Page 43 - 1897-06

Nr. 128.---1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

tristă metnoriă, numai ou preot! bătrâni, 0. Morar alungat din Cernăuţi. Protopres- acesta. Aceste au desvoltat semnele graiu­ ricane, Potand China şi Red Jersey şi că
cre^end, oă bătrâneţa are prioritate, chiar viteria Cernăuţilor ar trebui să fiă avant- lui, limba popbrelor, oa să se înţelâgă uuii se află în Statele-Unite. Dâr ce poro!
şi de n’a lucrat unul seu altul nimic. Asta garda românismului şi a ortodoxiei contra pe alţii; acestea au conohiămat neamul Anul trecut era în vârstă de 4 ani şi a
însă o scia totă lumea, oă nu-i cu cale, colosului dela Nord, oine-o oonsideră? Sen­ omeneso din sălbătăoia, în oare era viotima fost vândut pe modesta sumă de 1250 lei.
mai ales oâud sunt vre-o • 18 cooperatori, tinelele române dela nordul ţării se dislo- dobitboelor orude, au desvoltat ideea deli­ Spunem modesta sumă, debre-oe animalul
cari au mai mult deoât 10 ani de ser­ ohâză şi aşa ni-se ia şi ultima speranţă de-a cată religionară; aoestea au deschis căile cântărea deja 661 chilograme, greutatea
viciu. Aceştia sufer, oăoî aşa-i principiul mai posede ce-am avut. de comunicaţii pe uscat oa să se ounbsoă unui oal de o mărime mijlocie; lungimea
oui-va, că bătrânii parochl au numai drep­ O Domne! Nu morţii te vor bine­ pe sine omenimea; aoestea au înoeput na­ lui era de 2 metri şi 50 contimetri şi avea
tul de-a treoe dela o paroohiă săracă şi cuvânta, oi noi oei vii! Nu aoeia vor bine- vigaţia prin mările viforbse ca să ajungă în înălţime 1 metru şi 22 centimetri. La
mijlooiă la alta mai grasă. După obiceiul ouvânta pe acela, care consideră bătrâneţa neamul omenesc la ounosoinţa şi mărirea gât gigantul avea un metru şi 83, âr talia
cel rău, oe „se observă la ocuparea unei la ocuparea de paroohii, oi oooperatorii, lui Dumnecjeu, ale oărui puteri şi minuni lui măsura 2 metri şi 43. După avisul ex­
paroohii, apoi o paroohiă se ooupă cu’un cari trebue consideraţi, căci al lor este nu au oapăt şi sunt neouprinse de mintea perţilor cari l’au vătjut, acest porc pbte să
parooh abia după doi ani, pentrn-oă se ad- viitorul, preoum şi al aceluia, care va căuta omeuâsoă, aoestea au adus la înflorire agri- atingă greutatea de 1000 de chilograme.
ministrâză de un preot tînăr, pe care vo- şi va soi răpi inimile lor. Bătrânii se vor oultura, oomeroinl şi industria. Aoestea au Meii, ca profeţilor! de resboie. Un Ja­
•eso să-’l oăpătuescă! trece ca şi timpul cel nefast, în care trăim; purtat şi portă şi acjl frânele vieţii sociale. ponez arată în revista engleză „Nature“ din
Aeoultaţî însă cum se fac ocupările! tinerii vor oroi viitorul, dâcâ li-se va oferi Tot oe e mare, numai prin societăţi se Londra, cum bătrânii Japonezi înainte de
Mbre un paroch. Se trimite un preot tî­ Oeasiunea; de nu, atunol adevărată este pbte efeptui, bmenii numai în societăţi asta cu 100 de ani soiau după unii melol
năr, de multe-orl cooperatorul local, deoă vorba Românului: „schimbarea domnilor, sunt mari si puternici, br în singurătate
este unul şi acesta de regulă administrâză bucuria nebunilor! 14 sunt fără putere. negri, să preiepcă resultatul răsbbielor.
Când se arătau semne, oă va isbuoni răs-
0
paroohia un an de cpl , sciţi oa să se cu­ CăUtorescu, In ultimele decenii spiritul de asooiare boifi, Japonezii luau 4—6 melci, pe aceştia
prindă şi abia după un an se eserie con­ se ivesc© şi la noi Românii. Ai noştri încă îl puneau într’o farfuriă, împărăţindu-i în
cursul. Preotul administrator voesce se-’şî Ordinea esameneior, au priceput glasul timpului şi înoep a se două grupe. Una din aceste grupe repre-
faoă clientela şi începe a ademeni pe omeni, la şcola elementară capitală grec.-ort. română întruni în diferite sooietăţî. Convinşi des­ senta pe Japonezi, âr oeaîaltă pe inimici.
