Page 42 - 1897-06
P. 42
PagiDa 2 GAZETA, TRANSILVANIEI i Nr. 128.--1897.
reso al lucrurilor, starea muncitorilor s’a | pre acea instituţiune, şi despre modul oum Furtune, zăpadă şi esundărî. eiului telefonic. Dâeă apele v&r mai cresoe
schimbat cu totul. aste condusă, afirmând, oă „el înoă n’a vă- cu 10 centimetri, debarcarea vaporului Ga-
In descoperirile meoanioe, în litera cjut aşa ceva". De vre-o două fiile temperatura erS'/i? laţî-Brăila va fi de asemeni acoperit de
tură, în artă, în soiinţă, epooa reginei Vic a soăfiut fbrte tare. Timpul e ploios şi rece, apă. Pompierii manevrâză ou patru pompe
Trei-fieci de mii de emigraţi! Foia ofi- tocmai oa tomna.
toria este cea mai gloriâaă din t6tă istoria la doourl. Fabricele din împrejurime se află
Angliei, şi nu are deoât o rivală, epooa oială „ Osservatore“ faoe uicnitârea consta Dâr în alte părţi e înoă şi mai rea în mare pericol. Autorităţile desfăşură o
uuei alte mari Suverane, a reginei Elisa- tare statistică, oă în deoursul anului 1895 ■— ca la noi. Aşa de esemolu se scrie, oă în mare activitate. In port groza e indescrip
• beta. Este destul să pomenim numele lui 96 numărul oelor oe au emigrat din mo- fidele dela 17—20 Iunie n., ploile mari, tibilă; panica e la oulme.
narohia austro-ungară este da 65,103; din furtunele şi grindina au oausat enorme pa
Darwin oa să vedem cât de norooâsă a
tre aseştia 30,898 se vin pe Ungaria. In gube în diferite ţinuturi ale Ungariei. Re Acelaşi desastru s’a întâmplat şi’ la
fost vremea reginei Victoria si în produ
asemănare ou datele statistioe de mai îna colta oomitatelor Pesta, Strigoniu, Moson, Brăila. T6te magazinele de cereale din
cerea dmenilor, cari însemnâză cât un
inte, numărul emigranţilor din Ungaria s’a Gyor, Gomorn, Neutra, Bars, Baranya, Ves- vale sunt inundate.
veac.
sporit în acest an cu 5O°/ . Aceste cifre vor prim, Szepes şi Sătmar a fost total nimi
Nu este dâr de mirare oa cu adevă 0 Din Laoul-Sărat se telegrafâză, oă nu
rată dragoste, ou o drâptă mândriă şi ou besc mai elocvent despre stările de miseriă cită de grindină, oare a căfiut în mărimea e adevărat oă ar fi revărsat Laoul-Sărat şi
de sub stăpânirea unguresoă, deoât sume
un sincer lealism nenumăraţii supuşi ai regi- nucilor. In Comitatul Gomorn ca la 10,000 ar fi îneoat oasele. Lacul nu va putâ re
nei-împărătese să se buoure de îndeplinirea denia de articull lăudăroşl ai maghiarieato- jugăre ou sămănăturî au fost nimicite de vărsa nicl-odată, apa lui fiind de o adân
rilor de totă specia. grindină. Paguba se urcă dela 2O°/o~7O°/ .
celor 60 de ani de domniă, lungime de 0 cime de 50 centimetri numai.
domniă, la care nu ajunsese păn’ acum nici Audienţe. Foile din Viena comunică, In comitatul Sătmarului, pe la Şomouta Linia ferată Galaţî-Brăila este serios'
unul din predeoesorii M. Sale. că Duminecă la 12 bre Majestatea Sa îm mare în 20 1. o. grindina a nimicit total emeninţată de ape la Bărboşi. Regimentul
Din parte-ne noi, cari în decursul păratul a primit în audienţă specială pe grânele, viile şi pomii. Pe unele locuri să- de geniu din FooşanI a primit ordin să tri
acestor 60 de ani nu odată ne-am bucurat ambasadorul german din Viena contele mănăturile de tomna au fost total distruse, âr mită imediat Ia Bărboşi, cu primul tren,,
de înalta şi puternica bună-voinţă a popo Eulenburg şi la o jumătate de 6râ după în oele de primăvara paguba e dela 70—80 omeni necesari pentru paza liniei.
rului britanic şi a marei sale Suverane, noi, aceea pe fostul ministru român P. Carp. peroente.
