Page 37 - 1897-06
P. 37
1
MeţiiM, AMuistîiliMH, Jaseta' iese îb M-care iii.
îi Ticograli A'wmamente pentru Anstro-Ungaria:
Braşov: piaţa maro Nr. 30. Pe un an 12 fi., pe şese Juni
6 fi., pe trei luni 3 fi.
Sorisorl nisfrciioato an sa N-rii de Dumlneoi 2 fl. pe an.
jigimaso, — Ksnauor.pta na a#
Tofcrimat. Pentru România si străinătate:
1HSERATE ie primesc la Adml- Pe un an 40 franot, pe săa»
ilitraţtune In Braşov şi la ar- IţţPl 2t) fr.i r>t trai mni 10 fr.
mătdrele Birouri de aitunoluri: uS Dumlnooă 8 frânai.
In Yiena: Jf. Dukti, Simrich
Schalek. Rwiolf Xos»i, A. Ovptiiks Se prenumără la t6to oficiale
Haohfolger; Anton Oţpciik, J. poştale din întru şi din afară
Danncocr, In Budapesta: X. 7. şi la dd. aoieotori.
Sotdbergerg, JJcfctfsin Bernai; în ltii'aaientnl pentru Brasot
Bueuresci: Agence Havas, Suo- administraţiuuea, piaţa mare,
oursaie de Soumanie; în Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
bort: Karoiy\ <t Utbmann. I.: pe un an 10 fi., pe şese
PrBţul Inaer-ţlunlior: o seria luni 5 fi., pe trei luni 2 fi. 50 or.
larmond pe 0 ooiână 0 or. şi Cu dusul în casă: Pe un au
80or. timbru pentru o publi- A 1T TJL 12 fi., pe 6 luni 6 fi., pe trei luni
oare. Publicări mai deae dupi 3 fi. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Eeolame po pagina a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
seria 10 or. seu 30 bani, a se plăti înainte.
Nr. 127. Braşov, Mercur! 11 (23) Iunie 1897.
Notiţe interesante. „Biserica română gr. or. din In oe privesoe pactul şi cestiunea poporului du le apără niol o putere, deoât
06
Ungaria", (p foia maghiară, „este cvotei, Apponyi (fise: „In Ungaria trebue pressa. Guvernul şi în aoâsta vrâ să faoă
In foile ungurescî cele mai noue o biserică tot aşa de autocefală, ca să se desaprâbe înoeroarea de-a amesteca o gaură, pentru ca potopul să pâtă întră
aflăm un comunicat, ce privesce bi şi cea din România. Ea nu are ab cestiunea cvotei, care este de natură curat liber. Aoâsta nu ne este iertat s’o permi
serica română greco-orientală dela solut nici o necesitate de-a procede eoonomioă, ou motive politioe. Cred, că tem. Guvernul are la disposiţiune miliâne,
noi şi care dovedesce, cât de reu în afaceri de administraţia biseri- parlamentul ungar nioî-odatâ nu va fi gata pe-o parte a pressei a putut’o s’o cumpere,,
informată este pressa celor dela pu cescă în înţelegere cu Metropolia să uroe cvota uugară într’un mod nejust pe cealaltă vrâ s’o suprime. Nu veţi crede,
tere în tdte cestiunile, care ne pri din Bueuresci. Decă sinodul din Si şi nedrept, numai pentru oa prin asta să doră, că guvernul vrâ în adevăr să ia în
44
vesc pe noi, cei ce ne aflăm sub biiu a luat în adevăr decisiunea de ajutore raporturile parlamentare austriaoe . apărare onorea indivi4dor, căci el numai
oblăduirea lor. mai sus, atunci, sedus mai mult de Vorbind despre raporturile Ungariei pentru aceea plătesce pressa guvernamen
E vorba de afacerea retipărirei veleităţi de naţionalitate politice, a faţă cu Germania, Apponyi accentua marea tală, ca să tîrască în noroifi onârea bărba
cărţilor bisericesc!. In acdstă afacere luat o decisiune, oare lovesce în ca dorinţă a Ungurilor, oa monarohul Franoisc ţilor din oposiţiă. Iu ţâră e mare miseriâ
s’a fost luat de cătră congresul na racterul autocetal al bisericei române Iosif să primesoă pe domnitorii şi pe par- şi aoâsta e oausa turburărilor socialiste din
44
ţional bisericesc al Provinciei me gr. or. din Ungaria şi o supune sbnele prinoiare străine în oapitala ungară „Alfold . Industria de manufactură este
