Page 41 - 1897-06

Silutiuiit, AâJBisistraţiimga, „&azeta“ iese în fia-care di,
n Tipografa ADonameute pentru Austro-tJngaria:
pi»ţ& tnass Hs. 30= Pe un an 12 fl.. pe şese luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori neStnEoatu aa a>a
'trimese. — MaaHBOJripta an so N-rii de Dumlneoă 2 fl. pe an.
7«6rtra«4, Pentrn România si străinătate:
IRSkRATE 80 primeso Za Adir.l* Pe un an 40 fransl, pe şâse
Rietfflţlone în Braşov ţi lo tuf- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
Biâtdrole BlroHri tio xnuuoluri: N-rii de Dumineoi 8 frânei.
în Yionn,: B. Duktui, Esinrtck
Sshaitk, Xuiolf Bosse, A. Oppeliks Se prenumără la tâte ofloiele
Nachfolger; Anton Oppslik, J. poştale din lutru si din at&ră
Dannebcr, în Bndapeota : A. Y. şi la dd. eoiectori.
Ooldbergerg, Xckstein Bcmai; în itinaamentul pentrn Brasor
Bucureeci: Agmce Bavos, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
ouisaio de Roomanie; în fina- târgul Inului Nr. 80 etagiu
bnrg: Karoigi <& Lisbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şâse
Preţul Inserţlunllor: o serie, luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
garmond pe a ooltină 8 or. «i Cu dusul în casă: Pe un an
UOor. timbru pontru o publi­ A l T U L X-2S. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publicări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
torită ai învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
Eeolamo pe pagina a 8-a o tele oât şi inserţiunile sunt
seria. 10 or. sen 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 128. Braşov, Joi 12 (24) Iunie 1897.

La conferenţa episcopilor. romano-catolic de acum doue-c}ec! tând în frunte, în deplină înţele­ uriaş între insulara Anglie, şi omul cel
şi şepte de ani, luase parte adecă gere şi armoniă cu întreg clerul şi mai genial din câţi au măsurat pământul
Ni-se confirmă scirea, ce am şi episcopul de atunci al Lugoşiu- poporul pentru independenţa şi ca­ cu pasul lor, duel la care de sigur luau
adus’o, că astăcjî, Mercur!, se întru­ lui, Olteanu, desbinându-se de clerul racterul naţional al bisericei. parte şi celelalte popâre, dâr mai mult oa
nesc în Blaşiu Archiereii români şi poporul bisericei. oomparşl deoât ca luptători prinoipall.
uniţi, ca în irunte cu Metropolitul Yoesce ore episcopul de acţî al Nicl-odatâ oa sub regina Victoria n’a
se se sfătuâscă asupra paşilor de în­ Lugoşului se păşâscă tot pe acestă Tripla alianţă şi Italia. oresout imperiul britanic în tâte direcţiile,
treprins în causa cea mare şi gravă cale separatistă, şi cu ce scop şi Călătoria la Paris a prinţului moşte­ întinderea, sporirea populaţiei, strîngerea
a autonomiei bisericei. pentru ce? nitor de tron al Italiei, ce s’a întâmplat bogăţiilor, lărgirea libertăţilor, îmbunătă­
Inform aţiunile, ce le-am primit Nu ne mirăm, că episcopul Radu, din incidentul jubileului Reginei Victoria ţirea bunei stări a masselor populare, tâte
în c|ilele din urmă, ne spuneau, că — care din momentul, 'de când a a Angliei, este considerată în Italia oa un au mers nu ou paşi gigantiol, dâr ou ade­
cercurile normative ale clerului din părăsit institutul teologic dela Roma, semn de împăcare cu Pruncia, ba în oerou- vărate sărituri. Nu este ramură a vieţei
Blaşiu declină dela sine orî-ce par­ n’a trăit în mijlocul poporului şi t6tă rile politioe italiane se aduce în legătură naţionale britanice, în care să nu se fi soris
ticipare la congresul romano-catoli- activitatea sa a desfăşurat’o pe lângă ou aoâsta chiar eşirea Italiei din tripla sub domnia reginei Victoria paginele oele
cilor, ce se va concbiăma la Buda­ archiepiscopia latină din Bucurescî, alianţă. mai gloriâse.
