Page 35 - 1897-06

Nr. 126.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
t
Timpul şi starea semănăturilor în Ro­ ţâră, va căuta în acelaşi tîmp şi minerale Corespondenţa „Gazetei Trans.“ an al etăţii şi al 27-lea al căsătoriei. în­
mânia. Cetim în „Curierul Financiar * : De utile sgrioulturei, va culege probe de pă­ mormântarea, oum ni-se sorie, s’a săvîrşit
1
Luni ploile bu înoetat cu desăvîrşire; tim­ mânturi, le va aualisa şi va raporta resul- Selagiu, 12 Iunie 1897. ou mate ceremoniă, luând parte aprâre în­
pul frumos a revenit; apele rîurilor revăr­ tatele. InstruoţiunI detaliate se vor da de On. D-le Redactor! Comitetul Reuniu- treg poporul din comună, ba mulţi şi de
sate au început a se retrage, oomunicaţiile ministerul domeniilor. nei învăţătorilor români sălăgenl a ţinut o prin comunele învecinate. — Fiâ-i ţărîna
> îu fine ou drumurile de fer s’au restabilit şedinţă în 11 Iunie n. în Şimleul-Silvaniei uşâră!
Direcţiunea serviciului român maritim sub presidiul vrednioului învăţător: Ioan
în tâtă ţâra. Acâsta este prima seriă d9 luorâză aotualmente la întocmirea unui ta­
soiri, ce am primit în cursul săptămânei; rif direct pentru transportul mărfurilor pe Oltean din PericeiQ. ULTIME SCI EL
a doua seriă ne aduoe vestea, că desastrele Din causa ploilor, ce de astă tâmnă
apă şi uscat între Paris, Marsilia, Constan- conţinu au durat şi durâză, s’a hotărît una­ Blaşiu, 20 Iunie. Conferenţa epis-
din ploi şi inundaţiunî au fost fârte mult
tinopol, Constanţa, Buouresoi. In aoest scop nim, ca looul adunării generale să nu fiă copescă, conchiămată de I. P. S. S.
«sagerate şi că trebueso mult reduse pen­
luna trecută s’a ţinut la Paris prima con- Tranişul de peste Someş, oi Poptelecul Metropolitul Victor, ae va ţind aici în
u
tru a ne apropia de adevăr. Maree majori­ fereuţă a delegaţilor franoesl şi români. n 23 Iunie n.
tate a reooltelor a scăpat; cele atinse de Direcţia generală a căilor române ferate a (Szilâgy-Paptelek) ou atât mai vârtos, că
ploi şi inundaţiunî, mulţumită căldurilor oe are şi gară oondiţionată şi e oam în oen-
fost representată prin d-nii ingineri: Cot- tru; âr în anul viitor, dâoă nu vor mai fi V a r I e t a t e.
au început, 9e orede că se va îndrepta în
teson, Mănescu şi Kalmer. In viitorea con- aşa multe ploi, adunarea se va ţinâ în Tra-
bună parte; semănăturile în fine de primă­ Modul de viâţă al regelui Italiei. De
ferenţă se vor discuta ambele proiecte de nis. piua adunării generale s’a pus pe 25
vară, care nu s’au putut face la timp, se când Aooiarito făcu o îuoeroare de atentat
spera că vor profita de timpul frumos pen­ tarife. Iulie st. n. asupra regelui Umberto, âoesfca â înoeput
tru a câştiga din terenul perdut, recolta Vapârele române. In (fiua de 12 Iunie S’a disoutat apoi asupra fondului fu- a deveni mai popular şi supuşii lui se
lor însă va fi ou vre-o lună de (file în în­ v. se va lansa în apă primul vapor român nebral al Reuniunei învăţătorilor sălăgenl, interesâză mai mult de el, pe când mai
târziere. După oum se vede, alarma a fost de mărfuri dintre cele cinci oomandate în pentru oare învăţătorii sălăgenl sunt atât înainte poporul puţin îşi bătea capul de
mare, în lipsă de soiri oficiale, în realitate străinătate. Acest vapor va purta titlu de de însufleţiţi. Membru al Reuniunei fune- ooupaţiunea privată a regelui.
