Page 38 - 1897-06

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 127.—1897.

dispune comitetul oentral al incendiaţilor judecătorul Dionisiu Şuluţiu a avut tot- nâstre. Nu şl-a căutat ferioirea în lux şi porţii. 3) La 1 âră d. a. regimentul, în
şi inundaţilor, nevoile cele mai urgente ar dâuna înaintea ochilor săi adevărul sublim, străluoire deşârtă, oum fao unii ohiar şi frunte cu musica, va face esoursiune, peste
4
putea fi satisfăcute. Pentru neoesitâţile ul- pe care înţeleptul Solomon l’a esprimat cu dintre ai noştri, fără să oonsidere, că sta­ Curmătură, la „Fântâna-Popii* , unde va
teriâre s’ar puf ea lua bani ou împrumutare ouvintele frumose: A face dreptate şi a rea ticălâsă a poporului nostru nu le per­ merge şi corpul ofioereso la 3y ore d. a.
n 2
dela fundaţiunea „Carol-Elisabeta“, âr gu­ grăi adevărat, mai mult place lui Dumnezeu, mite, să imiteze pre cei oe se îmbuibă în Aci dela 4—6 âre vor urma jocuri comice
vernul v- propune Corpurilor legiuitâre decât sângele jertfelor“. averi şi ranguri oâştigate fără trudă, oi le de oătră soldaţii regimentului. La 6 âre
resursele necesara peutru a reîntregi fon­ Iubirea de dreptate era âre-oum înăs- porunoesoe, să adune filerii cu multă oru- sâra regimentul se va reîntârce în casarmă.
durile întrebuinţate. cută aoestui grav magistrat, aşa încât în- ţare, spre a putâ îutemeia familii puter­ Dâoă timpul va fi nefavorabil, esoursiunea
0
In fi nenorocire toţi fiii patriei tr’ânsul dreptatea nici nu părea ca o vir­ nice şi independente şi a ajuta din priso­ va rămânâ. 4) La 8 âre 30 m. sâra conve­
au fost din vechime uniţi ou gândul şi ou tute aouirată, ci oa o ÎDsuşire nobilă, oe o sul poporului nostru, imitând şi în acâstă nire şi dans la otel „central Nr. l .
u
fapta spre a alina durerile oelor loviţi de purta în sângele său. privinţă pe deoedatul, oare nu numai a
sortea nemilâsă. Nu Mă îndoeso oă şi de El era consciu, oă judecătorul înde- conlucrat la înfiinţarea institutului de cre­ Rngare. Convocările pentru conferenţa
astă-datâ vom urma strămoşesoei datine. plinesoe un fel de funcţiune divină. Pentru dit şi eoonomii „Arieşiana**, pe oare l’a generală din 29 Iunie o. st. n. în causa
Consiliul de miniştri va propune, în aceea asoulta de-o potrivă pe cel sărao, oa condus mai întâiCi în oalitate de direotor autonomiei bisericei gr. oat. s’au espedat
cel mai sourt timp, organisarea cea mai şi pe cel bogat. In judeoăţile sale nu era eseoutiv şi apoi de preşedinte, oi lăsând şi în tâte părţile. Se pote întâmpla, oă o
priinoiâsă a mijlâcelor ou oarl cu toţii să condus niol-odată de ambiţiunea perioulâsă, averea sa de ciroa 20,000 fl. v. a. pentru parte însemnată a inteligenţii nâstre să nu
venim în ajutorul oelor nenorociţi. oare caută cum să se p6tă oine-va înălţa înfiinţarea şi susţinerea şoâlei române gre- fi primit invitarea. Este rugat fiă-care fiu al
Primesoe, scumpul Meu preşedinte în posturi mari, âr nu oum să administreze co-oatalice din Turda, eventual pentru şti- bisericii nâstre gr. cat. să se considere de
al Consiliului, înoredinţarea sentimentelor dreptatea. pendii la şoolarl români şi pentru alte sco­ învitat şi să ia parte la amintita conferenţă.
de înaltă stimă oe ’ţl păstrez. El soia, că orl-ce suflet neliniştit şi puri biserioesol. Acâstă faptă nobilă vor- — Broşura informativă încă s’a distribuit.