pesta, şi că credinţa generală acolo — este mai mult ca ori şi care preot Aoâsta o dovedesce un articul de In domeniul întinderei în afară, sub
este, că archiereii vor lua decisiunî din înaltul cler unit înclinat a face mare sensaţiă al foiei semi-oficiâse „Don regina Viotoria s’a iudoit şi s’a întărit dela
în acelaşi sens. causă comună cu biserica latină din Chisciotte , care consideră acestă călâtoriă Pamir, umărul pământului, pănă la grani­
u
Acâstă credinţă a cercurilor cle­ Ungaria şi în cestiunea autonomiei. oa o puternică probă, că raporturile între ţele Siamului, imperiul indiei ou cele 290
ricale din Blaşiu corespundea cu do­ Dâr a trebuit se scie şi se simţă, cele două ţărî, oe în mod măiestrit fuseseră de miliâue de suflete; sub regina Viotoria
rinţa generală a tuturor fiilor bise­ din momentul când a luat cârja ar- turburate, aoum s’au îmbunătăţit în mod deşertul Australiei s’a desvoltat ou astfel
ricei şi a tuturor Românilor de bine, de repeziciune, încât oraşe care au acjî o
chierâscă în mână, că este păstorul temeinio şi definitiv.
din care causă soirile aduse de coi sufletesc al unui popor cu un trecut jumătate de milion de locuitori erau sim­
„Intrâga ţâră se buoură de aoâstă
au şi făcut pretutindeni cea mai istoric, care a adus multe şi mari schimbare *, cjioe semi-ofioidsa italiană, „de- ple cătune când s’a suit dânsa pe tron;
1
bună şi liniştitore impresiune. jertfe pentru a se susţinâ, îngrădin- sub regina Victoria puterea britanică în
Am fi dorit, ca nici un inci­ du-se cu vechile sale aşefiăminte na­ 6re-oe ea nioî-odată nu p6te să uite glo- Africă, înghesuită d’abia împrejurul Capu­
dent, nici o soire se nu turbure ţionale bisericesc!, şi că acest popor riosele tradiţii oulturale, comunitatea de lui aoum 60 de ani, a ajuns la două de­
sânge şi de temperament, ce-o lâgă de
acestă bună impresiune tocmai în numai în desvoltarea de sine stătă- gete de împlinirea visului: Africa engle-
momentele, când se află înti’uniţî tore, liberă şi neîmpedecată a aces­ Franoia. Călătoria la Paris a moştenitoru­ zâsoă dela Gap pănă la Alexandria !
archiereii la Blaşiu. tor aşeejăminte îşi vede garanţa esis- lui de tron însâmnă, că s’a sfîrşit cu poli­ Steagul reginei a fost purtat trium­
tica turburărilor interne şi internaţionale, ce
Nu ni-a fost dat înse se ne ve­ tenţei şi a progresului seu, numai necurmat a fost pusă la cale . fător în tâte oolţurile pământului fără a
u
dem. împlinită'fiorinţa, ce isvorea din în acesta vede posibilitatea, ca bi­ Se dice, că aceste deolaraţiunl ale excepta Crimei». Er astăcjî fâlfăind peste
interesul şi din îngrijirea desintere- serica sa se-şi pâtă împlini sfânta 400 de corăbii de răsboiii, oare pârtă
sată, cu care am urmărit şi urmă­ cliiămare, ce o are pentru el. fâiei semi-ofioiâse italiane au cădut ca şi 110.000 marinari, el repreaentă pe tâte
rim lupta cea gravă pentru indepen­ Etă de ce Românii uniţi n’au un trăsnet din senin asupra cercurilor po­ mările simbolul unei puteri pănă aoum ne­
denţa şi caracterul naţional al bise­ voit şi nu voesc nicî-decum se facă litice din Germania. întorsătura aoâsta a înfrânate şi ou care cu greu s’ar putea mă­
ricei, care ni-a dat o pleiadă de lu­ causă comună în afacerea organisă- lucrurilor se atribue aici actualului minis­ sura oineva.