promiţându-le multe numai să-’l eâră de din Braşov la finea an. şcol. 1896—97 pre importanţa acestora, clericii dela aoâstă Care grupă ataoa mai întâiu, reprasenta pe
parooh. In archiva consistoriului aflăm sute este următdrea: facultate teologioă încă s’au deois a înfiinţa ÎQvingătorii proximului răsboiu. După îu-
de petiţiuuî de soiul acesta subscrise de că- Esamenele publice să ţin MercurI şi aoum sunt 33 de aul la 18 Februarie 1864
tră poporenî. Administratorul însă de multe o societate ou o bibliotecă, din oare ne văţatul japonez Yuasa Sohimbei, în anul
Joi îa 18 şi 19 Iunie st. v. în sala cea 1615, ouooasiunea asediării oraşului Osaka,
ori are chiar puţini ani de serviciu şi jalba nutrim adl spiritul şi mintea nbstră, ca
mare a edificiului gimnasial din Grover, şi tot astfel se făou o încercare cu melcii,
poporanilor nu pote fi considerată, âr preo­ anume MercurI în 18 Iunie dela 8 —12 ore astfel binepregătiţl să putem eşi învingă­
tul administrator soiind aoesta, strică pa- tori din multele şi obositorele lupte, oe ne pentru a vede cine va eşi învingători. Ar­
xoohia cam se cade. De vine un alt paroch; a. m, şi dela 2—5 p. m, cu plassele de aşteptă în sublima, der onerbsâ nostrâ oaie. mata cetăţii a fost representată în farfuriă
băeţl începând cu ol. I—IV; âr Joi în 19 prin 3 melci, asediatorii prin alţi 3, Melcii,
acesta are apoi destul de lucru. De rămâne Ii prefig cel mai nobil scop: „desvol-
Iunie dela 7 / — 12 ore a. m. şi dela 2— cari însemnau armata Cetăţii, âu alungat
l
însă administratorul paroch, după trei ani 2 tarea culturală pe terenul religioso-moral ,
a
oV p. na. ou classele de fetiţe începând ou mai de multe-orl pe ceilalţi îu partea es-
2
se oere la o altă paroohiă, fiind-că nu o ol. I—V, âr la urmă ou elevele din inter­ basa şi fundamentul tuturor virtuţilor şi &
mai p6te duce cu omenii, aşa de rău i-a înţregei fericiri pământesoî. tremă a fărfurei, De-aoî se vede, sorie nu­
desoiplinat. natul Reuniunei. A da un raport detaiat despre pro­ mitul învăţat japonez, cum melcii sunt oei
Esamenele ol. III şi a IV de copii
Aceste ar trebui consistorial să le sa- gresul oe a făcut acbstă societate dela în­ mai buni profeţi ai resultatului unui răs-
IY şi V de copile să încheie cu cântări,
neze, căci de soiut le soiu destul de bine, fiinţarea ei pănă în present, reolamă oste- boifi. In Asia ostică acest obiceih e la
profesor de musică T. Pcpoviel.
şi să nu lase, oa parochiile să fiă adminis­ nele forte mari; de aoeea noi ne mărginim modă. In Kombodja este datina, că întrând
trate de preoţi tineri. Eserciţiile gimnastice se.ţin: cu clasa numai a face un mic reasumat asupra mer­ o trupă inimică în ţâra lor, locuitorii iau
l
Şi-apoi ce fel de păstoriă p6te fi aoeea, IV de oopii în 18 Iunie dela 5—5 / ore sului şi progresului societăţii nbstre în de­ câţl-va melci numiţi tihehau; îl pun într’o
2
oâud un parooh bătrân seu şi unul tînăr p. m. învăţător: I. Dariu. cursul anului şoolastic 1896/7. farfuriă, în care se află şi puţin năsip, vărsă
se schimbă dela o parochiă la alta?! Ei Eseroiţiile în grădinărit se ţin: cu Şedinţele societăţii. Şedinţe s’au ţi­ apoi apă peste ei ca să fiă aooperiţî. După
clasa IV de oopii în 18 Iunie dela 5y — b
cercă numai parochiile, care ar fi mai bune, 2 nut cu totul în deoursul anului 16, şi a- aoâsta aprind luminări îu jurul fârfuriei,
6re p. m., învăţător G. Muşlea; cu clasa
âr nu pentru interesul -serviciului, apoi IV şi V de oopile în 19 Iunie dela B / —6 nume: 7 ordinari, 4 estraordinari, 3 lite­ âr poporul să rogă. In timpul acesta în fâr-
l
2
„păstorul cel buu îşi pune şi sufletul său ore p. m., învăţător N. Oancea, (esoursiune rare, 1 festivă şi 1 constituantă. In şedin­ furiă decurge o luptă maritimă, oare numai
pentru oi, âr năimitul şi oare nu sunt oile în grădina şoolei.) ţei© aoeste, pe lângă resolvirea afaoerilor atunol se termină când una dintre partide
ale lui vede lupul venind şi fuge“, şi toc­ Lucrurile de mână ale oopilelor din referitbre la administrarea corectă a sooie- devine incapabilă de luptă.
