Page 4 - 1897-06

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 120—1897.

glia se împotrivesc tare pretensiu- nicî-decum promiţetbre de linişte şi apel cătră publicul român, subscris de D-uii: (greo), marc proprietar din acest judeţ, au
nilor Turcilor, cari ar avd dorinţa pace. Din Bulgaria sosesc scirî de Alimpiu Barboloviciu, vicar, ca preşedinte făcut acţiune pentru anularea testamentu­
se ia Tesalia dela Greci şi s’o pună înarmări, ba se spune chiar, ca în al Reuniunei ; V. Olteanu, vice-preşedinte lui prin care defunctul lăsa legatar univer­
sub stăpânirea lor. Ambasadorul en- scurt timp principele Ferdinand vr6 şi Alexiu Foăorca secretar. In apel este ru­ sal asupra întregei sale averi pe principele
gles dela Constantinopol se dine, că se se proclame de rege, 6r Bulgaria gat publiaul român, mai ales femeile ro­ moştenitor al Greciei. Desbaterile au înce­
a declarat pe faţă, că Anglia nici­ se se scbtă cu totul de sub suzera­ mâne din Sălagiu şi jur, oa să dea ajutor put (filele aceste.
odată nu va suferi, ca un stat mo- nitatea turcescă. Acestă scire încă comitetului Reuniunei spre a putâ arangia între Predeal şi Bucuresc! corn uni oa-
hamedan se se întărâscă pe socotela a produs neliniştiri la Constantinopol o tombolă (sorţire de obiecte) cu ocasiunea ţiunea este întreruptă. Mai multe poduri
unui stat creştin. De-asemenea se şi se fiice, că Sultanului ’i-s’a şi fă­ adunarei generale împreunate ou 'petrecere ale oăii ferate de peste Prahova au fost
fiice, că Ţarul Rusiei a asigurat prin- cut propunerea, ca pe principele bul­ din aoest eu, trimiţându-i orl-ee obiecte de stricate în urma ploilor mari din fifi®!® din
tr’o scrisore pe regele grecesc, că gar Ferdinand se nu-1 mai lase sS fiă valore, precum JluorurI de mână, ousăturl, urmă. Din causa asta de erl n’au mai so­
va apera interesele Greciei în con­ guvernor al Rumeliei orientale, ci broderii, orl-oe soiu de ţesături, cărţi icone, sit posta din România.
tra pretensiunilor turcesc!. în locul lui se numâscă un paşă sculpturi etc. Câştigul, ce va resulta din
Păşirea acesta a puterilor faţă turcesc. sorţirea acestor obiecte, va fi destinat pen­ Dare de semă. La pionicul arangiat
cu Turcia a produs multă amărîciune Pe scurt fiis» resboiul dintre tru amintitul fond. Obieotele sunt a se tri­ în 29 Maiu n. c. în folosul Reuniunei „Oru-
între Turc!. Cu cât mai hotărîtă este Turc! şi Greci a încetat pentru mo­ mite pănă în 25 Iunie st. n. d-lui Alexiu oea roşiă“ din loc s’a înoassat 1338 fl. 28
atitudinea puterilor, cu atât mai mare ment, d6r prin acesta încă n’au în­ Fedorca, secretarul Reuniunei în Şimleu.— cr. Spesele au fost 595 fl. 40 cr. Au rămas
devine agitaţiunea între Turci, car! cetat şi îngrijirile şi temerile de noue Sperăm, că Românii sălăgenl, oarl de atâtea deci profit curat 742 fl, 88 or. — Braşov,
nu viseză acum, decât de Tesalia. încurcături, noue resbbie, mult mai ori au dat dovedi de însufleţirea lor pentru 11 Iun. 1897: Frieda Schnell, presideut Reu­
Agitaţiunea a luat întinderi aşa de seridse ca cel dintâiu. oausele naţionale, nu vor întârdia uiol de niunei; Dr. Olto Hnidy, secretar; Julius
mari, încât abia se mai pdte ţine astă-dată a da sprijinul ouvenit acestei în­ Bittermann, cassar.
ordinea între Turc!. Nisce trupe tur­ treprinderi, menită a înouraja pe învăţă­ Băile şoolelor române din loc, atât
cesc! neregulate au dat foc comunei torii noştri şi a strînge şi mai mult legă­ cele de vană şi de abur, cât şi hidroterapia
grecesc! Diori de lângă Lamia, din turile între ei. vor fi Duminecă şi Luni după amâcjl în­
— 31 Maiu.
care causă Grecii au şi înaintat plân­ chise din oausa S.-lor sărbători ale Ru­
gere la representanţii marilor puteri. Asupra adunărei de poiraâae, Luni, a Băncile unguresc! printre Român!. Ni­ saliilor.
