Page 45 - 1897-06

Mctisiei, Aftmiiistnihiit, „Gaseta" lese în l-care di,
îi TipsraSî
Braţov, piaţa m&re &?, 8G. Atonamente pentru Anstro-Ungaria:
Pe un an 12 11.. pe şese luni
Scriau*! aofrasosto c« &» 6 fl., pe trei luni 3 fl.
primeao. — hUnuacaripte mi. »s N-rii do Dumlnaoă 2 fl. pe an.
ratrimefc.
Psatru România si străinătate:
INSERATE ae primoso In Adml-
«lntraţluna tn Braşov şi la ur­ Pe nn an 40 franol, pa şiao
mător e lo Birouri de anvnslurl: luni 20 fr.,pe trei iuni 10 fr.
In Viono,: M. Mwui, Mtmrtch H-rii de Duminecă 8 franol.
SthaUk, Hwiolf .1foste, Â. Opţalikt Se prenumără la tbfce oficieie
Haohfolger; infern Oţptlik, J. poştale din întru şi din atară
JDanneocr, In Budapesta: 1. f. si la dd. ooieotori.
Goldbergcrg, Xcksttin Bemat: în ADi'namBRîil psatru Biasor
Bucuresei: igsnct Macat, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
onrsalo de Eoumamo; în Ham- tfirgul Inului Nr. 80 etagiu
boii,: Karoiyt <t Lisbmmn.
I.: pe un an 10 fl., pe şâse
Preţul Interţlunllar: o seria luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 er.
jjimnond pe « ooldnă 8 ar. si Cu dusul în casă: Pe un an
80or. timbru pentru o publi­ -A- IbT TT Xj ls:- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. Publioări mai dese după 3 fl. Un osemplar 5 or. v. a.
tarifă şi învoială. Bău 15 bani. Atât abonamen­
Reclame pe pagina a 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
eeri.ă 10 or. adu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 129. Braşov, Vineri 13 (25) Iunie 1897.

înainte de adunare. decisivă şi salvată va fi causa bi­ Va fi deci bine şi folositor cau- „Niol aceea nu este adevărat, că au
sericei. sei, ca nici cei dela fdia bisericâscă tonomia generală ar ating9 fiă cât de pu
Odiniora, când se tracta de-o Acâstă verîre în discusiune a din Blaşiu, nici corespondenţii ei „de ţin autonomia separată a Provinciei me­
acţiune însemnată în sînul poporu­ cestiunilor de a doua mână, ce nu pe la Murăş“ se nu se mai abată tropolitane a Blaşnlui, căol aoâsta, — şi
lui român fia pe terenul politic, fia se ţin de obiecte, e de natură a dela obiect, spăriând lumea cu tot pe lângă organismul autonomio general, —
pe cel naţional-bisericesc, tinerimea deştepta numai bănuelî şi confusiune felul de suposiţiunî şi bănuelî, care va rămâne în tote drepturile sale. (Se pâte
nostra forma antegarda, ea ducea şi a abate gândirea dela ţinta capi­ n’au absolut nici o basă. două suflete într’un corp ? —Red. „G. Tr.“)
vestea în popor, ea era lermentul tală, ce-o urmăresce acţiunea intre- In momente hotărîtâre ca cele „Ea îşi va administra fundaţiunile, ea
însufleţitor al mişcărilor. prinsă. de faţă numai un gând trebue se îşi va regula oestiunile autonome şcolare
Astăzi ? Cei ce nu rămân la obiect, ci aibă cu toţii, dela vlădică până la şi bisericesoî. (Aşa cum va orendui direo-
Am putea âre presupune, ca as- sar peste Rubicon; cei ce, ca se opincă: de-a soăpa naia bisericei torinl din Pesta! — Red. „G. Tr.“). Orga­
tăcjî se fi dispărut din sînul nostru întrebuinţăm o espresiune poporală, din valurile ameninţătâre. nismul oentral regnicolar numai întru atâta
acea mândră legiune de eclerorî îmblătesc paie despre ceea ce au de va fi faţă de ea for superior, întru cât nu­
plini de entusiasm şi de abnegare gând se facă mirenii în congresul mai prin acesta va putâ comunica cu corona.
juvenilă, cari întotdâuna au fost fala autonomie al Metropoliei române Adunarea dela Cluşiu şi foile Autonomia diecesană metropolitană, auto­
ostei luptătorilor pentru drepturile unite, pe care încă nu-1 avem; cei unguresc!. nomia episcopiilor şi a comunelor biseri-
u oescî va fi cea mai deplină în noul orga­
naţiunei şi ale bisericei? ce umblă se sparie preoţimea cu Guvernamentalul „Kolozsvar
Nu se pote! principiile de organisare autonomică se ocupă în doi articulî de fond cu nism, (a se vede broşura scrisă de un fiiu
Cu tâtă asuprirea, sub care geme ale calvinilor, atribuind mirenilor mişcarea Românilor uniţi şi cu con­ credinoios, Maih 1897. — Red. „G. Tr.“)
ua aşa, că a pretinde o autonomiă mai es-
poporul nostru de cjecî de anî, n’a intenţiunea de a-le introduce punct ferenţa chiămată la Cluşiu pe 4i
putut se se stingă din inima lui fla­ de punct şi în organismul bisericei de 29 Iunie n. c. tinsă decât acâsta ar fi în oontra-fiicere cu
căra dătătâre de viâţă a însufleţi- române unite; cei ce fac astfel, (ţi* In primul artioul, întitulat „Pasivitate spiritul guvernamentului bisericeso catolio.
