Page 39 - 1897-06
P. 39
Nr. 127.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina S
sorise ar fi mai multe, ori mai puţine de bolnavi. Direotorii acestor şo61e au oerut de Salisbury, d-1 Chamb9rlain şi lord Ro- mul articul din scrierile publioate de oele-
oum e prevă4ut aoi, atunol adunarea gene intervenirea primăriei. sebery. brnl filosof german Max Nordau, sub tit
rală oonstituantă, oe se va ţinâ în 18 Iulie — „L’Independance Roumaine" află, Prinţul de GaUes a ridioat un toast lul: „Parodoxe sociologice". Traduoere de
n. c., va putâ uroa oapitalul sooial pănă la că mai mulţi ofiţeri, oarî au luat parte la în sănătatea miniştrilor ooloniilor espri- Rosmarin. Preţul 20.
50.000 fl., eventual a-1 reduce pănă la răsboiul diu 1877, au luat iniţiativa de a mând urarea ca paoea să se menţie mult *
25.000 fl. Subscrierile sunt a se face pănă timp încă, dâr adăogând oă este oonvins, In Tipo-Litografia „Cărţilor biseri-
compune un album, care va cuprinde por
în 5 Iulie n. o., plătind imediat câte 5 fl. tretele tuturor ofiţerilor cari au luat parte că în caşul când pavilionul naţional ar fi oesol" din BuourescI a apărut o mică bro
de fiă-oare aoţiune şi câte 1 fl. 50 or. spese la răsboiă. Albumul va purta titlul: Albu ameninţat, tote coloniile se vor ridica pen şură istorioă, de 75 pag. întitulată: „Voia
de fondare. Subsorierile sunt a se insinua mul ofiţerilor Independenţei. tru a păzi integritatea imperiului britanio. lui Dumnecţeu în graiul naţional. Un Epis
la d-1 advocat Iuliu Novac în Bozovioiu. A4I în 20 Iunie a fost la catedrală copat românesc în imperiul turcesc de P.
— In ourend va fi adus în Capitală un serviciu divin la care au asistat prinţii, Garboviceanu, profesor şi deputat. Broşura
Velocipedul în armată. Ministrul co tunul inventat de oolonelul Perticari. în corpul diplomaţia şi notabilităţile. Pentru traotâză oestiunl de aotulitate de mare im
mun de răsboiu a dat t^ilole acestea o nouă dată ce va sosi, se vor îuoepe experienţele prinţii ţărilor catolice serviciul religios s’a portanţă, arătând de-o parte importanţa
ordinaţiune în oestiunea întroduoerei velo- de tir, la care va asista o oomisiune nu celebrat la oratoriul Brompton, graiului naţional la propovăduirea credinţei
cipedului în armată. Pănă aoum velooipe- mită ad-hoc. Luni dimiuâţa s’a oelebrat la Wind- âr de altă parte făcând un stadiu obiectiv
dul s’a folosit ofioios în armată numai cu — Vineri s’au făcut lângă Chitii a, la sor un serviciu divin îu oapela castelului, asupra stărei de »4t a fraţilor noştri din
ooasiunea manevrelor mari. Aoum ministrul imperiul turoeso, precum şi luptele lor din
bateriele 18—1, experienţe ou pulverea în presenţa Reginei Victoria şi a familiei
comun de răsboiu a dispus, că velooipedul
fără fum. Au asistat oficerii de geniu şi de regale; publioul nu era admis. După aoâstă trecut.