Asooiaţiunei pentru sprijinirea învăţăceilor se comunică, că în comunele Hodao, Ibă-
De altă parte înse-ş! stăpânirea nesol şi Orşova din comitatul Mureş-Turda, Cuuunlă. D-1 Traian Fior ea şi d-ra lie-
turcdscă nu prea arată semne de şi sodalilor români diu loc, ce se va ţinâ lângă orăşelul Q-.-Szt.-Imre, s’a înfiinţat o veica Somlia se vor cununa a doua fii de
pace. Pe lângă tot armistiţiul în­ în sala de desemn a scâlelor române din bancă ungurâscâ, plasând un capital de Rosalii în biserica română gr. or. din Frata
cheiat cu Grecia, Turcii trimit me­ loc la orele 3 p. m., atragem deosebita 42 mii fl. ou interese, oum Ţ° „i®f- de Cârnpiă. — Să fiă în ces ou noroc!
reu trupe noue de ostaş! în Tesalia, atenţiune a Românilor din Braşov. Afaceri
de mare însemnătate pentru presentul şi tine“ de 8°/ şi pe de-asupra alte aăause-
0
ca şi cum ar voi se nu mai lase cu Concerte. Musioa orăşecesoă va con­
viitorul acestei vechi AsooiaţiunI braşovene Până a prins pe ârnenl, funcţionarii băncii
nici un preţ din mână acestă pro- reolamă, ca membrii fruntaşi ai societăţii erau tot Români; aoum însă pe Români certa mâne, prima 41 d® Rosalii, în gră­
u
vinciâ. De dorinţa marilor puteri, vreu să-i dea afară şi să-i înloouesoâ cu dina dela otel „Pomul verde ou urmă­
ca Turcii se-şi retragă armata din ndstre românesc! să ia parte la adunarea torul program: 1) „Viena-Paris“, marş de
de Luni în număr cât mai mare. străini. De bună semă, că o păoălitură încă
Tesalia, aceştia nici nu vreu se scie. şi mai mare îi aşteptă pe bieţii ţărani ro­ D. Ertel. 2) Ouvertură la opereta Wald-
14
Etă, de esemplu, cum s’a esprimat 0 nouă bancă românâscă în Cenad. mâni, cari se iasă să cadă în cursa unor meister de I. Strauss 3) „Rose de Orient ,
în privinţa acesta un ministru tur­ Mai mulţi fruntaşi români din comitatul astfel de bănci într’un timp, oând avem vals româneso de Ivanovicî. 4) Fantasie aus
cesc, Mahmud Dşaleddin-paşa, des­ Oenadului au pus la oale înfiinţarea unei atâtea bănol de-ale nostre. — Avis Româ­ Richard Wagner Touhăuser, de Hamm. 5)
pre care se «^ice, că e omul cel mai bănoT românesol în orăşelul Nădlac, care se nilor de pretutindenea! Jocuri unguresol Nr. li şi 12 de I. Brahms
iubit al Sultanului: află toomai în mijloou.1 Românilor din aoel 6) Potpouriu dia „Sermanul Jonatan“ de
Eurona, fiis® el, n’a fost în stare să comitat. Proieotul pentru subscrierea ac­ Medic de cerc a fost ales în cercul Millioeker. 7) Schatz-Walzer, din „Zigeuner-
alunge din Creta o armată grecâscă de două ţiunilor pbrtâ isoăliturile a vre-o 24 Ro­ Hepriei d-1 Dr. Alesandru Foăor, un tiaăr baronA de I. Strauss 8) Romana, fantasiâ
mii de omeni; nu-i va li deci aşa uşor să mâni fruntaş! în frunte cu preotul N. Chi- român, oare va sta cu ioouinţa în Alba- de Seidemann. 9) Intermezzo sinfonoio diu
silâsoă o armată turoâscă de 100 mii de ohin, advocatul A. Patrovioiu etc. Până în Iuiia şi va fi singurul medic român ia acel opera Cavaleria rusticană de Mascagni 10)
6menî să pârăsâsoă Tesalia. Ca să recurgă cjiua de 3 (15) Maiu când a fost pus ter- oraş. Franz-^ahlin, poloa repede de Netzger. în­
la putere, statele europene nu vor cuteza, minul pentru subsrierea acţiunilor, s’au sub­ Lucrări militare. Serviciul de geniu al ceputul ia 7Y ore săra.