rei, n’a putut se dispară din mijlo­ cern, greşesc cumplit şi nesocotesc bisericdscă , foia ungurâsoă se încercă, a „A pretinde sub titula de rit greoeso
u
cul seu garda în veci nebiruită a aprâpe cu totul însemnătatea situa- dovedi, oă biserica română unită a stat o autonomiă pentru biserica română gr.
junimei purtătârea stogului sfintelor ţiunei momentane. odiniâră sub jarisdioţiunea arohiepisoopului cat. de felul, cum este autonomia bisericei
ideale, de care este şi trebue se fiă Cele ce s’au scris în f6ia din dela Strigoniu, pănă ce la 1853 Primatele române greco-orientale, este cu desăvîrşire
condus orî-ce popor pătruns de chie- Blaşiu la intenţiunile mirenilor şi a oardinal Soitoveky, la îndemnul Coronei, a absurd, de-ore-ee însu-şî organismul actual
marea şi viitorul seu. pretinsei neîncrederi, cu care s’ar fi renunţat la jurisdioţiunea sa arohiepisco- al acestei biserici e în oontra-cjicere cu ca-
Suntem convinşi, că lupta pen­ purtat ei faţă cu Archiereii, n’au pâsoâ şi în urma acesta prin bula papală nonele bisericei ortodoxe? şi aoea autono­
tru drepturile bisericei nâstre româ- avut şi nu au nici cel mai mic te- dela 26 Noemvre 1854 s’a restabilit Me- miă nu este, decât o copiă, fabrioată de
nescî va găsi şi de astă-dată pe ti­ meiu. tropolia de Alba-Iulia cu episoopiile sufra- Şaguna, a autonomiei bisericei luterane din
nerimea română la postnl ei. Nici consfătuirea prealabilă dela gane fiola Oradea, Gherla şi Lugoş. Se Ardeal. ......
Va înţelege tinerimea nâstră, 18 Maiu a. c. nu s’a ocupat, nici strădnesce mai departe numita foiă a do­ „De-altmintrelea nici episoopatul ro­
ca, după un period sec de sbuciu- conferenţa generală, ce se va ţine vedi, că oongresul catolio dela 1870—71 mân gr. cat. nu consimte cu conferenţiarii
mărî petrecute mai mult în dome­ în 29 Iunie a. c. nu se va pute n’a intenţionat să nedreptâţâsoă pe Ro­ dela Cluşiu. Dovadă cunoscuta deolaraţiune
niul fraselor şi al ilusiunilor deşerte, ocupa de cestiunea, cum se se or- mâni, ori să le restrîngă libertatea, si se a „Unirei“, după oare episoopatul respinge
a sosit timpul faptelor; va înţelege, ganiseze autonomia Provinciei me­ provooâ, ea document, la declaraţia ounos- dela sine orî-ce legătură ou conferenţa, de­
că ea nu se pote mulţumi cu rolul tropolitane române de Alba-Iulia şi oută de patru punote a comisiei de 27 a clarând, că punctul său de vedere şi-l va
de-a figura ca stafagiu la diferite cum se se compună statutul ei or­ oongresului oatolio de atunci, care decla­ precisa într’o oonferenţă episoopâsoă mai
ocasiunî festive şi de a-şî risipi en- ganic. raţia, precum soim, a rămas pe bârtiă fiind restrînsă, în răspunsul, ce-1 va da la ape­
tusiasmul pe la banchete. E învederat, că aşa ceva nu ou totul desavuată de hotărînle acelui lul primatelui Vaszary.
Avem credinţa tare în sîmbu- pote fi admisibil, ar fi un filius ante congres. „Convocatorii oonferenţei, oonsoient
rele sănătos al sincerei şi nestrămu­ patrem. Conferenţa conchiămată de In fine, pentru a dovedi, oă Românii ori inoonscient, vreu s£ amestece momente po­
tatei iubiri de neam a tinerimei mireni are de-a se ocupa cu ces­ uniţi „pot, ba obiar trebue să ia parte“ la litice de naţionalitate în acostă cestiune de ad-
nostre; avem credinţă tare că, dân- tiunea cea gravă a momentului, care oongresul autonomie al romano-oatolicilor, ministraţiă curat bisericâscă. Chiămarea epis­
dui-se ocasiunea, va sci se o valo­ este: autonomiă propriă de sine stă- „Kolozsvar“ mai publică servila declara- copatului greco-oatolio este să respingă
reze printr’o interesare viuă şi prin- tătore, ori contopirea cu biserica ca­ ţiune, oe-o făcuse la 1870 episoopul de aceste veleităţi necompetente şi faţă ou
tr’o conlucrare entusiastă la opera tolică ungurescă ? atunci al Lugoşiului, Olteanu, pentru a-şl ele să validiteze punctul de vedere riguros
cea mare de apărare a culturei şi a Cu alte cuvinte: vrâu Românii motiva participarea sa la congres. catolic“.