Carol. ambiţios nu este capabil a ţinâ cumpăna besce mai eloouent despre meritele neperi- Dâcă oine-va doresce să-o aibă, să bine-

Bucureştii, în 6 Iunie 1897. dreptăţii, că ambiţiunea îl faoe pe judeoă- târe ale fericitului în Domnul, decât aşi voiasoă a se adresa la domnul Basiliu Po-
14
tor laş, numai ca să pâtă plăoea oelor pu­ putâ să o descriu ou debilele mele ouvinte. dâbă direotor eseoutiv al „Economului în
ternici, şi-l îndâmnă să inventeze o mulţime Ea îi ridioă în inimele nostre monumentul Cluşiu şi o va primi francată. — Comite­
înmormântarea lui Dionisiu de apuoăturl măiestrite, oa să se potă salva mai splendit şi mai tare decât orl-ce me­ tul esecutiv.

St. Sulutiu. aparenţele dreptăţii ohiar şi atunci, oând tal preţios şi inexterminabil, şi-l pune ală­ Conferenţă asupra României. D-1 Jules
9 >
se comite oea mai mare nedreptate. turea ou generoşii fundatori: Romonţianu, Brun, a vorbit precum seim Marţa tre­
Turda, 21 Iunie n. 1897. Laday, Baldi, Crişianu şi alţii.
Oh! de câte-orl va fi trebuit să sân­ cută, la societatea geografică din Paris,
Sâmbătă, în 19 Iunie n., s’a săvârşit gereze inima nobilă a judeoătorului drept Bărbat înzestrat ou cultură alâsă şi (amfiteatrul de pa bulevardul Saint Ger-
aioî înmormântarea regretatului Dionisiu Dionisiu Şuluţiu, când va fi vă4ut, că am­ sentimente nobile, şl-a soiut atrage iubirea maine) asupra „României actuale, locuitorii
Sterca Şuluţiu, unul din cei mai vrednici biţiunea, amorul propriu nemoderat, şi târna şi stima nu numai a Românilor, ci şi a săi şi moravurile lor, munţii şi câmpiile,
14
bărbaţi ai noştri, oare în întreg decursul de cei puterniol, sâu de opiniunea publică oelor de altă naţionalitate, cari toţi de-o- Dunărea şi Marea , cu projeoţiunl elec­
vieţei sale a purtat la inimă binele şi feri- dusă în rătăcire, ’i faoe pe unii judecători, potrivă deplâng pierderea lui. A trăit, nu trice. (Curtea do Argeş, Constanţa, Iaşi,
oirea naţiunei sale, al căreia oredincios şi să lase orimele nepedepsite, şi să osândâsoă oa un meteor, oare după o olipă de stră­ tipuri şi oostume, în total 25 de projeo­
devotat fiu a fost pănă în ultima âră a adevărata virtute cetăţenâsoă şi sentimen­ luoire lasă întunerec în urma sa, oi oa un ţiunl). Oratorul nu putea să dorâscă un au­
vieţei sale. Prin mârtea lui a lăsat un gol tele cele mai nobile omenescl şi patriotioe! sâre binefâoător, oare şi în momentul oând ditor mai număros şi mai ales. Românii
simţit în mijlooul nostru. Românii turdenl Nu este deci mirare, oă deoedatul în apune într’auresoe culmile munţilor, după erau strălucit representaţl. S’au putut ob­
mai ales, de a căror stimă şi încredere s’a calitatea sa de judecător s’a buourat de cari se ascunde. serva, pe lângă întreg personalul legaţiu-
buourat el întotdâuna, sunt întristaţi de stima şi iubirea nu numai a colegilor săi, Etă în puţine trăsuri ioâna aoelui nei române, d-nii generali Lahovari, Alex.
