Page 39 - 1897-06
P. 39

Nr. 127.—1897.                                                            GAZETA TRANSILVANIEI                                                                      Pagina S

              sorise  ar  fi  mai  multe,  ori  mai  puţine  de  bolnavi.  Direotorii  acestor  şo61e  au  oerut  de  Salisbury,  d-1  Chamb9rlain  şi  lord  Ro-  mul  articul  din  scrierile  publioate  de  oele-
              oum e prevă4ut aoi, atunol adunarea gene­     intervenirea primăriei.                      sebery.                                       brnl  filosof  german  Max  Nordau,  sub  tit­
              rală oonstituantă, oe se va ţinâ în 18 Iulie       —  „L’Independance  Roumaine"  află,          Prinţul  de  GaUes  a  ridioat  un  toast  lul:  „Parodoxe  sociologice".  Traduoere  de
              n.  c., va putâ uroa oapitalul sooial pănă la  că  mai  mulţi  ofiţeri,  oarî  au  luat  parte  la   în  sănătatea  miniştrilor  ooloniilor  espri-  Rosmarin. Preţul 20.
              50.000 fl., eventual a-1 reduce pănă la       răsboiul  diu  1877,  au  luat  iniţiativa  de  a   mând  urarea  ca  paoea  să  se  menţie  mult               *
              25.000  fl.  Subscrierile  sunt  a  se  face  pănă                                         timp  încă,  dâr  adăogând  oă  este  oonvins,     In  Tipo-Litografia  „Cărţilor  biseri-
                                                            compune  un  album,  care  va  cuprinde  por­
              în  5  Iulie  n.  o.,  plătind  imediat  câte  5  fl.   tretele  tuturor  ofiţerilor  cari  au  luat  parte   că  în  caşul  când  pavilionul  naţional  ar  fi   oesol"  din  BuourescI  a  apărut  o  mică  bro­
              de fiă-oare aoţiune şi câte 1 fl. 50 or. spese   la  răsboiă.  Albumul  va  purta  titlul:  Albu­  ameninţat,  tote  coloniile  se  vor  ridica  pen­  şură  istorioă,  de  75  pag.  întitulată:  „Voia
              de  fondare.  Subsorierile  sunt  a  se  insinua   mul ofiţerilor Independenţei.           tru a păzi integritatea imperiului britanio.  lui Dumnecţeu în graiul naţional. Un Epis­
              la d-1 advocat Iuliu Novac în Bozovioiu.                                                        A4I  în  20  Iunie  a  fost  la  catedrală  copat  românesc  în  imperiul  turcesc  de  P.
                                                                 —  In  ourend  va  fi  adus  în  Capitală   un  serviciu  divin  la  care  au  asistat  prinţii,  Garboviceanu,  profesor  şi  deputat.  Broşura
                   Velocipedul  în  armată.  Ministrul  co­  tunul  inventat  de  oolonelul  Perticari.  în­  corpul  diplomaţia  şi  notabilităţile.  Pentru  traotâză  oestiunl  de  aotulitate  de  mare  im­
              mun de răsboiu a dat t^ilole acestea o nouă  dată  ce  va  sosi,  se  vor  îuoepe  experienţele   prinţii  ţărilor  catolice  serviciul  religios  s’a   portanţă,  arătând  de-o  parte  importanţa
              ordinaţiune  în  oestiunea  întroduoerei  velo-  de  tir,  la  care  va  asista  o  oomisiune  nu­  celebrat la oratoriul Brompton,     graiului  naţional  la  propovăduirea  credinţei
              cipedului  în  armată.  Pănă  aoum  velooipe-  mită ad-hoc.                                     Luni  dimiuâţa  s’a  oelebrat  la  Wind-   âr  de  altă  parte  făcând  un  stadiu  obiectiv
              dul  s’a  folosit  ofioios  în  armată  numai  cu   —  Vineri s’au făcut lângă Chitii a, la  sor  un  serviciu  divin  îu  oapela  castelului,   asupra  stărei  de  »4t  a  fraţilor  noştri  din
              ooasiunea manevrelor mari. Aoum ministrul                                                                                               imperiul  turoeso,  precum  şi  luptele  lor  din
                                                           bateriele  18—1,  experienţe  ou  pulverea  în  presenţa  Reginei  Victoria  şi  a  familiei
              comun  de  răsboiu  a  dispus,  că  velooipedul
                                                           fără  fum.  Au  asistat  oficerii  de  geniu  şi  de  regale;  publioul  nu  era  admis.  După  aoâstă   trecut.