oarl nu fără admiraţiune privim ţâra în Din Viena se anunţă, că mantele Din Paşcani lângă Iaşi se anunţă, oă
Alegerea de protopresbiter al traotului
oare s’au năsout instituţiile libere, guver Orăştiei s’a săvîrşit în 4 (16) 1. c. Dintre Rexalpe şi ceilalţi munţi sunt acoperiţi noua ploie torenţială a pricinuit o îngrozitore
narea naţiunei prin naţiune, fără însă a dă- ou zăpadă oăfiută de curând; o telegramă inundaţie la PaşoanI. Tot târguşorul e îne
6 oandidaţl, d-1 A. David a întrunit 29 vo cat şi eomunioaţia ou dânsul e întreruptă.
rîma nimic şi tot-dâuna împăoând ordinea din Gratz spune, că întrâgă catena Al-
turi, V. Domşa 20, N. Herlea 10, R. Mircea Trenul a încercat de trei ori să trâcă prin
ou libertatea; noi, Românii, cari nu fără pilor Sanuthall este de alaltă-erî aoope-
mândriă am văcjut în anii din urmă în- 6 şi I. Cotuţ 1. rită cu zăpadă, asemenea şi munţii Ca- apă,.der a fost nevoit să sa întoroă la
oheindu-se o frumosă legătură de rudeniă „SS-i fiă ruşine'*. Sub acest titlu ce ravanoa şi Triglav. In Gorz de aseme PaşoanI.
între Casa a69tră regală şi Casa M. S. bri tim în „Ellenzek" dela 8 Iunie următorele: nea a nins alaltă-erî. In Triest alaltâerl a Tote liniile telegrafioe din Bulgaria şi
tanice, noi, al oăror prim principe născut „Fabrica de brânză şi caşoaval din Săouime fost mare furturâ, care a nimicit total Turcia s’au întrerupt din oausa marilor
pe pământul nostru este unul din cei 70 oorespondâză ou muşterii #ăi, trimiţându-le viile. Din Friaul se anunţă mare esundaţiâ. inundaţii. Din acâstă pricină tranzitul te
de nepoţi şi strănepoţi în viaţă ai M. Sale, conturi ou următorul text: „Erdovideken Rîurile Idrio şi Torre într’atâta au crescut, legramelor din România se faoe prin
nu putem decât să ne unim din totă mima Kaskaval u. Szeklerkăse. En gros Verkauf. înoât locuitorii de pe valea aoelor rîurî se Serbia şi taxa pe cuvânt e cu mult mai
ou supuşii M. Sale şi să facem pentru Todor Mokân. Nagy-Baozon (Siebenbiirgen). tem îu tot momentul de mari esundărî. Din ridicată.
densa şi poporul britanic cele mai calde Eigene Sehafheerde. Eisenban station : Agos- Veneţia se scrie, oă acolo Sâmbăta trecută
urări. („Timpul tonfalva. Telegramei adrese-Todor. N. Ba- a fost o furtună forte mare, oare a făcut, ea
* ozon. Fiă-i ruşine lui Mokan Todor!“ — pe canalul oel mare „Grande Canale" şepte
Se telegrafâză din Londra cu data Acestea le sorie „Ellenzâk". Avem de ob luntri să fiă cufundate. Furtuna a isbit de Cernăuţi, 6 (18) Iuoie 1897.
dă 21 Iunie: servat, oă faimosa „brânză săouesoă" („szâ- ţertn oorabia „Vedetta". In Veneţia mai Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor.
Regina însoţită de împărătâsa Fre- kelyturo", — „Szeklerkăse") este fabrica- multe strade sunt acoperite cu apă. Aşa fiice proverbul român şi fiice bine. De
derik şi de prinoipesa Beatrice a sosit la ţiuue română; fabrica de brânză şi caşoaval * multe ori se bucură unul seu altul, ore-
Londra venind din ’W’indsor. S’a dus la dela Baţon este singura fabrică de acest Uragan în Paris. fiând, că Bran sâu Stan va face mai bine
palatul Buokingham şi a fost obiectul unor fel în Săouime, âr proprietarul ei, d-1 Todor Sâmbăta trecută Parisul a fo«t din şi la urmă se convinge, eă decepţiunea-i
ovaţiunl entusiaste din partea unei mul Mocanu, este Român. D-sa, împreună ou nou prada unu’ uragan groznic, aseme amară.