de aoi înoolo să se folosâsoă şi în garni- stat-major. oeremonie religiâsă, Regina a sărutat ou
sâne pentru a duce însoiinţările şi porun
— Ţâra înoă tot n’a scăpat cu totul tandreţe pe membrii familiei regale, înoe-
cile. Soldaţii, oarî vor umbla ofioios ori pend cu împărătâsa Frederio; asistenţii au
neofioios pe velooiped, sunt obligaţi şi ei de inundaţii. Din Tulcea se telegrafâză, oă fost adânc emoţionaţi de acâstă soenă miş-
a observa legile său regulamentele presorise apele Dunărei cresoând au înoeput să se oătâre. Constantinopol, 21 Iunie. In cer
pentru veloeipediştl. Ministrul prescris tot reverse pe strada laterală cu portul. Câte După amâ4î s’a ofioiat un serviciu curile diplomatice se speră, ca pa
odată uniforma şi echiparea, oe trebue să-o va oase au fost inundate. — La Galaţi, publio în aceeaşi capelă. cea cu Grecia se va putâ încheia
aibă ostaşii când umblă pe velooiped. Când Dunărea a crescut erl ou 14 centimetri. Asârâ s’a făout în faţa palatului o cât mai curând. Cele mai mari difi
«ste numai deprindere în oompaniă, soldaţii S’a construit un dig pentru a apăra por retragere militară la care au asistat Re cultăţi se ivesc în cestiunea evac'ua-
ou velooipede, în loc de puşcă vor ave tul. Doourile sunt în primejdie. — La Brăila, gina, împărătâsa Frederio, marele duce rei Tesaliei şi a despăgubirei de res-
revolvere, ăr t6te celelalte trebue să le aibă Lacul-Sărat s’a revărsat şi a inundat mai Sergiu şi membrii familiei regale. boiu. Se vorbesce, că Pârta consimte
la sine oa şi ceilalţi. multe caşe ale locuitorilor. cu noua rectificare a graniţelor, Noule
graniţe ale Turciei se vor estinde,
Petrecere in Şintereag. Inteligenţa ro probabil, pănă la Metzovo, luând
mână din Şintereag şi junimea academică Programa esamenelor, Din Turcia.
dela Greci un teritoriu nelocuit, dâr
din jur învită la petrecerea de vară, ce se dela finea an. şcol. 1896—97 la şcolele medii Înarmările şi scopul lor. — Turcii şi forte potrivit pentru scopuri militare,
va aranja Dumineoă, la 11 Iulie n. c. în gr. or. române din Braşov este următârea: Românii. aflându-se pe el o singură comună,
Şintereag în folosul nou edificatei biseriol. A) La gimnasiu: Esamanele de matu O oorespondenţă din Oonstantinopol care este locuită de Români.
Pentru comitet: Pompeiu Făgărăşan, B&r- a fliarului „Drapelul" vorbind de înarmă
ritate verbale se vor ţine în 12, 13 şi eventual
tolomeu Sigarteu, oasssar; loan Beloiug, rile estra-ordinare ale Turciei, oare înainte
14 Iunie v. La esameuele de maturitate nu
Nioolau Pop, Yasile Borgovan, loan Mă- pot lua parte şoolarii; pentru publicul mare de răsboiu n’avea în tot imperiul, deoât
rioa, Iuliu Belciug. Intrarea de persână 80 150,000 de âmenl sub arme, âr aoum ulti
ele sunt deschise. mul deoret împărăteso fixâză efectivul ar
or., în familiâ de persână 60 or. Inoeputul Esamenele publice de încheire se vor matei la 720,000, dintre cari 400,000 în
la 7 ore săra. Familiile sunt avisate la pro- ţinâ, MercurI, în 25 Iunie v. înoepend dela Europa, scrie între altele: Posta indiană. Din Fiume se scrie:
visiunea propriă. Suprasolvirile se vor chita E greu de aflat positiv, oe scop ur- Guvernul engles a înoheiat din nou o în
2
pe oale ch&ristioă. 77 âre diminâţa pănă la 12 ou olassele măresoe Turcia cu aceste înarmări, căci voială pe 7 ani cu sooietatea' englesă de
l
VII—IV, âr după amâ4î dela 2y —6 / ore
2 2 marii funcţionari sunt fârte tăcuţi. Din svo- navigaţiune „Peninsular and Oriental" în
Concert. Mâne sără, MerourI, va cânta cu olassele III—I. nurile, oare circulă în publio, ar reeşi cestiunea transportării poştei din India
la otel „Pomul verde" musicalui Costi Gă- B) La şcola reală: Joi, în 26 Iunie însă, oă Turcia înarmeză pentru a face faţă ostică, China şi Australia. In înţelesul în-
luşcă. v. dela 7y —1 iy ore a. m. ou olassele voielei încheiate, ca şi pănă acuma, sooie
2
2
IV-1. unui eventual atac din partea Bulgariei şi a tatea englesă de navigaţiune este obligată
Tâte aceste esamene, afară de cel da Serbiei. a da şi lua posta la Brindisiu. Mai departe
Scirî din România. gimnastică, se ţin în sala festivă a gimna- In adevăr, Bulgaria se pregătesoe se sooietatea va pune în funoţiune două co
rios de răsboiCL Dâcă o faoe ou gândul de
sului. răbii accelerate, care vor transporta posta
Duminecă s’a săvârşit în presenţa Re ofensivă sâu de defensivă, acâsta numai
Marţi în 24 Iunie v. se va ţinâ esa- dela Brindisiu pănă la Port-Said în timp
gelui şi Reginei, şi a înalţilor demnitari ai viitorul ne-o va putea spune.