însă dracul nu e aşa de negru după cum Dobrogea şi ere o capaoitate de 3500 tone brale pâte fi fiă-care învăţător, solvind pe Regele Umberto dârme numai câte
se oredea. Am suferit, este adevărat, pa­ neto. El a fost construit în şantierele Na- an o taxă de 1 fi. Decă cutare membru ar 5—6 6re pe nâpte. Se soâlă da timpuriu,
gube, ele însă, deşi au lăsat oâte-va urme pier et C-ie din Glasgov şi costă 870.000 răposa, atunci familia lui primesoe numai bea un ceaiu, apoi ia o baie reoe. După
urîte, nu sunt de natură a sdruncina situaţia lei. Pentru luarea în primire au plecat deja decât dela reuniune 50 fi. pentru înmor­ oe s’a îmbrăoat, se urcă pe oal şi se pre­
■economică a ţărei. Din contră, după soirile la Glasgov d-nii maior Coandă dela servi­ mântare, âr dâoă învăţătorul mâre fără a umblă prin ourte pe oăile umbrâse. După
ofioiale primite de guvern, în părţile de ciul maritim şi d. inginer Frunză, şeful lăsa după sine familiă, atunol înmormân­ acâsta dejunâză, apoi îmbraoă o haină
deal ale României, pe unde n’au fost inun­ atelierelor căilor ferate. Vaporul va sosi în tarea o face reuniunea potrivit demnităţii uşoră, merge în grădină, unde ore întregi
daţii, sămănăturile sunt de o frumseţe estra- ţâră înoăroat cu 3500 tone de cărbănî des­ sale de învăţător. Afară de aceea, sunt se ooupâ ou cultivarea florilor şi ou ultoi-
ordinară favorisate de ploile ce au că<jut, tinaţi căilor române ferate. — Al doilea obligaţi moralioesoe toţi învăţătorii din rea trandafirilor.
aşa încât abondenţa lor va recompensa vapor va fi pus pe apă la 21 Iunie şi va tractai răposatului a iua parte la înmor­ După acest lucru predileot, regele se
pagubele ce vor resulta în părţile de purta numele de Bucureşti. Cel de al trei­ mântarea colegului lor. duce în odaia sa de lucru, cetesca episto­
câmp. lea va fi gata în August şi va purta nu­ Reuniunea are anumite statute, oare lele şi fiarele sosite ou posta, apoi pri-
Etă şi cel mai nou buletin sgrioo mele de laşi. Tâte aceste trei vapâre de se vor trimite guvernului spre aprobare, mesoe în audenţă pe generalul Ponoio, oare
ce’l publică foile de dincolo: Timpul fru­ mărfuri se construeso la Glasgov,— Celelalte îndată după ţinerea adunărei generale din e adjutantul regelui şi totodată şi adminis­
mos, oare a urmat ploilor torenţiale dela două vapâre se construeso la Kiel în şan­ «nul acesta se va şi începe activitatea în tratorul averii lui.
înoeputul săptămânei, a îndreptat ou mult tierele Howeldswerke şi vor sosi prin Sep- direoţiuuea acâsta. „Reuniunea învăţători­ La 12 6re regele ia al doilea dejun,
situaţiunea agricolă a ţării. Grâul a înce­ temvre şi Noemvre. Unul din aceste va- lor rom. sălăgenl" a oumpărat Zsoe acţiuni la care ia parte şi regina. După dejun pri­
put să se ridioe şi, în părţile unde au fost pâre va purta titlu de Gavora. T6te vapâ- de-ale „Sălăgenei", ale căror peroente se mesoe în audienţă pe miniştri şi pe cei
inundat, reoolta promite a fi satisfăcătore rele au aceeaşi capacitate de 3500 tone. vor adauge la fondul funebral. anunţaţi la audienţă. După acâsta regele
atât în oe privesce cantitatea, oât şi oali- Adunarea generală din anul acesta, sâu merge la preumblare ou fetonul său
Dosurile îurcesci, care pănă mai dău-
tatea. O parte din rapiţă este ,de asemenea năcjl erau oăcjute aprâpe la 80 franci, s’au oare, cam am Z' 8 se va ţinâ l 25 Iulie n. înalt, de pe oare, de cele mai multe ori,
a
scăpată, şi în judeţele Ilfov, Vlaşoa, Te­ urcat la 108. Sunt multe resâne de-a orede, în Popteleo, va fi împreunată ou dans şi el mână caii, sâu că jâoă şaoh, biliard ori
leorman, treeracul ei este aprâpe pe sfirşit. cu o tambolă menită a pune prin ea basă cărţi. Sâra oineză ou regina. Regelui nu-i
că îndată după ce va succede a resolva în
Orzul şi ovăsul merge bine şi decă vremea fondului funebral. S’au şi espedaf vre-o place musioa. Când frumâsa regină Mar­
mod fuvorabil conflictul greco-turo, valârea
bună, se va menţine, recoltele vor fi des­ acestor losurl se va urca încă. 300 apeluri pentru dăruirea diferitelor gareta, merge la vre-o soarea sâu oonoert,
tul de abundente. Sapa porumbului a în- obiecte pentru tombolă. Adunarea gene­ regele nu-o însoţesce.