mai aoâsta este causa, de oe la noi în Bu­ tăţii, s’au cetit mai multe operate şi s’au Un original. Din cele ce urmâză se va
clasa II—V; învăţătâre D-na E. Rusu;
covina fug paroohii dela o paroohiă la alta. sunt espuse sub deoursul esamelor în sala declamat mai multe poesii. vedâ, că virtutea e totdâuna răsplătită,
Au condus turma lor oea ouvântătbre pe de esamenara. Nu ne este scopul a înşira aci tote Trebue numai să scii să aştepţi. A murit
petriş şi între spini şi acuma, ne mai având lucrările societăţii, ou tbte aoestea nu pu­ de curând în Belgia un milionar original:
Esamenul praetio din economia cas­
mană, o lasă în sâma iupului, oare vine tem trece ou vedereă fără a atinge unele avusese ideea să facă o anchetă asupra
nică (menagiu, croitoria, ousutul la maşină
şi-o răpesce, âr ei fug la o alta mai avută, afaoerl mai momentose. moralităţii şi probităţii publice. Pentru
eto.) se ţine: ou elevele din Internatul Reu-
mai grasă, oa şi pe densa s’o nenorooâscă. niunei Femeilor române din loc Duminecă In şedinşa primă (I) ordinară se corn- acâsta, se făou conductor de tramvai. E
Şi pe când trec paroohii dela o pa- plefcâză comitetul ales în şedinţa consti­ un bun post de observaţie. Omul nostru
în 22 Iunie dela 4 — 6 bre p. m., învăţă-
rochiă la alta, oooperatorii au dreptul nu­ tore D-ra Cornelia Teolu, directora Inter­ tuantă prin alegerea d-lui Vasiliu Suoiu avea obiceiul să dea călătorilor rest mai
mai de-a oompeta. nefiind luaţi în consi­ teolog din anul prim de notar al şedinţe­ mult decât li-se cuvenea. Ei bine, afară de
natului. Lucrurile de mână ale acestor eleve
derare pănă ce s’a perondat t6tă cimotioa vor fi espuse timp de o săptămână în sala lor. Tot în şedinţa I ordinară s’a esmis din câţiva omeni încrezători, cari băgau banii
oca bătrânâsoă. De aceea, pentru-că nu se sînul societăţii o comisiune de 4 membri, în buzunar fără să numere, oonduotorul
de studii a internatului.
pune fiă-care la locul său, nu putem noi spre a propune societăţii cărţile mai de constată oă mai toţi se foloseau ou bună
Eseroiţiii în jocuri eto. se ţin: ou
0
înregistra nici un progres. Atâta seim, oă valore, ce sunt a se procura în decursul soire de greşita lui. In 15 cj'l de expe­
oopiil şi copilele din şobla froebeliană a
au trăit pentru burta lor, âr a lucra ceva anului. rienţă numai o femeă s’a găsit destul de
bieericei Sf. Nicolae Duminecă îu 22 Iunie In şedinţa a II ordinară oficiul de re­
pentru Daţiă, acesta este luoru secundar, cinstită ca să-i întorcă prisosul dat în:
dela 3 — 4 bre p. m., tot în sala oea mare dactor, după oe aoesta în urma statutelor
ba de multe-orî luat ohisr în nume de rău tr’adins. Si a fost bine inspirată femeea-
a edifioiului gimnasial, învăţătbre: D-şora celor nouă nu mai oorăspundea nouei or-
din partea superiorilor. De unde apoi pro­ M. Bogdan. înainte de a muri milionarul nostru i-a lă­
gres şi prosperitate, când oei bătrâni nu ganisaţii, se şterge. sat prin testament un legat de 500.000 fr.