ţimi imense dela gară pănă la palat. Stra fratele d-sale din Braşov, au fost cei din- nea oelor două din anul trecut, din Şi noi Românii bucovineni am sufe
dele sunt deoorate în mod splendid. tâiii, oarl au început să deprindă în Să- Iulie şi August, piarul „Temps" scrie co rit mai multe decenii, crefiând, oă se
* cuime aoâstă industria, ou ale oăreia pro line întregi despre devastările uraganului vor schimba domnii şi rugina cea ve-
Regina a oonferit ou ooasia serbărilor ducte Ungurii se landă • atât. de mult. In din Sâmbăta trecută. Intre altele numita chiă s’a şterge. Aşa socotiau mulţi şi ples-
iubileului său marea cruoe a ordinului Băii semn de mulţămită însă, pentru că d-1 T. foiă scrie: Orizontul de-odată se întuneoâ, niau cu mânile de bucuriă când s’au sohim-
lui Sir H. Rumbold, ambasador la Roma Mocanu ţine atât de mult sâmă de suscep norii mai oă atingeau pământul, atât erau bat domnii. Toţi credeau, oă ni-a sosi şi
şi lui Sir O’Conor, ambasador la Peters- tibilităţile şoviniştilor şi-i lasă să se laude de apripe. Deodată începu o plhiă toren nouă o fii de ferioire, o fii de plată, oând
burg. Prinţul de Galles a fost numit mare ou produotele industriei sale oa ou producte ţială, ca şi eum o mare s’ar fi vărsat asu se vor considera meritele pe terenul şco
maestru cavaler suprem şi marea Cruce a săcuesoî („szâkelyturo") „Ellenzek" vine pra oraşului. O oră şi jumătate a durat lar şi bisericesc şi rugina cea veohiă, care
ordinului Băii. Regina a ereat 6 pairi noi şi-l atacă într’un mod atât de grobian. — furia elementelor naturei, după aceea un în indolenţa ei nu soia alta, decât a mulge
şi a numit membrii ai consiliului privat în adevăr ruşine, dâr nu ruşine pentru sire frumos a început să lucâsoă de pe oile cele cuventătâre, va fi silită măoar la
pe toţi primii-miniştri ai coloniilor. omul, oare prin hărnicia sa ridică prestigiul orizont. Uraganul, se presupune, a început bătrâneţe a lucra ceva pentru binele opia
industriei indigene, ci pentru şoviniştii dela între Nanterres şi Amiâres şi parourse calea cei atât de mult împilată de oei mari şi
Camera comunelor a votat ou 459 „Ellenzâk", oarl îu loc de-a înouraja astfel pănă la Sant-Denis, în oare cale şe află şi miel veneţiei. Cercând însă ocupările de pa-
voturi oontra 44 aparţinând Irlandezilor de elemente, le ataoă atât de grobian. Parisul. Pe unde treoea, furtuna lua eu roehii, ce s’au făcut în timpul mai reoent,
naţionalişti o adresă de felioitărl Reginei, sine ooperişele oaselor, arborii îi desrădă- aflăm, că rugina cea veohiă erăşl este pro
Farmacişîi diplomaţi. Din Budapesta tejată, şi protejată numai din simpla causă,
cu ooasia serbărilor iubileului său. Apoi a cina, maşinele dela fabriol le răsturna; ori
ni-se sorie, oă tmerii români Oorueliu Bo- pentru-că s’a învechit în neluorare, n’a do
decis ou 411 voturi oontra 41 oa adresa toşiu şi Augustin Sabo, singurii ascultători ce muncă a fost sistată. După oum se a-
să se presinte Reginei în corpore. nunţă, pănă acuma, au fost firte mulţi cumentat nici o activitate pe terenul şco
* români ai studiului farmaeeutio la univer imenl omorîţl şi răniţi. In Nauterres fur lar şi bisericesc.
sitatea din Budapesta, au depus fiilele aoes- Voiţi probe? — Se svonesoe şi svo-
Camera lorfiilor votâză în unanimi tuna a oausat colosale pagube, pe 'strada
tea rigurâsele ultime cu succes bun, obţi nul este adevărat, că un preot a 'încărun
tate după propunerea marcliisului de Salis- Oourbarrie toţi arborii au fost desrădăoinaţî,
nând amândoi diplomele de farmacişti. ~ ţit într’o parochiă prin vre-o 34 ani oa pa-
bury sprijinită de contele de Kimberley o Felicitârile nostre. trăsurile au fost răstunate, ir pasagerii
adresă de felioitare reginei, oare i-se va trântiţi la păreţi. roch, neavend alt merit, deoât oă preotâsa
remite în oorpore. Camera se amână apoi „Nădlăcana", noul institut de oredit In Amiâres furtuna a fost mai groz- locuia în satul vecin şi nu cu preotul la
pe Merourl. şi economii, ce s’a înfiinţat în Nădlao, co nioă. Un locuitor, care toomai se ‘afla în un loo. Se mai vorbiau multe-multe şi mă
* mitatul Oenadului, şi-a tinut adunarea ge teatrul de vară, astfel descrie furtuna des- runte şi chiar Venor. Gonsistor a interfiis
Regina a primit la palatul Bucking- nerală constituantă în 3 (15) 1. o. în bise- lănţuită asupra oraşului: „De-odată văd, oă unui fost alumn seminarial să locuâsoă la
ham pe prinţii indieni şi pe representanţii rioa română gr. or, din Nădlac, luând parte un ooperiş întreg se ridică în aer şi apoi preotâsa, dându-’l la mănăstire. Şi acuma
statelor străine. la ea un număr fbrte mare de acţionari. e trântit la pământ. Tot de-odată văd un aoest parooh devine afli mâne parooh în
De preşedinte a fost ales d-1 advooat Aurel om, oă sbiră în aer, oade la pământ âr o tr’o parochiă mult mai avută şi mai greu
SCI HI LE P I L E I . Petroviciu, în direoţiune s’au ales 11 mem grindă îl lovesoe în cap, despioându-i la de păstorit!