oeput, se speră oă reoolta porumbului va rală din acest an are să fiă ana din cele Adese-ori regele merge înainte de
'fi salvată, dâoă alte ploi nu ar oădea în Din Turcia. mai însemnate. Sperăm, oă generosul pu­ dejun la ţermul mării, aoi adună nisip ou
ourînd. In general perspeotiva viitârei re­ Sâmbătă ambasadorii au ţinut a şâsea blic român nu va Intârtjia de-a da tot spri­ lopata, oa orî-oare munoitor. La o ooasiune
colte este destul de favorabilă şi pierderile şedinţă pentru oontinuarea tratărilor de pace. jinul posibil. de aoestea medicul său îl făcu atent, că
suferite de agricultori vor fi da 20-30 la Se asigură, oă tratările înainţeză în mod 8. d. B.. acăstă ocupaţiune îl pote strioa sănătăţii;
sută, oare vor fi compensate prin o urcare mulţumitor şi că eausa trăgănării lor este, regele oare nu prea are la inimă pe me­
a preţurilor cerealelor. — Iu pieţele ro­ oă plenipotenţiaţii turcesoî oer la fiă-care dio!, îi răspunse într’un mod oam ! brutal,
mâne de cereale transaoţiunile sunt negli­ punct nouă instrucţiuni dela palat. Adunarea generală a despărţământu­ Zicând: Pâte mă învidieZl pentru-oă luorez,
jate, dâr porumbul este ceva mai căutat. * lui SaS'Sebtş al „Asociaţîunei transilvane — fapt, oe mie îmi folosesoe mai mult,
Preţurile sunt aprâpe aceleaşi oa oale dela Nu se adeveresce soirea adusă da pentru literatura română şi oultura popo­ decât reoeptele d-tale.
înoeputul săptămânei, mai soăcjute în urma „Gazeta de Colonia", oă deja s’ar fi înoe- rului român" se va ţinâ în anul acesta în Regele a înoărunţit înainte de timp,
scăderilor din America. put evacuarea Tesaliei din partea Turcilor. Sas-Sabeş la 11 Iulie n. 1897 6rele 11 a. oeeao9 pe regina a pus’o pe gânduri şi nu s’a
Se speră, că tratatul de paoe preliminar m. în edificiul şoâlei române. putut linişti, pănă când nu i-a trimis o
Cliartă agronomică. In urma unui stu-
fiiu presentat de divisia agricolă, ministru va fi gata pe la finele lunei onrente (Iu­ La acesta adunare se învită cu tâtă pomadă pentru ca să-şi văpsâsoă părul.
român al domeniilor a hotărît ridicarea nie n.) dâr uiol o mare putere nu pote onorea membrii Asooiâţiunei, cum şi toţi Dâr n’a putut îndupleca p9 rege, să folo-
cere, ca Turoii să părăsesoă Tesalia îna­ binevoitorii şi sprijinitorii acestei insti» sâscă pomada. Se întâmplă într’o Zb oă
unei hărţi agronomice prin corpul ingine­
rilor de mine, avend de basă natura mine­ inte de oa Grecia va fi primit tratatul tuţiunî. cineva a văpsit cânele oel alb al reginei,
de pace. • Frograma: animalul cel mai favorit al ei, dându-i co-
ralogică şi oomposiţia chimică a terenurilor, *
elemente, care determină produsul net la 1) La 11 âre a. m. deschiderea adu- lâre nâgră. Regina, văZându-şi cânele văp­
„Coresp. Polit." află, oă despăgubirea
hectare. Corpul inginerilor da mine ou oca- de rdsboiu, ce se va pretinde dela Grecia nârei prin directorul despărţământului. 2) sit negru, se supără tare şi îşi propuse
8Îa căutărei mineralelor industriale prin Raportai despre activitatea comitetului des­ să-şi răsbune pentru acâstă batjooură. Dâr
nu va trece peste cifra de 5 miliâue lire aoâsta nu i-a succes, deâreoe regele însu-şl
turoescî. Din acâsta sumă se va subtrage, părţământului dala ultima adunare gene­ se presentâ reginei ca autorul faptului.
rală. 3) Raportul oassarului despărţământu­
ce au înoassat Turoii în Tesalia dela vămi Regele vru prin acâsta să Zi°ă, că văp-
tatăl meu, asigur pe Urmossi, oă ar rămână şi prin reohisiţiunile de provisiunl, cari în- lui. 4) Alegerea unei comisiunl pentru oen- selile de păr, oe ’i-lea trimis, după părerea
•cu mult mai inferior. cassărl se evaluâzâ la 15 miliâne de surarea acestor rapârte. 6) Alegerea unei lui sunt pentru câne.