Duminecă în 22 Innie după serviciul
•soiu ce se chiâmă iubire de neam, ci nu­ In şed. III ordinară se decide ţinerea
divin se va încheia anul şoolastic 1896—97 Firul eleclric. Intrâga pressă de pe
mai iubire de argint. cu cetirea olasifieaţiunilor şi împărţirea unei şedinţe festive în fie-oare an în me­ glob se ooupă aotualment9 de jubileul dia­
Cooperatorii bătrâni ou ani de ser­ premiilor. moria patronului societăţii nbstre „Inooen- mantin al Reginei Angliei. Intre nenumă­
viciu dela 10 înainte, chiar cu merite, nu La esamenele acestea, precum şi la ţiu M. Clain“. ratele curiosităţl ce se relevâză cu aoâstă
sunt consideraţi la o paroohiă mai buni- festivitatea încheierei anului şcol., Direc­ In şed. IV ordinară se alege o comi­ ocasiune e şi următbrea : Câud Regina Vic­
şoră, oi tot numai paroohii, cu tbte că siune de 8 inşi, care să ordineze biblio­
ţiunea învită pe binevoitorii şi amicii aces­ teca. Tot atunol membrii societăţii, prea toria s’a urcat pe tron suooedând regelui
esistâ un circular consistorial, oare opresce
tor şcble. convinşi fiind despre importanţa şi neoesi- Wilhelm al IV-lea au trecut patru luni de
parochilor de a-se muta dela o paroohiă la dile până ce s’a soiut în Australia, oă re­
tatea unui op de predici, iau ou însufleţire
alta. Dâr cine consideră acest circular ? gele a încetat din viâţă. Şi într’acest spaţiu
Consistoriul singur Fa dat şi el singur nu-1 geraeraS nobila deoisiune, ca să se pună în mâna de timp se pomenea prin biserioele din
consideră şi paroohii urmâză esemplul al societăţii de lectură „lnocenţiu M. Clain preoţimei nbstre un op de atare valbre. acele loourl numele regelui răposat. Ac}I
K
vrednic de imitat. a teologilor din Blaşiii pe anul şcol. 1896/7. Ei hotăreso în unanimitate edarea predioe- Impărătâsa Indiilor va da de soire prin
Proba cea mai eolatantă o avem în lor, ce le vor afla mai bune şi mai acomo­ firul electric, lumei întregi de momentul
Cine să nu-şl plece oapul înaintea date pentru oierul nostru, şi mai ales a
orivinţa aoâsfca la paroohiele, oe-au fost în care se va intona în catedrala Sf. Pa-
vacante. Intre 20—30 de competenţi, ou mărimei omenesc!, dâoă cârcă istoria trecu­ predicelor de serbătorl şi morţi, înouragiaţl vel din Londra imnul entusiast al măreţei
fost 4—6 cooperatori, ale oăror supliol tului? Cine să nu se umilâsoă înaintea pre­ fiind în aoâstă întreprindere şi de cătră serbări. Acâstă singură deosebire vorbesoe
niol n’au fost oonsiderate. Aouma aceste santului, oând vede faptele măreţe, oe se Clar. D-n oonducător al societăţii Dr. Va- cât un volum întreg.
tbte paroohii, afară de una, vor fi ocnpate ivesc pretutindeni în societăţile omenesc! sile Hossu şi Venerata Superioritate. Sun­
cu paroohii bătrâni, cooperatorii vor aştepta aflătore pe uscatul întins al planetei, oe o tem prea convinşi, oă Veneratul cler va
ârăsî doi ani pănă ce paroohiile parochilor numim pământ? Deoă ne arunoăm şi nu­ sci apreţia acâstă întreprindere salutară ş
mutaţi vor fi ooupate şi aoeste ârăsî ou mai o clipă privirea peste globul pămân­ nu ne va denega la timpul său sprijinul In editura Tipografiei „Aurora* A.
parochl, anii trec şi ou dânşii si tinereţa tesc, trebue să reounoscem, oă acjl toţi material, de oare avem neînounjurată lipsă Todoran din Gherla (Szamosujvâr) a apă-
u.rt: „Opşagurî, cât cioplite, cât pilite şi la
cooperatorilor, cari văcjând marea dreptate bmeuii, cari au ajuns şi la oei mai mic spre edarea aoestui op. lume împărţite“ de loan Pop Reteqanul. Este
ce fac domnii pierd orl-ce voinţă de-a mai grad de oultură, se unesc în sooietăţî şi (Va urma.) o carte de vre-o 184 pag. format mic plă­
iuora pentru binele naţiunii. Şi tocmai reuniuni de diferite specii, convinşi fiind D I V E R S E . cut, cuprindând vre-o 60 de poesii glu­
despre importanţa şi rolul oei mare, ce’l
-acesta se scoposesce; Tempirea curagiului de a meţe, Preţul 40 cr.
lucra pentru naţiune! jboă acestea în progresul omenimei. Regele porcilor. Jurnalul agrioulturei
Locurile cele mai periculose nu se Societăţile au produs tot ce e practice, care apare în Paris, anunţă oă
ocupă ou omeni apţi. Oei apţi sunt alun­ mare, tot ce e ds admirat din punct de oei mai enorm poro din lume este o pro- Proprietar: lurel Mureşianu.
gaţi din centru, preoum a fost şi preotul vedere scienţifio şi artistic pe pământul ducţiune din încrucişarea a două rase ame­ Redactor responsabil: Gfresoriu jnaior.