstit mai mică dificultate acestui congres. universitari iaşanî, freouentau în număr
delegaţi ai secţiunilor din străinătate. Săsimei şi prin ea întregului germanism, „E bine să ne însemnăm aceste ma- mare acest oerc. In urma aoestor împreju­
In congresul din acest an, tema de dâoă, abăfcându-se din drumul oportunismu­ nifestaţiunl, pentru-că nu odată pressa nem- rări, guvernul de atunci a espulsat pe dr.
predileoţiă, de care s’a ocupat, a fost si- lui, se vor grupa sub stindardul gândirei tâscă, ce stă în solda Maghiarilor, s’a ară­ Russel, oare în ultimul timp înoepuse să
tuaţiunea Germanilor din Austria şi din naţionale săsesoî şi vor lupta împreună ou tat indignată, oă pe teritor românesc au se arunce în politioa militantă, ou publi­
Ungaria. Ou deosebire ardonanţele pentru ei (adecă cu Saşii vercjl) în oontra asupri- fost „tolerate" manifestaţiunî anti-maghiare carea unei broşuri întitulată „un studiu
limbă ale contelui Badeni, prin care limba rei maghiare. în potriva unui stat vecin. psichiatrio" în oare revela un tip de cumu­
cehă se ridică la o trâptă de egalitate ou In cjiua următore, la banohet, a vor­ „Dâr aoum de oe nu protestâză pressa lard colectivist. Precum se soie, fraţii Ion
oea germană în administraţiunea Boemeiei, bit şi Lurtz, care ia oererea preşedintelui nemţâscă din Germania în contra acestor .şi G. Nădejde au fost traduşi îuaintea unui
au amărît mult pe Germanii din Austria, a ţinut un toast pentru Bismarck. In toas­ „agitaţiuni" îndreptate din Germania în juriu universitar, csrl le-a luat oatedrele.
er fraţii lor din Germania s’au grăbit să tul său, el a salutat pe Bismarck, oa pe potriva uuui stat străin? De atunol, sorie „Epoca", nimeni n’a sciut
ea apărarea lor la congresul din vorbă. salvatorul poporului german, a căruia mare „Nu protestâză, pentru-oă aoum e oe a devenit doctorul Russel. Abia aoum
Toţi oratorii aooentuară comunitatea na­ creaţiuue, unitatea germană, a aprins fla­ vorba de Nemţi şi deci se schimbă oestia! i s’a dat de urmă. După o sorisâre sosită
ţională a întregului neam german oriticară cără idealului naţional german şi în inima
„Si ce diferenţă fundamentală între în Bucuresoî, cunosoutul propagandist so-
cu asprime politioa actualului guvern aus­ aoelor Germani, oarl trăesc înafară de im­ causa Germanilor din Austria şi între ces- oialist s’ar fi aflând în Madagascar, unde
triac pe cuvânt, că ar fi „antigermană", şi periu sub asuprirea unor rasse străine. Să- tia română din Transilvania! a fost pănă la internarea ei în insula Reu-
insistară a se da Germanilor din Austria simea din Ardeal în deours de şâpte sute
„Germanii din Austria se agită peu- niunei medioul curant al reginei Ranavalo.
ajutor şi încurajare în lupta lor contra de ani şl-a păstrat nu numai limba, oi şi tru-că li-se iau proptelele ce sprijineau Preoum se asigură, dootorul Russel ar fi
Cehilor şi a slavismului peste tot. consoiinţa naţională germană. Acâstă cons-
odată hegemonia lor asupra celorlalte na­ posedând întinse domenii în ţâra Malgaşi-
Privitor la decursul acestui congres. oiinţă naţională germană niol-odată n’a
ţionalităţi, âr Românii din Transilvania lor, ceea oe ne dă o strălucită dovadă, oă
„Budapesti Hirlap" dela 19 Iunie publioâ fost bombardată ou mai multă furiă de latifundiile nu sunt de loo incompatibile
luptă în oontra unui sistem făţiş de des­
o corespondenţă din Braşov, în oare ou valurile maghiarismului, ea tocmai acum;
fiinţare naţională! cu dootrina socialistă.
multă amărăciune constată fâia ungurâsoă, dâr Saşii sunt gata la luptă pe morte pe
„E bine a sa avâ în vedere aoâstă
oă „şi dintre Saşii vercjl din Braşov s’au viâţă şi în acâstă luptă le dă putere con- In institutul D-rei Henrieta Vautier din
deosebire mare în momentul etic din lup­
aflat doi, anume Dr. Cari Lurtz şi Dr, soiinţa, că sunt susţinuţi de simpatia în­ loc s’au început acjl, Luni, esamenele, oarî
tele oelor două naţionalităţi!" —
Fleohtenmacher, cari nu numai, că au luat tregului germanism. Saşii sunt sentinela vor dura pănă Yinerl. Elevele se vor esa-
parte la congres, dâr au ţinut şi vorbiri germanismului departe spre Orient în va­ mina din limba franoesă, română, germană,
înflăcărate, desfăşurând un tablou al asu- lea Dunărei. Un moment ei nu-şl uită de maghiară şi englesă. Joi la 5 âre d, m.
prirei şi persecuţiunei. oe-o sufere Germanii datorinţa lor, şi când va suna câsul, ca va fi esamenul din pian după care va
din Ungaria şi în deosebi Saşii din Tran­ germanismul să-şi validiteze spre Orient — 9 (21) Iunie. urma esamenul de dans. Yinerl la 8 âre
silvania din partea Maghiarilor. dreptul, pe care i-1 dă rolul său oivilisa- Principele moştenitor român se va va araDgia d-ra Vautier o serată deolama-
După aceste ouvinte introduotive, co­ torio, pe Saşi îi va găsi la postul lor, gata duoe, după cum află „Epooa", cel mult după torică-musioală, oăreia îi va urma ea întot-
respondenţa lui „Bud. Hirl.“ arată cele pe- şi trezi. (jeca (jile la Sinaia, ca să schimbe aerul. dâuna o piesă teatrală.