              de  aoi  înoolo  să  se  folosâsoă  şi  în  garni-   stat-major.                           oeremonie  religiâsă,  Regina  a  sărutat  ou
              sâne  pentru  a  duce  însoiinţările  şi  porun­
                                                                 —  Ţâra  înoă  tot  n’a  scăpat  cu  totul   tandreţe  pe  membrii  familiei  regale,  înoe-
              cile.  Soldaţii,  oarî  vor  umbla  ofioios  ori                                           pend  cu  împărătâsa  Frederio;  asistenţii  au
              neofioios  pe  velooiped,  sunt  obligaţi  şi  ei   de  inundaţii.  Din  Tulcea  se  telegrafâză,  oă   fost  adânc  emoţionaţi  de  acâstă  soenă  miş-
              a observa legile său regulamentele presorise   apele  Dunărei  cresoând  au  înoeput  să  se   oătâre.                                        Constantinopol,  21  Iunie.  In  cer­
              pentru  veloeipediştl.  Ministrul  prescris  tot­  reverse  pe  strada  laterală  cu  portul.  Câte­  După  amâ4î  s’a  ofioiat  un  serviciu   curile  diplomatice  se  speră,  ca  pa­
              odată  uniforma şi  echiparea, oe trebue să-o   va  oase  au  fost  inundate.  —  La  Galaţi,   publio în aceeaşi capelă.               cea  cu  Grecia  se  va  putâ  încheia
              aibă ostaşii când umblă pe velooiped. Când   Dunărea  a  crescut  erl  ou  14  centimetri.      Asârâ  s’a  făout  în  faţa  palatului  o   cât  mai  curând.  Cele  mai  mari  difi­
              «ste numai deprindere în oompaniă, soldaţii   S’a  construit  un  dig  pentru  a  apăra  por­  retragere  militară  la  care  au  asistat  Re­  cultăţi  se  ivesc  în  cestiunea  evac'ua-
              ou  velooipede,  în  loc  de  puşcă  vor  ave   tul. Doourile sunt în primejdie. — La Brăila,   gina,  împărătâsa  Frederio,  marele  duce   rei  Tesaliei  şi  a  despăgubirei  de  res-
              revolvere, ăr t6te celelalte trebue să le aibă   Lacul-Sărat  s’a  revărsat  şi  a  inundat  mai   Sergiu şi membrii familiei regale.   boiu.  Se  vorbesce,  că  Pârta  consimte
              la sine oa şi ceilalţi.                      multe caşe ale locuitorilor.                                                               cu  noua  rectificare  a  graniţelor,  Noule
                                                                                                                                                      graniţe  ale  Turciei  se  vor  estinde,
                   Petrecere  in  Şintereag.  Inteligenţa  ro­                                                                                        probabil,   pănă     la   Metzovo,    luând
              mână  din  Şintereag  şi  junimea  academică            Programa esamenelor,                             Din Turcia.
                                                                                                                                                      dela  Greci  un  teritoriu  nelocuit,  dâr
              din  jur  învită  la  petrecerea  de  vară,  ce  se   dela finea an. şcol. 1896—97 la şcolele medii   Înarmările şi scopul lor. — Turcii şi   forte  potrivit  pentru  scopuri  militare,
              va  aranja  Dumineoă,  la  11  Iulie  n.  c.  în   gr. or. române din Braşov este următârea:                Românii.                    aflându-se  pe  el  o  singură  comună,
              Şintereag  în  folosul  nou  edificatei  biseriol.   A)  La gimnasiu: Esamanele de matu­        O  oorespondenţă  din  Oonstantinopol   care este locuită de Români.