ceafăr! în veci neuitaţi ai culturei rei autonomiei bisericesc! cu biserica tru de esterne italian Visconti Venosta, oare Măririle imperiale n’au împiedecat
şi ai românismului nostru. ungurescă romano-catolică! Etă de este ounoscut ca un mare franceso-fil. încă desvoltarea libertăţilor publice.
din momentul, în care a ocupat el porto­
Astăqî am primit o soire gravă ce ei au pretins şi pretind deplina Sub regina Victoria coloniile au că­
foliul de esterne, în cercurile politioe din
şi durerbsă, de natură a sgudui cre­ recunoscere a dreptului de indepen­ Viena şi Berlin se şi ivi temerea de-o ase­ pătat cea mai largă autonomie şi departe
dinţa şi aşteptările îndreptăţite faţă denţă al Motropoliei de Alba-Iulia menea întorsătură a lucrurilor. de a se slăbi prin acâstă legătură dintre
cu viitbrea procedere a archiereilor şi, prin urmare, o autonomiă cu to­ ele şi patria-mumâ, nioî-odată mai mult
Politicii germani în faţa acestei even­
noştri, — a-o sgudui, dâcă nu în tul deosebită de aceea a romano- oa acum nu s’a simţit cât de indestructi­
total, în parte. catolicilor. tualităţi se mângâie (ficând, că Germania bilă este dragostea coloniştilor pentru Re-
pâte privi ou sânge rece la acâsfă ruptură
Ni-se comunică adecă din isvor Dâcă părintele episcop dela Lu­ gatul-Unit. De aceea, cu o deosebită bu-
demn de tbtă credinţa, că semne goş este de altă părere; decă crede, a Italiei, deâre-ce încă ou ocasiunea tur­ ourie plimbă prin oraşele mari ale ţărei
burărilor dm Creta s’a putut observa, oă
vedite indică, că nici de rendul că independenţa bisericei se mai se prepară o nouă grupare a puterilor. Călă­ âmenii de stat englesl pe primii miniştri
acesta nu va domni o deplină ar- pote apăra şi susţine după ce odată toria la Petersburg a împăratului Franoiso ai diferitelor ooionii autonome, veniţi de
moniă în procederea archiereilor ro­ ea a fost cuprinsă de braţele de losif a dovedit’o aoâsta în mod destul de pretutindeni, dm America, de lângă ghe­
mâni uniţi. In special ni-se comu­ polip ale organismului bisericei un­ ţurile Nordului, ca şi dela antipozi, din
autentic. De-o 'parte vor sta cele trei împă­
nică, că noul episcop al Lugoşului, guresc! romano-catolice, atuncî se Noua-Seelandă, ca să sărbătorâseâ pe bă­
răţii, de cealaltă Anglia, Francia şi Italia.
Dr. Demetriu Radu, este decis a întră află în mare rătăcire şi în diame­ trâna regină. Şi, semn uimitor al puterei
Tripla alianţă şi dupla alianţă şi-au trăit
în congresul autonomie al romano-catoli- trală contracjicere cu desvoltarea traiul. In locul lor au să răsară alianţele de asimilare al rassei, în fruntea aoestor
cilor din Pesta şi că se aşteptă, deci, istorică şi cu aspiraţiunile obştei prim-miniştri din tâte ţările britanice, stă
amintite aci, — şi acâstă desvoltare a lu­
că densul va stărui în sensul acesta Românilor uniţi. Atunci acel Radu, crurilor pare a fi şi mai sănătâsă şi mai represental Canadei, Laurier. Un Franoes
în conferenţa din Blaşiu a episco­ care a fost primit la Blaşiu cu atâta şi un catolio, simbohsând unitatea unui
patului. căldură şi entusiasm cu ocasiunea naturală. imperiu în oare imensa majoritate este
Ceea ce înse face, ca scirea sfinţirei sale de episcop, n’a înţeles anglo-saxonă şi protestantă.