menul de gimnastică ou toţi şoolarii la 5 de 48 âre. Societatea va primi o subven-
Statului solemnitatea punerei pietrei funda Guvernul turoeso a comandat aprâpe
ore p. m. îu sala de gimnastică. ţiune dela guvern de 8,250,000 franol, ou
mentale la noul palat al Cassei de depuneri un milion şi jumătate de pusei Mauser,
şi consemnaţiuni, oare după oum se scie, se Duminecă în 29 Iunie v. (4iua sfin câte două puşcl de fiă-oare soldat. — De 500,000 mai puţin ca pănă aonm. Astfel
construesce pe Calea Victoriei în faţa nou ţilor apostoli Petru şi Pavel), după serviciul unde bani? Mister. pănă la India ostioă oomuuioaţia va fi sour-
divin, la care vor participa toţi şcolarii, 0
lui şi imposantului palat al poştelor şi te Populaţia musulmană continuă să fiă tată ou 2 4il i âr pănă în China şi Aus
se va încheia in mod solemn anul şoolastio tralia ou 4—5 cjile. După nouăle reforme,
legrafelor. Solemnitatea s’a înoeput prin- forte agitată. Pricina aeestei agitaţii nu
tr’un serviciu divin otioiat de Metropolitul 1896/97, distribuindu-se premiile în sala mai e Grecia, ci faptul, că Europa întrâgă posta din Londra va sosi în Bombay în
Rrimat, asistat de un număros cler, după oea mare a institutului, La încheierea anu e în contra Turoiei şi oă Bulgarii şi Sârbii timp de 15 flile, în China şi Australia în
lui şool. fiă-oare şoolar va primi testimoniu
oare d-1 V. A. Ureohiă, preşedintele consi ridioă pretenţii prea mari. timp de o lună.
şcol. şi un esemplar din programa şoolară.
liului de administraţie al Cassei de depu Constat pretutindeni, oă pentru Ro Elefantul lui Menelik a sosit îu pace
neri, a rostit un discurs, la oare a răspuns C) La şcola comercială română: Esa mâni Turcii arată multă simpatiă. Ar fi de la Paris şi şi-a ooupat locul său destinat
:M. Sa Regele, aooentuând neoesitatea des- menele scripturistioe de maturitate ou elevii dorit însă, ca o asemenea simpatiă si ne-o în grădina zoologioă. Pănă acum îu gră
voltării instituţiilor financiare ale ţării. După din olasa III comeroială s’a ţinut din 13 arate şi guvernul turcesc, nu numai popula dina zoologică din Paris se afla numai un
pănă în 21 Maiă y. o. Esamenul verbal de
aoâsta a urmat actul punerei petrei funda ţia. Din partea guvernului nu vedem mol elefant african fârte mare, aoum Menelik
maturitate se va ţinâ Luni în 16 (28) şi
mentale. MM. LL. Regale şi Regina, pre un semn în favârea nâstră, ou tote sacri i-a mai trimis un soţ, oare e numai de 6
Marţi în 17 (29) Iunie o. în sala festivă a
cum şi miniştri au semnat aotul de funda» ficiile de tot soiul — materiale şi morale ani şi-l ohiamă Toby. Când elefantul Toby
iţiune, care, aşe4at în tuburi a fost depus şoâlelor centrale. — oe s’au făout şi de aci şi din Buou- îşi aude numele, îşi plâoă tromba ou our-
MerourI în 25 Iunie v. dela 7—12
la basa clădirei; M‘ Sa Regele a luat mis rescl. tuoasiă. Călătoria l’a obosit puţin, dâr se
ore a. m. şi 3—6 ore p. m. se va ţinâ
tria şi a aşe4at prima piatră fundamentală Tâte Gestiunile, care ne iciteresâză crede, că va deveni un elefant bun.