pierderea, oe au îndurat’o prin mârtea lui. ci şi a tuturora, oarl l’au cunoscut. bărbat ilustru, pe oare însuşi Maiestatea Catargi, Alex. Florescu, eto., âr printre
Dionisiu Sterca Şuluţiu de Cârpeniş s’a Oe voiQ cjice însă despre fiiul pururea Sa prea graţiosul nostru împărat şi rege dâmne, prinţesa Al. Bibescu, d-na I. Linche,
născut în comuna Bistra, din Munţii apu­ oredincios bisericei sale ? Când acâstă maică apostolic l’a decorat ou insigniile de ca­ d-ra Bengescu. Representantul român la
seni, la 1 Aprilie 182B, dintr’o vechia fa- duloe, atât de binemeritată pentru pro­ valer al strălucitului ord ^Franoiso Iosif I. u Paris, d-1 Ghica luase loc, aprâpe oficial,
06a
miliă patriarohală, cum 4' adese-orl gresul religioso-moral şi cultural al popo­ Memoria lui va fi pururea viuă şi la drâpta preşedintelui soc. geografice, oare,
„Gazeta Transilvaniei *, familiă per eminen- rului româneso, era la anul 1871 în perioul binecuvântată în minţile şi inimele nâstre, după ca a mulţumit călduros oratorului, la
1
tiam românâsoă. El a studiat gimnasiul in­ de a-şl pierde, sub pretextul autonomiei şi acâstă împrejurare va servi de balsam sfirşitul conferenţei, a salutat în d-1 Ghioa
ferior în Zlagna, cel superior în Cluşiu, âr generale catolice independenţa sa autono- mângăitor ilustrului şi vrednioului său frate pe unul din voluntarii din 1870 în servi­
drepturile le-a absolvat în Târgu-Mură- mioă, Dionisiu Sterca Şuluţiu înoă s’a aflat Iosif Steroa-Şuluţiu, consilier de tribunal, oiul Franciei. piarele parisiane înregis-
şului. în şirul acelor bărbaţi distinşi, cari întru- şi nepoţilor săi, cărora le lasă cea mai trâză cu elogii esoeptionale aoâstă confe­
După absolvarea drepturilor, a întrat nindu-se în conferenţa dela Alba-Iuliă, au frumâsă moştenire: esemplu strălucit de rinţă a d-lui Jules Brun, care va merita un
în armată ca ex propriis cadet. La anul protestat în contra contopirei biserioei nâs- virtute oreştinâsoă şi românâsoă. loo ales printre filo-românî.
ce
1848 a luptat — preoum 4^ testa­ tre în organismul altor biserici, şi a oerut ilr noi, iubiţilor oreştinî, nu ne vom
mentul său — cu arma în mână pentru ca acâstă biserică atârnătâra numai dela putâ arăta reounosoinţa şi pietatea nâstră Erăşî ploi torenţiale şi grindină. Ploile
idealul familiei Şuluţiu: fericirea neamului Sântul Soaun Apostolic al Romei, faţă de faţă ou binemeritatul adormit în Domnul de Sâmbătă şi Duminecă, care în părţile
românesc. oare pururea s’a purtat ou veneraţiune şi în chip mai potrivit, deoât dâoă ne vom nâstre au fost mai mici, ârăşî au causat
Acum, la bătrâneţe, a trăit retras. supunerea canonică dorită, încă să-şi aibă uni rugăciunile nâstre evlaviâse câtră Pă­ însemnate pagube în unele părţi ale ţărei,
Averea, ce a adunat'o pe cale cinstită, în sumă autonomia sa corăspun4ătâre aşe4ămintelor rintele îndurărilor ca să-l aşe4e ou sufle­ fiind împreunate încă şi cu grindină mare.