2
despre acâsta suntem convinşi şi de aceea scris 1011 acţiuni de câte 50 fl., va să dieă oorpuluj 3 de armată român va începe con­ — Mâne, Duminecă, musica militară
vom române de-ocamdată în TesalÂa. Chiar un capital 50,550 11. Adunarea de consti­ strucţia de şosele, oare să lege între den­ va concerta la Viila Kertsoh. începutul la
deoâ vre-una dintre marile puteri ar voi tuire s’a hotârîfc a se convoca pe Marţa sele forturile din regiunea întărită Focşanl- 8 ore săra. Intrarea 20 cr.
să facă ceva în acestă priviuţă, i-ar sta în viitore, a treia fli de Rosalii. Noua b&ncă Nâmolosa-Gralaţl. Odată cu şoselele, se vor
u
oale celelalte puteri mari, deoreoa prin un se va numi „Nădlăcana .— Ne bucurăm de construi în aceeaşi regiune întărită deposite NECROLOG. Vasiliu Albon, preot gr.
asemenea pas s’ar n&soe numai mai mari înfiinţarea acestei bănol, mai ales fiind-că de muuiţiunl: unul ia Focşani şi altul la eat. în Yişia, a răposat în 10 Iunie n. o.
înourcătarî, prin care noi (Turcii) n’am pută Românii din acel comitat nu aveau pănă Bărboşi. Oheltuelela oe vor necesita aceste în anul al 62-lea al etăţii şi al 36-lea al
pierde nimic, ba păte chiar am câştiga. acum nici o bancă românâscă şi ohiar în lucrări se vor acoperi din fondul de 23 mi- preoţiei. II jăleso doi fii şi trei fiice ale
La totă întâmplarea însă va trebui să trâoă Nădlac se află o bancă jidovesoă, care lione, votat de Cameră, în primăvara anu­ sale. — Dumnedeu să-l odihnesoă în paoe !
înoă mult timp, pănă oând lucrurile vor cresoe şi înfloresoe numai pe spinarea Ro­ lui acesta, pentru armată. Licitaţia pentru
ajunge la asta. De aceea noi am şi pus în mânilor. Astfel întreprinderea fraţilor noş­ aceste luorârl se va ţine în fiUsl® de 12 şi
rând administrarea Tesaliei pănă Ia cele tri dela Cenad are marea chiâmare, de-a 14 Iunie v. la Galaţi. Socialiştii se mişcă-
mai miol amănunte, aşa oum ne plaoe nouă. soâte poporul românesc de sub influiuţa j >
şi esploatarea băncilor străine. Dumnecjeu Nouă cancelariă adrocaţială în Braşov. Nemulţămirea poporului cu stările, la
Se vede aşa-dâră, că pănă la Pilele acestea d-1 Dr. Ion Moşoiu şi-a des­ care a fost adus de stăpânirea ungurâsoă,
încheiarea unei pac! statornice şi ho- să le ajute ! a înoeput să se arate într’un mod, ce in­
chis în Braşov noua sa cancelariă advooa-
tărîte are încă se trbcă mult. Ba ce „Reuniunea învăţătorilor român! selă- spiră cele mai mari îngrijiri. Mai cu sâmă
ţială în Strada Vămii Nr. 7. — Dorim
mai sci, d6că nu se vor nasce încă gen! a luat iniţiativa pentru înteineiarea în Ungaria, unde poporaţiunea nu e3te aşa
u
succes noului advocat român!
de aci înainte încurcăturile cele mai unui „fond funebraF, din oare să se ajutore dedată ou suferinţele şi apăsările, luorurile
mari, care se tragă după sine noue familiile învăţătorilor de pe teritoriul acelei Un proces interesant de moştenire s’a au ejuns în timpul din urmă aşa departe,
resboie, mult mai seribse ca cel greco- reuniuni in caşuri de morte. Pentru scopul început la tribunalul Vlsşea (România). încât se para, că poporul din acele părţi
turcesc. Semnele, cel puţin, nu sunt acesta comitetul Reuniunei a adresat un Moştenitorii de sânge ai defunctului Silesis s’ar afla în ajunul isbuonirei unei revolu-

Mafteiu: Ţi-o plătesc cu 80 cr., de aş! purta-o încă cine! sute de an! Smarandiţa: Poftiţi înăîntru la pul locului îţî spun, ca nu cumpăr
de vrâi. pe spate şi nu o dau. (îşi iabagagiul). tata! dela d ta nimic.