tropolitane române gr. or. din Tran breşîcum Primatelui gr. or. al Ro Budapesta, oa rege maghiar, deoreee străi nimicită. Guvernul, în loo de-a sări în aju
u
silvania şi Ungaria încă pe la auul mâniei". nătatea niol pănă în cji » de aefi nu are tor, vrâ să uroe cvota. Acesta nu o putem
1881 decisiunea, ca retipărirea căr Susceptibilitatea fdiei maghiare idei destul de clare despre Ungaria. El suporta. Cine vrâ să urce cvota, tinde să
ţilor bisericesc! pentru acesta Pro nu este greu de esplicat, mai ales consideră de-o duplă importanţă faptul, că aservâscă Ungaria Austriei, oare ca şi un
vincia se se facă după cele din Ro că nu cundsce de loc adevărata Maiestatea Sa va primi pe împăratul ger polip îi suge sângele.
mânia, cu aceeaşi ortografiă şi în stare a lucrului şi vorbesce de afa man Wd-helm în Budapesta. După acestea, Ugron propuse proiec
acelaşi text. Acest conclus s’a reî- ceri de administraţia, unde nu se Fiind vorba în urmă şi despre raportu tul de resoluţiune spre primire, ceea ce
noit de congres la 1886, 1888, 1891 tracteză, decât de-o cestiune curat rile Austro-Ungariei faţă ou Rusia, Apponyi s’a şi făout.
şi 1895. literară bisericăscă, care n’are ni se provoca la interpelaţia sa din cameră,
Cu tdte acestea hotărîrea nu mic de-a face cu politica şi, prin în care arătâ, oă în urma descoperirilor lui Barul Regelui Carol.
s’a putut esecuta din causă, că si urmare, nici nu p6te intra în sfera Bismarok, pentru Austro-Ungaria a fost
„ consideraţiunilor internaţionale " , peste măsură de dorit, oa ea i se întorcă
nodul episcopesc dela noi n’a putut Regele Carol a adresat preşe
primi nici textul, nici ortografia căr dăr nici nu atinge câtuşi de puţin in direct spre Rusia. Aoâstă legătură cu Rusia dintelui consiliului de miniştri urmă-
se
ţilor bisericesc! din România, fiind dependenţa bisericei române gr, or. însă, <fi Apponyi, s’a întâmplat pe faţă torea scrisdre publicată în „Monitorul
din Transilvania şi Ungaria. şi nu pa la spatele Germaniei. „Noi do
că s’au strecurat in ele inovaţiunî cu Oficial“ de Duminecă:
Când congresul naţional biseri rim , oontinuâ el, „ca să susţinem în mod
44
totul neadmisibile. Scumpul Meu preşedinte al consiliului,
cesc din Sibiiu (nu sinodul) a luat solid şi leal alianţa cu Germania, dâr do
De aceea s’a lansat apoi păre
conclusul amintit, n'a fost în joc rim şi aoeea, ca nimenea sd nu turbure ra O nenorocire, pe cât de neaşteptată,
rea, că ar fi bine d6c.ă o anchetă,
nici o veleitate politică naţională, ci porturile nosţre cu Rusia, căutând a pune pe atâta de mare, a lovit greu ţâra în anul
în care se fiă representate t6te Me- s’a avut în vedere numai şi numai aoesta prin ploile torenţiale, oarl în timp
44
tropoliile ortodoxe române, ar pute necesitatea, ca cărţile bisericesc! ro piedeol în oalea lor . de câte-va săptămâni s’au revărsat în mod
conveni asupra unui text, care se
mâne, reeditându-se cu litere latine, continuu peste întreg teritoriul nostru. Rîu-
p6tă fi primit de cătră întrâga bi
să fiă supuse unei revisuirî uniforme Meeting în cestiunea cvotei şi a liber rile au eşit în mod neobiolnuit din malu
serică română greco-resăritenă. Idea a textului, ca să nu se întroducă rile lor şi au umplut văile şi oâmpiile de
acesta a aflat răsunet şi în sf. Si înoirî stricăcidse, mai ales după ce tăţii pressei. apă; dealuri întregi s’au prăbuşit şi au
nod din România, aşa că s’a făcut de fapt în biserica română ortodoxă Grupul ugronist a arangiat Dumineca causat stricăoiunl însemnate locuinţelor şi
şi o propunere în sensul indicat.