de vre-o 20,000 fl. a testat’o neamului sale, limbei sale liturgice, ritului său orien­ tele drepţilor şi să-i dea cununa neveşte- Aşa de dsemplu în părţile Suoiagului şi
românesc. Acest fapt nu mai are lipsă de tal, disciplinei sale şi tradiţiunilor sale sa- 4ită a nemurirei şi ferioirei ceresc!, ca răs­ ale Nadăşdului din ceroul Cluşiului a oă-
comentar, căci se ilustrâză în de-ajuns în- ore şi aspiraţiumlor sale legitime, pentru 4ut o grindină fârte msre. Cu deosebire
su-şl pe sine şi va ilustra pentru tâte tim­ oa astfel să-şi pâtă împlini misiunea sa plată pentru virtuţile şi faptele sale bune. asupra Gilăului s’a descărcat Sâmbătă pe la
purile numele fericitului fundator înaintea sântă în mijlooul poporului româneso. In veol amintirea lui!“ amâ4î o tempestate, oum n’au mai pome­
Românilor. nit nici bătrânii. Aprâpe o âră a durat
Ori unde se lucră pentru prosperarea
La înmormântare a luat parte un pu­ tempestatea, împreunată ou o grindină de
sântei biseriol, acolo era şi ilustrul decedat. S O I R I L E O I L E L
blic fârte număros din tâte olassele sooie- 9 mărimea ouălor de porumb. Sămănăturile
Priviţî-1 în senatul administrativ al funda-
tSţii. Au asistat şi număroşî funcţionari ţiunei Şiuluţiane, conluorând ou sfatul şi — 10 (22) Iunie. de pe aprâpe întreg hotarul au fost ou de-
străini dela justiţia şi administraţia. La ser­ lumina sa, oa acâstă fundaţiune să sporâsoă Inbilenl archiducelui Rainor. In 18 1. săvîrşire nimioite. Fulgerul a lovit mai
viciul funebral a cântat corul teologilor din c. arohiducele Rainer şi-a serbat jubileul multe clădiri. Intre altele s’a descăroat si
pentru a putâ şterge lacrimile văduvelor,
Blaşiu, venit anume sub oonduoerea d-lui de 2B de ani oă oomandant şef al armatei asupra buoătăriei unui păstor, intrând prin
a cresce biserioei, naţiunei şi patriei fii de­
N. Ionaş. teritoriale (Landwehr) din Austria. împăra­ o ferâstră şi eşind prin oealaltă. Iu buoă-
votat!, şi a putâ înfiinţa oând mai ourând,
Viâţa şi meritele răposatului a fost o aoademiă românâsoă. Priviţi-1 în repre- tul a adresat din aoest inoident arohiduoe- tăriă se afla nevasta păstorului cu trei co­
ilustrate atât de frumos şi eloouent de c.ă- sentanţa bisericei din Turda respective în lui o sorisâre autografă aooentuând emi­ pii mici ai săi, dâr, afară de-o mică ame-
tră d-1 Dr. Augustin Bunea din Blaşiu în- oalitate de preşedinte al eforiei şcolare, nentele servioii aduse de aoesta şi rnulţă- ţâlă şi o grozavă spaimă, nimio nu li-s’a
tr’un disours funebral, oare a premers dis­ lucrând ou abnegaţiune, ca parochia greco- mindu-i călduros pentru activitatea sa în­ întâmplat. — Din oausa acestor ploi din
cursului rostit la mormânt de protopopul catolioâ să înflorâsoă prin moralitate şi coronată cu suooes şi pentru esoelenta ges­ nou a fost întreruptă şi oomunioaţiuuea pe
Solomon din Ludoş. avere, pentru a putâ înfiinţa şi susţinea tiune a comandamentului său. Organul ofi­ calea ferată. Posta dela Cluşiu ni-a sosit
cios publică o ciroulară a ministrului „Land- ast&4l cu întâr4iare de câte-va âre. In Na-
Las să urmeze aioî partea a doua a instituţiunile sale oulturale, şi veţi afla, oă
discursului d-lui Dr. Bunea: numele său nu este despărţit nici de zi­ wehr“-ului, în care se face cunoscut, că dăsd şi Agireş traseul oăii ferate a fost
din inoidentul jubileului său, arohiduoele spălat de spe pe-o distanţă de 4—500
„Şi oă nu este luoru de tot greu a faoe, direa monumentală, oare împodobesoe piâţa
ou ajutorul darului lui Dumne4eu, fapte Turdei şi este menită a deveni isvor de Rainer a mai dăruit la fondul înfiinţat de metri, aşa oă comunioaţiunea s’a putut faoe
el 40,000 de oorâne.