FQILETONUL „GAZ. TRANS." şi oare ounoso causa şi mă interesâză a re- lor aduna vitele, oare se aflau păşunând Diu acest incident a urmat apoi o
habilita onârea atacată a unui preot ro­ în o parte a hotarului comunei, şi cu forţa adevărată gână, batjocură şi tortură faţă
mân, care de aprâpe 20 de ani dârme som­ voi a-le mâna spre pădure, oa apoi să pâtă de poporul din Bredu, pe cine numai au
Cum scriu Ungurii istoria. nul vecinie, Yă rog a publica îu colânele cjioe, oă le-a aflat prevaricând. putut să-l prindă, l’au legat şi aruncat în-

Onorată liedacţiune! In seria da arti- „Gazetei" următârea rectificare: Copii, oarî pâziau vitele, înspăimân­ tr’o pivniţă dela looalitatea pădurarului,
cull: „Superficialitatea şi şovinismul in litera- Comuna Bredu, înoungiurată de tâte taţi plângeau şi strigau după ajutor. La i-au luat pe rând de j-au chinuit. După
J
turâ , publicaţi de d-1 1. St. Şiduţiu în pre­ părţile de păduri domnescl, pe timpul oând vaietele lor, poporul se aduna din tâte păr­ aoeea, deşi făptuitorii şepte la număr şi-au
ţuita „Gazeta Transilvaniei", în nr. 115 am s’a întâmplat oaşul atins de Urmossi, forma ţile, ca să-şi scape vitele şi pe ei îuşi-şl reennosont fapta, totuşi au fost escortaţi
dat de o notiţă referitâre la un oas întâm­ proprietatea oontelui Andrâssy Lâszlâ din de-o eventuală pedâpsă în buni nedrâptă. la Zelau mai bine de 60 âmenl ou deose­
plat în Bredu, comitatul Selagiului. Notiţa Garoeiâ. Aoestă avea la ourtea sa un eco­ Baczâ însă, fără a-şî trage sâma de ceea-oe bire oei mai oneşti şi de frunte poporenl
e reprodusă din un op al lui Urmossi. In nom cu numele Baczâ Lâszlâ, care, sătos faoe, şi fără să-şi păzâscă calea, — deşi din comună, şi deţinuţi aprâpe trei luni,
acâstă notiţă autorul ungur atacă ou multă de a se îngrăşa de pe spinarea bietului po­ dintre oei 12 gorniol abia unul mai rămase pănă când fiă iertatul meu părinte pe răs­
patimă şi nesocotinţă caraoterul tatălui por muncitor, şi pentru de a-1 şicana, ou- cu el — voind să-şl arate eroismul, se co­ punderea şi garanţia sa a esoperat pănă
meu de piă memoriă Georgiu Pop, fost triera tote proprietăţile stăpânului său şi borî de pe oalnl său; ou puşca în mână, la pertractarea causei, eliberarea lor. La
preot aoolo, afirmând, că „popa valaoh numai unde ’i-se da ocasiune pentru pre­ ou revolverul şi cm pistâlele în tureaoul pertractare, apoi făptuitorii au fost con­
dansând pe cadavrul lui Baczâ Lâszlo — tinse prevaricaţiunl, storcea sume conside­ oismei se apropia de mulţime şi cjieâud: damnaţi la temniţă de 10 — 12 ani. Intre
omorit de unii poporeDÎ — a strigat: „aşa rabile de pe spinarea lui. înarmat nu mă tem de-o sută, er fără arme aceştia a fost şi respectivul, oare a dansat
păţesoe aoela, oare se opune dreptelor pra- Aşa înainte de asta ou vre-o 30 de de doi-spre-cţece, ţintesoe puşoa drept spre pe cadavrul lui Baczâ.
tensiunl ale poporului". ani, de nu mai bine, s’a întâmplat, oă eoo- peptul unui om, şi voiesoe să-o descarce. Aoesta-i istoricul causei; totuşi Ur­
După oe oaşul atins nu corăspunde nomul Baczo eu vre-o 12 gorniol s’a dus Omul, înspăimântat, prinde ţevea puscei, mossi, basat pe date mincinâse, nu se sfiesoe
adevărului istorie, oi Urmossi în adins, îu pădurile dela Bredu, sperând, că aoolo o smulge din mâna lui şi-l lovesoe ou ea a calumnia memoria tatălui meu răposat,
după obiceiul scriitorilor maghiari, voesoe va da de prevarioatorl, cari îşi vor păşuna peste falcă, de i-a orepat’o în două. Intr’a- oare pănă a fost în viâţă a fost un preot
a arunca invective la adresa poporului ro­ vitele în pădurile domnescl. Negăsind însă oestea alţii l’au lovit ou bâtele şi l’au omo- onest şi ou caraoter, încât dâcă am faoe
mân şi a ataca caraoterul preoţilor români, prevarioatorl, oa totuşi să au-i fiă ostenâla rît. După-oe l’au omorit, unul din mulţime comparaţiune în aoestă privinţă intre Ur­
ca unul, care sunt născut în aoea comună zadarnică, se puse şi ou ajutorul gornici- a dansat pe oadavrui lui, mossi mincinosul istorio maghiar şi între