de-asupra actulni. La orele 12 / solemni esamenul public de încheiere ou olasa 1 stan baltă şi ameninţă să rămâie aşa încă
3
4
iua
tatea s’a terminat. oomeroială în sala de desemn. multă vreme. Puţină, numai puţină ener 0 întâmplare curiosă. Toomai în 4
Joi în 26 iunie v. o. dela 7—12 6re când în Paris se întâmplă atentatul contra
— D-1 Dr. Buioliu se va stabili în gie din partea oelor în drept şi multe s’ar preşedintelui Faure, autorităţile parisiene
a. m. şi dela 3—6 ăre p. m. va urma tot
■cursul verei la Sinaia, ca să îngrijâscă pe aoolo esamenul public de înoheiere cu clasa oăpăta aoum, cât mai e vreme. au lioitat mulţime de mobile veohl de-ale
Principele României, pănă la oompleota-i II comeroială. Interviewul, pe oare l’a avut un re- acelor locuitori, cari n’au putut să-şi sol*
însănâtoşare. daotor al lui New-York-Herald cu d-1 Stur- vâscă chiria şi astfel au fost scoşi din lo-
NB. Marţi în 24 Iunie v., în 4iua nas-
— Micul Prinoipe Carol a eşit Luni oerei Sf. loan Botezătorul, se vor ţinâ esa dza, e ounosout aoum aoi de tâtă lumea. ouinţe, âr mobilele li s’au vândut prin lioi-
.Diminâţa la plimbare in uniformă de oor- menele publice din cântări (Prof. D-1 Ti- Am vorbit cu persâne de tâte oategoriile, taţiune. Intre acestea se aflau şi mobilele
poral de vînătorl. Principele, dealungul moteiu PopOvicî) la ârele 11 a. m. în sala şi oficiale şi neoficiale. Cei mai mulţi rîd lui Berezowski, care a oomis la 1867 aten
Calei Viotoriei, răspundea şi la salutul tre festivă a gimnasiului. — Vor partioipa la şiret în barbă când îi întrebi, oe părere au tatul asupra Ţarului Alexandru II. Pe acel
cătorilor milităresoe şi o’un aer grav. In- examen: Dela 11—liy âre: clasa IV reală. asupra interviewului. Câţl-va răspund: timp Berezowski loouia în Battignolles, în-
2
torcându-se din plimbare, Prinoipele Ca- Dela 11 y —12 6re clasa II gimnasială. — 'Păcat, că România nu e o ţâră tr’un edificiu al oraşului, şi fiind-oă n’a pu
xol a fost dus la Maudy, unde a fost fo- 2 mare. JDecă d-l Sturdza ar fi primul minis tut plăti chiria, ’i s’au luat mobilele. Ora
La tâte aceste esamene publioe, pre
tografat. tru al unei ţări cu 40—50 milidne de locui şul numai după 30 da ani are dreptul să
cum şi le festivitatea de înoheiare a anu
tori, am fi căpătat măcar Tesalia, decă nu şi vândă obiectele, în a oăror posesiune a
— Ducele Alfred de Saxa-Coburg- lui şoolar, Direcţiunile amintitelor şoâle în
mai mult. Dâr ţările mari creştine sunt în ajuns pe calea aoâsta. Aşa-dâră licitaţia
Gotha, fratele Principesei Maria, va veni vită pe părinţii elevilor şi pe toţi amioii
oontra nâstră şi resultatul va fi, oă vom mobilelor lui Berezowski se îotemplâ nu
în ţărâ pe la finea lunei şi va sta aiol vr’o şi binevoitorii şcolelor nâstre.
perd.e şi banii cheltuiţi ou răsboiul, pe mai 4âele trecute. Intre aceste mobile,
^ lunei
trei săptămâni. In primele 4^ e a e
va veni şi Prinoipele Caroi de Hohenzol- lângă miile de soldaţi morţi pe oâmpul mai soump, ou 47 franol, a fost vândut un
de luptă. pian.
lern, fratele Principelui României. Iubîleul Reginei Angliei.
— Tifosul şi frigurile tifoide fao multe Se telegrafâză din Londra: La prân-
viotime în Focşani, după oum spune „Ecoul 4ul oferit de „Imperial Institute" primilor L i t e r a t u r ă . Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
Vrancei". Mare parte din tinerimea care miniştri ai coloniilor britanice, s’a remarcat In editura „Tipografiei", societate pe
.ireoventâza şcolile primare şi lioeul sunt în asistenţă prinţul de Galles, marohisul acţiuni în Sibiiu, a apărut: Reprivire,pri Redactor responsabil: Gregoriu Maior.