bune şi vrednioe de răsplata cerâscă, ne binefaoere pentru biserioa şi şoâla nâstră numai prin transbordară. Pâte însă, oă
este pildă frumâsă însa-şl viâţa distinsului românâsoă! Serbarea învingerei dela Custoza. Iu pănă a4î comunioaţiunea a putut fi resta­
nostru deoedat Dionisiu Steroa-Şuluţiu, pe Ca Român, fidel a fost totdâuna tra­ 27 Iunie u. regimentul de infanteriă Nr. bilită.
: i • •' «v • . ,
oare ori îl vom privi în funcţiunea aa de diţiunilor familiei sale, oare servioii nepe- 50 din lOo va serba aniversarea învingerii 0 nonă cassă de păstrare poporală
judecător, ori îl vom oousidera în acţiunile ritâre a adus poporului româneso. Idealu­ dela Custoza, la oare învingere, cum se se va înfiinţa în ourând în comuna Bozo-
sale de creştin şi român şi de cetâţân tot- rile, pentru cari au luptat Românii în anii soie, şi regimentul aoesta a luat parte ac­ viciu din comitatul Caraş-Severin. Fruntaşii
dâuna îl vom,, găsi vlăstar vrednio şi rodi­ 1848 şi 1849, au făcut să palpiteze şi tivă în mod distins. Programa acestei săr- români din Valea Almajului, întruniţi în
tor din trupinele aoelor două familii ilustre, inima lui, şi tâte puterile sale spirituale bărl este următârea: In 26 1. c. la 8 âre număr mare la o oonferenţă în Bozovioiu,
a Aronesoilor şi Şuluţescilor, din oare cea şi fisioe şi le-a angajat pentru a face să sâra retragere ou musioa. 1) In 27 o. la au hotărît înoă în 18 Maiă înfiinţarea aces­
dintâiQ, ni-a dat pe părintele oulturei ro­ triumfeze causa Românismului în aoele tim­ 5 âre diminâţa zorile cu musioa. 2) La 9 tei nouă bănci, âr aoum au şi împărţit
mâne, pe ouviosul episcop Petru Pavel puri furtunâse. Pentru aoeea poporul ro­ âre înainte de amâ4î servioiu divin pe lo­ prospeotul şi câla pentru subscrierea de ac­
Aron, âr oesl<ă pe meoenatele nemuritor mâneso tot-dâuna a fost ou dragoste şi în­ cul înainte de oafenâua „Bellevue** (pro­ ţiuni. Prospeotul e subscris de vre-o 20
al oulturei naţionale, pe întregul şi verdele credere faţă cu el, şi acestei înorederl i-a menada de jos), unde regimentul va asista fruntaşi români. Noua bancă se va numi
Român: pe metropolitul Alesandru Sterca- dat espresiune viă, trimiţendu-1 oa deputat la serviciu în mare ţinută. La oas, când „Aera şi se înfiinţâză cu un oapital de
14
Şuluţiu. la dieta din Sibiiu. îndurerat a fost de du­ timpul ar fi nefavorabil, servioiul divin se 35,000 fl. împărţit in 700 aoţiunl de câte
Pot spune ou deplină încredere, oă rerile nâstre, şi buouratu-s’a de bucuriile va ţinâ la biserioa rom. oat. din strada • 50 fl. Dâoă însă numărul acţiunilor sub-