Nu soiu, dâoă gazetele atât cele ro­ comisiunl pentru înscrierea de membri şi
drachme. Regele Umberto s’a lăsat aprâpe ou
mâne, oât şi cele maghiare de pe acel timp * înoassarea de tacse. 6) Eventuale diserta- totul de fumat, şi de-a mai bea vin.
au luat notiţă despre caşul acesta, ori nu; In cele două săptămâni din urmă 500 ţiunl. 7) Raportul oomieiunei de sub Nr. 4. Din tâte aoeste se pâte vedâ, că re­
precum nu pot soi nici aceea, că în oe refugiaţi cretenl s’au reîntors în patria lor. 8) Raportul comisiunei de sub Nr. 5. 9)
sens şi cu câtă fide demnitate s’a reprodus Staţorirea bugetului pro anul următor. 10) gele duce o viâţă simplă şi nu e om ou
Toţi au fost desarmaţl de guvernul gre- mari pretensiunl. Ca guvernator are un
iu respeofcivele gazete acel oas întâmplat ceso înainte de plecare. Intrâga legiune Alegerea a doi delegaţi la adunarea gene­ rol fârte pasiv şi de veto al său regeso
în satul meu natal, căci atunci eram numai filo-elenă este acum concediată. rală a Asociaţiunei, oe se va ţinâ îu Me­ încă niol-odată nu s’a folosit. Cu tâte a-
copil, eră acum nu am timp şi mol nu-mi * diaş. 11) Alegerea directorului despărţă­
.stau la disposiţiune acele gazete spre a-le mântului pe restul periodului curent. 12) oestea, pretutindenea e lăţită vestea, oă în
Din Salonichi „Pol. Corresp." primesce Italia el e omul oel mai oetit şi învăţat.
controla. Atâta insă soiu, că cele produsa soirea, oă în curând pote va apăre o iradeă Curenţii. 13) Alegerea unei comisiunl pen­
de mine sunt date sigure, luate din gura a Sultanului, prin oare se va recundsce na­ tru verifioarea protocolului adunărei des­
poporului, oare a fost martor ocular la cele părţământului. 14) Incheiarea adunărei. DIVERSE.
ţionalitatea română in Turcia. îndată după
întâmplate.
acâsta e vorba să fiă numiţi doi Metropo- Din şedinţa comitetului despărţămân­ Broscă fumător 6. Uu învăţat franoes
Din oaşul reprodus se pâte vede, cu liţl pentru poporaţiunea ouţovlahă. In tului Sas-Sebeş al „Aşooiaţiunei transilvane veni la ouriâsa ideă, oă prinse o brâsoă,
câtă obiectivitate şi eonsoieuţioaitate fac is­ aoeste măsuri, cfi C.“, se va vedâ pentru literatura română şi oultura popo­ să-i pună în gură o ţavă şi la oapătul ţavei
oe
toricii maghiari istoriă, cu deosebire când efectul lealităţii dovedite de cătră Cuţo­ rului român", ţinută îu 17 Iunie n. 1897. o ţigaretă aprinsă. Prin aoâsta brâsoa s’a
narootisat ea rămase înţepenită mişoând
este vorba de a înegri şi timbra caracterul vlahi (Românii macedoneni) in deoursul S. Medean m. p. Z. Mureşan m. p. numai din oohl. Brâsoa fumâ întrâgâ ţi­
-•bărbaţilor români de valora. răsboiului. dir. subst. seoretar. gareta, sugând fumul în gură sloboZindu-l
Recea, 17 lume n. 1897. * erăşî pe nas. Luorul, se ’hţelege, apăru de
Resultatul subsoripţiunei pentru ar­ tot comio.
demente Pop, mata turoâsoâ este pănă aouma numai de NECROLOG. Dochia Scăfiţă, soţia
preot.
38,666,485 piaştri (vre-o patru miliâne flo­ economului fruntaş Ştefan Scăfiţă din Ber- Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
rini v. a.) iişte, a răposat în 1 Iunie v. în al 47-lea Redactor responsabil; Gregorlu Maior.