              Pentru  comitet:  Pompeiu  Făgărăşan,  B&r-                                                a  fliarului  „Drapelul"  vorbind  de  înarmă­
                                                           ritate verbale se vor ţine în 12, 13 şi eventual
              tolomeu  Sigarteu,  oasssar;  loan  Beloiug,                                               rile  estra-ordinare  ale  Turciei,  oare  înainte
                                                           14  Iunie  v.  La  esameuele  de  maturitate  nu
              Nioolau  Pop,  Yasile  Borgovan,  loan  Mă-   pot  lua  parte  şoolarii;  pentru  publicul  mare   de răsboiu n’avea în tot imperiul, deoât
              rioa,  Iuliu  Belciug.  Intrarea  de  persână  80                                          150,000  de âmenl sub arme, âr aoum ulti­
                                                           ele sunt deschise.                            mul  deoret  împărăteso  fixâză  efectivul  ar­
              or.,  în  familiâ  de  persână  60  or.  Inoeputul   Esamenele  publice  de  încheire  se  vor  matei  la  720,000,  dintre  cari  400,000  în
              la  7  ore  săra.  Familiile  sunt  avisate  la  pro-   ţinâ,  MercurI,  în  25  Iunie  v.  înoepend  dela   Europa, scrie între altele:      Posta  indiană.  Din  Fiume  se  scrie:
              visiunea propriă. Suprasolvirile se vor chita                                                   E  greu  de  aflat  positiv,  oe  scop  ur-   Guvernul  engles  a  înoheiat  din  nou  o  în­
                                                              2
              pe oale ch&ristioă.                          77   âre  diminâţa  pănă  la  12  ou  olassele   măresoe  Turcia  cu  aceste  înarmări,  căci   voială  pe  7  ani  cu  sooietatea'  englesă  de
                                                                                                 l
                                                           VII—IV, âr după amâ4î dela 2y  —6 /  ore
                                                                                           2      2      marii funcţionari sunt fârte tăcuţi. Din svo-   navigaţiune  „Peninsular  and  Oriental"  în
                   Concert. Mâne sără, MerourI, va cânta   cu olassele III—I.                            nurile,  oare  circulă  în  publio,  ar  reeşi   cestiunea  transportării  poştei  din  India
             la  otel  „Pomul  verde"  musicalui  Costi  Gă-     B)  La  şcola  reală:  Joi,  în  26  Iunie   însă, oă Turcia înarmeză pentru a face faţă   ostică,  China  şi  Australia.  In  înţelesul  în-
             luşcă.                                        v. dela 7y —1 iy  ore a. m. ou olassele                                                    voielei  încheiate,  ca  şi  pănă  acuma,  sooie­
                                                                     2
                                                                           2
                                                           IV-1.                                         unui eventual atac din partea Bulgariei şi a   tatea  englesă  de  navigaţiune  este  obligată
                                                                Tâte  aceste  esamene,  afară  de  cel  da   Serbiei.                                 a  da  şi  lua  posta  la  Brindisiu.  Mai  departe
                          Scirî din România.               gimnastică,  se  ţin  în  sala  festivă  a  gimna-   In  adevăr,  Bulgaria  se  pregătesoe  se­  sooietatea  va  pune  în  funoţiune  două  co­
                                                                                                         rios de răsboiCL Dâcă o faoe ou gândul de
                                                           sului.                                                                                     răbii  accelerate,  care  vor  transporta  posta
                   Duminecă s’a săvârşit în presenţa Re­                                                 ofensivă  sâu  de  defensivă,  acâsta  numai
                                                                Marţi  în  24  Iunie  v.  se  va  ţinâ  esa-                                          dela  Brindisiu  pănă  la  Port-Said  în  timp
             gelui  şi  Reginei,  şi  a  înalţilor  demnitari  ai                                        viitorul ne-o va putea spune.
                                                           menul  de  gimnastică  ou  toţi  şoolarii  la  5                                           de  48  âre.  Societatea  va  primi  o  subven-
              Statului solemnitatea punerei pietrei funda­                                                    Guvernul  turoeso  a  comandat  aprâpe
                                                           ore p. m. îu sala de gimnastică.                                                           ţiune dela guvern de 8,250,000 franol, ou
             mentale la noul palat al Cassei de depuneri                                                un  milion  şi  jumătate  de  pusei  Mauser,
             şi consemnaţiuni, oare după oum se scie, se        Duminecă  în  29  Iunie  v.  (4iua  sfin­  câte  două  puşcl  de  fiă-oare  soldat.  —  De   500,000  mai  puţin  ca  pănă  aonm.  Astfel
             construesce pe Calea Victoriei în faţa nou­   ţilor apostoli Petru şi Pavel), după serviciul   unde bani? Mister.                        pănă la India ostioă oomuuioaţia va fi sour-
                                                           divin,  la  care  vor  participa  toţi  şcolarii,                                                       0
             lui  şi  imposantului  palat  al  poştelor  şi  te­                                              Populaţia  musulmană  continuă  să  fiă   tată  ou  2  4il i  âr  pănă  în  China  şi  Aus­
                                                           se va încheia in mod solemn anul şoolastio                                                 tralia  ou  4—5  cjile.  După  nouăle  reforme,
             legrafelor.  Solemnitatea  s’a  înoeput  prin-                                             forte  agitată.  Pricina  aeestei  agitaţii  nu
             tr’un  serviciu  divin  otioiat  de  Metropolitul   1896/97,  distribuindu-se  premiile  în  sala   mai  e  Grecia,  ci  faptul,  că  Europa  întrâgă   posta  din  Londra  va  sosi  în  Bombay  în
             Rrimat,  asistat  de  un  număros  cler,  după   oea  mare  a  institutului,  La  încheierea  anu­  e  în  contra  Turoiei  şi  oă  Bulgarii  şi  Sârbii   timp  de  15  flile,  în  China  şi  Australia  în
                                                           lui şool. fiă-oare şoolar va primi testimoniu
             oare d-1 V. A. Ureohiă, preşedintele consi­                                                ridioă pretenţii prea mari.                   timp de o lună.