din t6te ţările se folosesc pană afiî trecută, în 20 Iunie n. un mare meeting sădirilor; oraşele şi satele de-alnngul Du
11
piarul oposiţional „Timpul a la Oomorn cu scop de-a protesta în contra nărei au suferit stricăciuni forte conside
aceleaşî ediţiunî ale cărţilor biseri
adus o notiţa cu privire la acăstă cesc!. urcărei ovotei şi a restrîngerei libertăţii rabile ; câmpii întinse acoperite cu reoolte
afacere spunend, că ministrul de Foile maghiare nu aveau dăr pressei. La meeting au luat parte 4 — 5000 mănâse au fost distruse cu desăvîrşire. In
culte Spiru Haret a declarat, că nu la ce să se sparie din causa notiţei de omeni. Primul vorbitor a fost Dr. De- tot timpul lungei Mele domnii nu s’au în-
pote admite din consideraţiunî faţă sider Kolbe, oare ceti un proiect de reso- întâmplat ca apele să fi causat pagube atât
amintite a foiei române. Or! ce ar
cu guvernul unguresc, ca se se în- luţiune, în oare se deolară noua prooedură de mari averei publioe şi celei private.
fi declarat ministrul de culte român,
trunescă o anchetă comună pentru fapt este, că aic! nu se tracteză de penală oa perioulosă şi vătămătore pentru îngrijit de aoâstă nenorocire, oare
revisuirea cărţilor bisericesc!, în care nimic, ce ar pute câtuşi de puţin libertatea pressei şi se propune a se adresa atinge sârtea unui număr însemnat de fa
se fiă representată şi metropolia să supere guvernul imgar, seu să al oamerei un protest în contra acestei ten milii de muncitori, rămase astă4l fără lo
nostră de aici. tereze autocefalia bisericei române dinţe, preoum şi în contra urcărei ovotei. cuinţe, fără hrană, lipsite chiar de amân
Acelaşi c}i ar a criticat proce- gr. or. dela noi. Proieotul a fost susţinut întâih de Ferdi- două, am convocat, îndată ce timpul s’a
derea ministrului, cţicend că este ru- Ceea ce aflăm noi interesant în nand Szederkenyi, oare epse, că urcarea înseninat, oonsiliul de miniştri, pentru a’i
şinător a vedă, ca guvernul Româ notiţa 4i &ru u „Budapesti Naplo" ovotei ar fi o nouă capitulaţiă dela Şiria. expune vederile şi dorinţele Mele şi a ’i
^ i
niei libere e mai puţin independent, este faptul, că foia guvernului un Cine vre să suprime vocea opiniunei pu cere sfat, căci suferinţele iubitului Meu po
decât sinodul din Sibiiu. guresc se arată atât de gelăsă de blice, aruncă mai întâifi strângul în gâtul por au pătruns tot-dâuna fârte viu şi adânc
Atâta li-a trebuit oficioşilor un independenţa bisericei năstre greco- libertăţii pressei. Aoest lucru vrâ să-l faoă inima Mea, şi am căutat imediat a le alina
guri, ca se sară îndată din tdte păr orientale. guvernul. Fără libertate de pressă însă nu nu numai prin ajutorele ce personal am
ţile se stingă focul, ce după ei s’a Ar fi fărte la loc şi sănătos, esistă lege, nu esistă constituţia. dat şi apelurile ce am îndemnat a se faoe
iscat prin decisiunea congresului na decă organele guvernului s’ar arăta Vorbi apoi Gavriil Ugron, oonduoă- cătră sufletele oompătimitâre, oi şi prin
ţional bisericesc dela Sibiiu. Nu şi-au tot aşa de gelăse în tote cestiunile, torul. De ce e vorba? (fise el, să fim liberi orearea de instituţiunl speciale de preve
dat silinţa se studieze caşul cât de ce ating independenţa bisericilor ori solavl, oerşitori ori oetăţenl ? După legi, dere a timpurilor de nevoi.