Smarandiţa:Şi eu sîrma cu 40 cr., Me recomand! Agentul: (Mirându-se şi spăimentat)
Mafteiu: Numai acesta a mai
de vrei. Mafteiu: Se fii sănetos! lipsit. Precum se vede, Omenii aceş­ Cum a-a-aşa!
Circel: îmi pare reu, cu aşa pre­ Mafteiu: Din simpla causă, că
Smarandiţa: (la o parte) Jumătate tia s’au conjurat contra m e a , ca
ţuri nu vi-le pot da. (Vre să le împa­ mi-a fi de-ajuns pentru per, er cu se nu-mî dea pace se pot prânfii nu am ban!. Se pdte înse, ca Mă­
cheteze). De vreţî sîrma v’o dau cu cealaltă jumătate voiu înfrumseţa astăfiî. (Smarandiţa, aducând un blid cu ria-sa d-1 conte se cumpere ceva;
50 cr., er luleua şi ţevea cu 1 fl. poftesce şefi! şi aşteptă aic! pănă
cununa, ce-o voiu aşefia Duminecă la mâncare, întră înăîntru, er după ea agen­
20 cr. icăna Maicei sfinte. tul. Ea pune blidul pe masă înaintea tă- ce me duc se-1 întreb, ca se sciu ce
Mafteiu: Mai mult nu-ţ! dau. Mafteiu: (cătră Smarandiţa) Acum, tâne-său). se-ţî spun!
Circel: Im! pare reu, dăr luleua Agentul: Cu fdrte mare mulţă-
fiica mea, putem prânfii.
nic! eu un criţar n’o dau mai ieftin. Agentul: Am onOre, domnule — mită.
Smarandiţa: Te rog şefi! la masă,
Smarandiţa: Sîrma mi-o poţ! da a ve recomanda spre cumpărare, (Mafteiă iese).
cu 40 cr., căcî ţi-o plătesc destul căcî eu merg să aduc mâncarea. colecţiile de mostre ale acelei mai Agentul: Domnişdră, de s’ar în­
de bine. (Se duce). vestite firme din lume. (Ii arată): a- voi tatăl D-v6stre, v’aşî recomanda
Circel: Se nu fiic, că mi-am bă­ Mafteiu: Bată-1 crucea neguţă­ ceste sunt cele mai fine mostre de o confecţiune fdrte elegantă după
tut de geaba picibrele pe aicî, vi-o tor, cum nu-mî dete luleua cu 80 cr.! bumbac; aci sunt stofe de modă mostra asta. (îi arată) Lucrată gata,
dau şi cu atâta. Poftiţî. (Ii dă sîrma, Im! pare rău, ca nu i-am fiis să pentru rochii; stofe de spălat Ajour ; ar costa vre-o 22 fl. Garantez, că în
âr Smarandiţa îi plătesce preţul). mărgă şi la Măria-sa, la domnul Atlas-Satin, stofe negre de modă în împrejurimea asta nu s’ar afla o
Circel: (cătră .Mafteiti) Nu te scum­ conte, căcî p6te că mi-ar fi cumpă- lăţime duplă; Kammgarn în cele haină atât de elegantă şi de frumosă.
pi, Domnule, căcî lulea ca asta rar rat’o el. mai frumOse color! — preţul dela Smarandiţa: Sunt mult mai sim­
vei mai afla. (Voci din afară). 80 cr. pănă la 1 fl. 20 cr. metrul. plă şi mai modestă, domnul meu,
Mafteiu: Cât ţi-am spus, iţî dau, ...Plecăciune! Eu sunt Adolf Aci sunt mătesăriile cele mai ele­ decât se-mî cumper o haină ca aceea,
mai mult nu. Grunbanm, agentul celei mai renu­ gante, cele mai bune şi mai solid care nu-i de mine.
Circel: (uitându-se împrejurul odăii) mite firme de mode din Viena; nă- fabricate. Agentul: Iertaţî, me rog, d6r în
Im! pare reu, der pentru atâta, chiar dăjduesc, să vă pot servi cu ceva ! Mafteiu: Eu, domnule, din ca- lumea de afi! chiar şi femeile fără