                                                           şcol. şi un esemplar din programa şoolară.
             liului  de  administraţie  al  Cassei  de  depu­                                                 Constat  pretutindeni,  oă  pentru  Ro­      Elefantul  lui  Menelik  a  sosit  îu  pace
             neri,  a  rostit  un  discurs,  la  oare  a  răspuns   C)  La şcola comercială română: Esa­  mâni  Turcii  arată  multă  simpatiă.  Ar  fi  de  la  Paris  şi  şi-a  ooupat  locul  său  destinat
             :M.  Sa  Regele,  aooentuând  neoesitatea des-   menele scripturistioe de maturitate ou elevii   dorit  însă,  ca  o  asemenea  simpatiă  si  ne-o  în  grădina  zoologioă.  Pănă  acum  îu  gră­
             voltării instituţiilor financiare ale ţării. După   din  olasa  III  comeroială  s’a  ţinut  din  13   arate şi guvernul turcesc, nu numai popula­  dina  zoologică  din  Paris  se  afla  numai  un
                                                           pănă  în  21  Maiă  y.  o.  Esamenul  verbal  de
             aoâsta  a  urmat  actul  punerei  petrei  funda­                                           ţia.  Din  partea  guvernului  nu  vedem  mol  elefant  african  fârte  mare,  aoum  Menelik
                                                           maturitate  se  va  ţinâ  Luni  în  16  (28)  şi
             mentale.  MM.  LL.  Regale  şi  Regina,  pre­                                              un  semn  în  favârea  nâstră,  ou  tote  sacri­  i-a  mai  trimis  un  soţ,  oare  e  numai  de  6
                                                           Marţi  în  17  (29)  Iunie  o.  în  sala  festivă  a
             cum  şi  miniştri  au  semnat  aotul  de  funda»                                           ficiile  de  tot  soiul  —  materiale  şi  morale  ani  şi-l  ohiamă  Toby.  Când  elefantul  Toby
             iţiune,  care,  aşe4at  în  tuburi  a  fost  depus   şoâlelor centrale.                     —  oe  s’au  făout  şi  de  aci  şi  din  Buou-  îşi  aude  numele,  îşi  plâoă  tromba  ou  our-
                                                                MerourI  în  25  Iunie  v.  dela  7—12
             la  basa  clădirei;  M‘  Sa  Regele  a  luat  mis­                                         rescl.                                        tuoasiă.  Călătoria  l’a  obosit  puţin,  dâr  se
                                                           ore  a.  m.  şi  3—6  ore  p.  m.  se  va  ţinâ
             tria  şi  a  aşe4at  prima  piatră  fundamentală                                                 Tâte  Gestiunile,  care  ne  iciteresâză  crede, că va deveni un elefant bun.
             de-asupra  actulni.  La  orele  12 /   solemni­  esamenul  public  de  încheiere  ou  olasa  1   stan  baltă  şi  ameninţă  să  rămâie  aşa  încă
                                            3
                                              4
                                                                                                                                                                                                iua
             tatea s’a terminat.                           oomeroială în sala de desemn.                multă  vreme.  Puţină,  numai  puţină  ener­       0  întâmplare  curiosă.  Toomai  în  4
                                                                Joi  în  26  iunie  v.  o.  dela  7—12  6re                                           când  în  Paris  se  întâmplă  atentatul  contra
                   —  D-1  Dr.  Buioliu  se  va  stabili  în                                            gie  din  partea  oelor  în  drept  şi  multe  s’ar   preşedintelui  Faure,  autorităţile  parisiene
                                                           a.  m.  şi  dela  3—6  ăre  p.  m.  va  urma  tot
             ■cursul  verei  la  Sinaia,  ca  să  îngrijâscă  pe   aoolo esamenul public de înoheiere cu clasa   oăpăta aoum, cât mai e vreme.        au  lioitat  mulţime  de  mobile  veohl  de-ale
             Principele  României,  pănă  la  oompleota-i   II comeroială.                                    Interviewul,  pe  oare  l’a  avut  un  re-  acelor  locuitori,  cari  n’au  putut  să-şi  sol*
             însănâtoşare.                                                                              daotor al lui New-York-Herald cu d-1 Stur-  vâscă  chiria  şi  astfel  au  fost  scoşi  din  lo-