puţin, ci s’au legat de cuvintele din năstre, — şi o ating în mod real, Ungaria e o ţâră constituţională, âr ade Dintre oele două instituţiunl, menite
notiţa carului bucurescean, pe care nu numai imaginar. văratul constituţionalism se manifestă prin a veni în ajutorul oelor atinşi de puterile
o numesc „interesantă", spre a ajunge aoeea, oă legile se duo din partea opiniunei elementare ale naturei, oea mai tânără, aoea
la nisce conclusiunî, care de-o parte publice, âr dieta numai că le târnă în din 1894, care pârtâ numele Reginei şi al
nu sunt de loc întemeiate, de altă 0 convorbire cu Apponyî. formă. Este în natura orl-oărei puteri, ca Meu, posedă astâ4l fonduri însemnate, însă
parte sunt la rendul lor, interesante Un corespondent al 4' l ' „Bres- ea să dorâsoă a se estinde, dâr societatea ea a fost instituită numai pentru a alina
aru u
pentru noi. lauer General-Anseiger , umblând «filele aces trebue să pună margini unei estensiunl prea suferinţele produse de secetă, oare adesea
u
In faţa notiţei şi a observarei tea prin Budapesta, a avut o oonvorbire mari a paterei. Sooietatea trebue să fiă mai bântue Regatul; âr aoeea orpată în 1887
de mai sus a 4i lui român de cu contele Albert Apponyi, conducătorul tare decât guvernul şi are să dea directivă pentru inoendiurl şi inundaţii nu s’a putut
aru
44
dincolo, „Budapesti NaplcU observă, partidei „naţionale . Apponyi a făoot îna activităţii guvernului. Prin urmare un gu desvolta într’un mod îndestulător, pentru
că „punctul de privire al ministrului intea Ziaristului german câte-va deolaraţiunî vern oare cji°e, că nu primesoe sfaturi dela oa din veniturile ei să se potă uşura păgubi
de culte Spiru Haret este deplin co asupra paotului austro-ungar şi asupra ra adunări poporale, nu e constituţional. atât de mari şi de generale.
rect", şi adecă nu numai din causa porturilor monarchiei năstre cu Germania In adunările comitatelor guvernul şi-a Am deois, deol, a dărui din lista Mea
consideraţiunilor internaţionale, ce şi Rusia. Nu va fi fără interes să cunosoem organisat o majoritate măestritâ, şi astfel civilă 200.000 lei la comitetul oentral al
obiclnueac a-le observa guvernele aceste declaraţiunî, oârora coristul german acum niol autonomia nu mai apără drep inoendiaţilor şi al inundaţilor, spre a veni
diferitelor state în casurî analdge, ci le dă mare însemnătate, mai ales pentru turile poporului. Oasinele, bănoile, institu în ajutorul acelora, oarl au avut perderl
şi din punctul de vedere al dreptu oă el consideră pe Apponyi ca „omul vii tele de păstrare, oamerele industriale, — însemnate în urma aoestei nenorociri. Dâoă
44
lui eclesiastic greco-oriental. torului în Ungaria . tâte stau în serviciul guvernului. Interesele s’ar uui ou acâstâ sumăRcapitalul de oare