s bri, în oomisiunea de supraveghere 5, âr moment capul. Era o întunecime infernală Este necesar a sci încă una: eă acest
— 11 (‘23) Iunie. în comitetul eensurator 30. Adunarea a şi ploua de vărsa. Abia avui timp să preot a făcut prin 34 ani t6te funcţiunile
Masa studenţilor din Sibiiu. Cetim în fost însufleţită, fiind noua banoă întâmpi îutr’un sat ruseso în limba ruUnă şi merge
mă refugiez, jln aterlierul unei fabriol,
„Tel. Rom." : In anul acesta „Masa studen nată ou mare bucuriă din partea Românilor unde lucrau 60 de muncitori, tite maşinele aouma într’un sat curat româneso. Nu voim
ţilor" dela Albina a fost adese-orl ceroe- din acele părţi. au fost distruse şi 3 munoitorî, au fost a arăta, că n’ar soi românesce, aoâsta nu,
tată de direotorul şi profesorii dela gimna- ci alta voim a constata, şi anume, oe po
Cununiă. Din Deva ni-se anunţă ou- omorîţl".
siul de stat, verosimil în urma vr’unui or In Sant-Denis pe o familia frioa o litică urmăresoe ierarchia nostră biserioâsoă.
din mai înalt. Joi în 17 1. o, v. a cercetat nunia d-lui Beniamin 1. Pop eu d-ra Yaleria soăpâ dela morte. Gând erupse furtuna, de Scote adeoă preoţii români, cari sciu rusesce
în societatea directorului şi d-nul Dr. Gus- Cutean, săvîrşită la 14 Iunie n. în Deva. — frică s’a .refugiat în pivniţă. După oe fur din sate rusesoî sâu amestecate şi ocupă
tav Heinriok, profesor la universitatea din Felioitările nâstre! locurile lor ou Ruşi. Acesta înainte nu era;
tună a încetat, refugiaţii au eşit din piv
Budapesta şi membru al oonsiliului regni- Epidemia din Focşani. Etă raportul niţă, oasa lor era măturată de pa faţa pă aouma avem eâte-va caşuri şi în oâţl-va
oolar de instrucţiune publică, oare în cali medical pe fiiua de 8 Iunie din oraşul Foc mântului. ani se vor soâte toţi preoţii români de
tate de comisar ministerial a asistat la esa- şani al bolnavilor de febră tifoidă : Bolnavi peste Prut şi se vor înlocui ou Ruteni fa
menul de maturitate la gimnasiul de stat vechi 201, Bolnavi noi 30, Total 231. Au Inundaţiile în România. Se telegrafâză natici, ca astfel rutenisarea să fiă deplină.
şi la cel ev. lutheran de aici, D-nul Hei- fost 2 decese. Au rămas pe cjiua de erî 9 din Galaţi: Dunărea vine ou furia îngro- La o altă ooasiune voih aduce chiar nu
rich. s’a interesat de tâte, de mânoărl, de Iunie 229, bolnavii sunt împărţiţi astfel: zitore. Apele au ajuns ou un metru peste mele preoţilor astfel schimbaţi spre a proba
preţul lor, de ordine, de disciplină, de eco 137 în oraş, 12 în orfelinat, 34 în spitalul cheiti; aprâpe 50 de biurourl şi magazii şi ilustra în de-ajuns oele fiise.
nomia, etc. şi a fost forte mulţumit eu oe militar şi 31 în spitalele oivile. coloniale sunt în apă. Apele au intrat peste T6te ocupările de parochii vacante
a văcjut, s’a esprimat forte măgulitor des- 40. de centimetri îu localul Bursei şi al ofi- îusă se fac şi de present, oa şi sub era de