acâsta se fiă şi mai surprinejetâre şi ce aşteptă poporul dela el. N’a în­ Jubileul Reginei Victoria. Ar fi de prisos să insistăm asupra in­
mai Sntristătdre este asigurarea, ce ţeles chiămarea sa în sînul acestui Trei sute sâse-cjecl de milione de su­ comparabilei creşteri a bogăţiei, a oomer-
ni-se dă, că episcopul Radu cm orî-ce popor mult încercat. flete omenesc!, mai mult deoât un sfert oiului şi a navigaţiunei sub domnia regi­
preţ este hotârît a întră în congres, ceea Am semnalat scirea primită acjî, din populaţia globului pământeso, sărbăto­ nei Viotoria. Destul să amintim, că aoum
ce face impresiunea, că a dat asi­ care, repeţim, ne-a atins fârte dure­ resc astăcjl jubileul de diamant al Suvera­ un an ministrul finanţelor putea să spună,
gurări, seu a luat deja mai înainte ros. Am fi cei mai norocoşi, dâcă nei lor. cu o legitimă mândrie, că fără a spori cu
angajamente în privinţa acâsta. resultatul conferenţei episcopescîdela Dela împărăţia romană lumea n’a mai o centimă vre-un imposit, şi numai sus­
Repeţim, că scirea o avem' din- Blaşiu ar desminţi-o şi decă bise- văcjut o stăpânire aşa de colosală: Jumă­ pendând opera răscumpărărei datoriei pu­
tr’un isvor sigur şi că din mai multe !' rica română unită, mult prigonită tate Amerioa de Nord, jumătate Africa, blice, Anglia s’ar putea împrumuta în ori
părţi ni-se comunică, că episcopul şi ameninţată, n’ar avă se îndure tâtă Australia, partea de oăpeteniă a Asiei, oe minut cu 6 miliarde de franol. Acesta
Lugoşului face propagandă pentru şi în aceste momente hotărîtâre pen­ mai tâte insulele şi mai tâte strâmtorile este tesaurul ei de răsboid! Destul să mai
participare la congresul unguresc. tru sortea ei durerea, de-a vedâ pe umbrite de un singur steag ; un amestec amintim, că în aceşti 60 de ani impositele
Decă se vor adeveri acestea archiereii săi din nou desbinaţ! în­ de tâte r&ssele, de tâte limbile şi tâte cre­ indirecte au fost cu desăvârşire reduse spre
pănă la sfîrşit, vom sta faţă cu un tre ei şi cu poporul. dinţele, trăind în paoe sub un singur scep­ folosul elaseier celor mai numărâse, şi oă
joc curios al soitei ironice, care Sperăm inse tare, că va suc­ tru şi sub uu soeptru, oare are nevoie de moâirl oa în ţâra reginei nu cad mai mult
după doue-cjecî şi şepte de ani aduce cede înţelepciunei şi tactului înalt mai puţini soldaţi decât o putere conti­ saroinele publice pe cei cari au de unde.
ârăşî tocmai pe archiereui român Prea Sânţiei Sale Metropoiitului a nentală de a doua mână. In aceeaşi ordine de idei, tot sub regina
din Lugoş în conflict cu ceilalţi ar- feri biserica de un astfel de desas- Acâsta este minunea sub care se în- Victoria tesaurul public a dat 200 miliâne
chierei români uniţi în faţa uneltiri­ tru, ca se se potă împlini dorinţa oheie secolul al 19-lea, după oum secolul pe an pentru instrucţia primară, şi tot
lor catolicilor unguri. La congresul tuturor de-a vede pe archierei lup­ precedent se sfârşise în mijlooul unui duel sub densa nu prin legi, oât prin mersul fi-

\