                                                               NB.  Marţi  în  24  Iunie  v.,  în  4iua  nas-
                   —  Micul  Prinoipe  Carol  a  eşit  Luni   oerei  Sf.  loan  Botezătorul,  se  vor  ţinâ  esa­  dza,  e  ounosout  aoum  aoi  de  tâtă  lumea.  ouinţe,  âr  mobilele  li  s’au  vândut  prin  lioi-
             .Diminâţa  la  plimbare  in  uniformă  de  oor-   menele  publice  din  cântări  (Prof.  D-1  Ti-   Am  vorbit  cu  persâne  de  tâte  oategoriile,  taţiune.  Intre  acestea  se  aflau  şi  mobilele
             poral  de  vînătorl.  Principele,  dealungul   moteiu  PopOvicî)  la  ârele  11  a.  m.  în  sala   şi  oficiale  şi  neoficiale.  Cei  mai  mulţi  rîd  lui Berezowski, care a oomis la 1867 aten­
             Calei Viotoriei,  răspundea şi la salutul  tre­  festivă  a  gimnasiului.  —  Vor  partioipa  la   şiret  în  barbă  când  îi  întrebi,  oe  părere  au  tatul  asupra  Ţarului  Alexandru  II.  Pe  acel
             cătorilor  milităresoe  şi  o’un  aer  grav.  In-   examen:  Dela  11—liy   âre:  clasa  IV  reală.   asupra interviewului. Câţl-va răspund:  timp  Berezowski  loouia  în  Battignolles,  în-
                                                                                 2
             torcându-se  din  plimbare,  Prinoipele  Ca-   Dela 11 y  —12 6re clasa II gimnasială.           —  'Păcat,  că  România  nu  e  o  ţâră  tr’un edificiu al oraşului, şi fiind-oă n’a pu­
             xol  a  fost  dus  la  Maudy,  unde  a  fost  fo-      2                                   mare. JDecă d-l Sturdza ar fi primul minis­   tut  plăti  chiria,  ’i  s’au  luat  mobilele.  Ora­
                                                                La  tâte  aceste  esamene  publioe,  pre­
             tografat.                                                                                   tru al unei ţări cu 40—50 milidne de locui­  şul  numai  după  30  da  ani  are  dreptul  să
                                                           cum  şi  le  festivitatea  de  înoheiare  a  anu­
                                                                                                        tori, am fi căpătat măcar Tesalia, decă nu şi  vândă  obiectele,  în  a  oăror  posesiune  a
                   —  Ducele  Alfred  de  Saxa-Coburg-  lui şoolar, Direcţiunile amintitelor şoâle în­
                                                                                                        mai  mult.  Dâr  ţările  mari  creştine  sunt  în  ajuns  pe  calea  aoâsta.  Aşa-dâră  licitaţia
              Gotha,  fratele  Principesei  Maria,  va  veni  vită  pe  părinţii  elevilor  şi  pe  toţi  amioii
                                                                                                        oontra  nâstră  şi  resultatul  va  fi,  oă  vom  mobilelor  lui  Berezowski  se  îotemplâ  nu­
             în  ţărâ  pe  la  finea  lunei  şi  va  sta  aiol  vr’o  şi binevoitorii şcolelor nâstre.
                                                                                                        perd.e  şi  banii  cheltuiţi  ou  răsboiul,  pe  mai  4âele  trecute.  Intre  aceste  mobile,
                                                 ^   lunei
             trei  săptămâni.  In  primele  4^ e  a e
             va  veni  şi  Prinoipele  Caroi  de  Hohenzol-                                             lângă  miile  de  soldaţi  morţi  pe  oâmpul  mai  soump,  ou  47  franol,  a  fost  vândut  un
                                                                                                        de luptă.                                     pian.
             lern, fratele Principelui României.                  Iubîleul Reginei Angliei.
                   —  Tifosul şi frigurile tifoide fao multe    Se  telegrafâză  din  Londra:  La  prân-
              viotime în Focşani, după oum spune „Ecoul  4ul  oferit  de  „Imperial  Institute"  primilor             L  i t e r a t u r ă .           Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
              Vrancei".  Mare  parte  din  tinerimea  care  miniştri  ai coloniilor britanice, s’a remarcat   In  editura  „Tipografiei",  societate  pe
             .ireoventâza şcolile primare şi lioeul sunt   în  asistenţă  prinţul  de  Galles,  marohisul acţiuni  în  Sibiiu,  a  apărut:  Reprivire,pri­  Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
   34   35   36   37   38   39   40   41   42   43   44