românismului neamului nostru! uniţi să-şi înmormânteze indepen­ In al doilea articul de fond, care Faţa cu espectoraţiunile de mai
* denţa Metropoliei lor, primind ea este înstituat: „ Adunarea dela Cluşiu , sus ale fâiei unguresc! nu avem ne-
u
ea se fiă în viitor a cincia rdtă la
In luptele decisive, în momen­ după ce din semnele de pănă acum con­ voiă se ne dăm silinţa de-a le com­
carul autonomiei romano-catolicilor
tele critice, ce le-a străbătut popo­ dela Pesta, în care autonomiă gu­ chide, că viitârea conferenţă dela Cluşiu a bate. Ele se combat pe sine îndestul.
rul nostru, istoria ne arată, că una vernul şi. cu prelaţii unguresc! um­ Românilor uniţi se va pronunţa în contra Totuşi aflăm de bine a releva
din scăderile cele mari ale Români­ blă de-a ruptul capului s’o înfunde ? participării la oongresul oatolioilor unguri, câteva momente interesante, ce re-
lor, a fost prea adese-ori, că ei în ori sunt hotărîţî a susţine şi apăra „Kolozsvâr“ continuă astfel: sultă din deducţiunile fâiei cluşiene.
loc se-’şî ridice cu toţii cugetarea „Devisa aşa-deră este : pasivitate faţă Mai întâiu „Kolozsvâr“ vorbesce
din tote puterile dreptul şi indepen­
sus, sus la înălţimea ţintei, ce-o ur­ ou autonomia generală catolică, dâr luptă de-o pasivitate bisericâscă. Se vede,
denţa bisericei lor respingând orî-ce
măreau, şi-au frământat gândul cu amestec cu biserica ungurâscă? Şi pentru deplina autonomiă a bisericei naţio­ că n’are idea de ce se tractâză în
lucruri de a doua mână şi s’au cer­ decă voesc viâţă, er nu mdrte, ce nale române gr. cat. de sine stătătâre ... lupta Românilor uniţi.
tat asupra întrebării cum se facă „Afirmarea, că metropolia Blaşiului
paşi trebue se întreprindă, ca se de- Pasivitate ar fi, decă de pildă
plăcinta, înainte a avâ făina, ouăle, n’ar avâ nimic de-a face cu primaţiatul
lăture orî-ce perioul şi se-şî validi- grupul catolic al lui Zichy, ori al
untul şi tâte cele trebuinciâse. catolic maghiar şi că ar atârna simplamente
teze dreptul stipulat şi recunoscut lui Ugron s’ar absţine dela congre­
Aşa şi acuma în faţa conferen- de neatârnare a bisericei? numai dela Papa, nici nu corăspuude ade­ sul catolic, căci ei se ţin de aceeaşi
ţei conchiămate la Cluşiu. Etă de ce se tractâză în mo­ vărului istoric, niol nu este justificată prin biserică. Der ce sens pâte ave, ca
In momentele cele mai critice, mentele de faţă! pracsa eaistentă. fii unei alto biserici se facă pasivi­
prin care a trecut vre-odată bise­ Altă situaţiune vor întâlni Ro­ „De fapt, Provincia metropolitană gr. tate pe un teren, care este cu totul
rica română unita cu biserica Ro­ mânii uniţi atunci, când le va fi suc­ cat. a Blaşiului este numai o provincia deo­ strein de ei? Atunci ar face pasivi­
mei în loc de a vede concentrate ces cu ajutorul lui Dumne4eu se sebită a bisericei unitare catolice ungurescl, tate tot aşa de bine şi greco-orien-
t6te gândurile asupra gravei pro­ elupte înfiinţarea autonomiei Metro­ şi între ca şi Sfântul Scaun primaţiatul este talii şi protestanţii, dâcă i-ar invita
bleme, ce se impune de a salva si- poliei lor. Atunci va veni rândul se tocmai aşa un for intermediar, cum este şi Primatele la congres şi ei ar refusa
tuaţiunea ameninţată a bisericei, ve­ se discute Gestiunile privitdre la or­ între Metropolia de Calocea s6u de Agria. se participe.
dem că tocmai dintr’o parte a cle­ ganisare. Atunci Metropolitul se va „Dovadă pentru acâsta este şi praosa, Şi cum-ca biserica română de
rului, ce se crede mai competentă, pune în frunte şi, împreună cu epis­ oe a esistat dela început. Căci doră epis­ Alba-Iulia este deosebită de cea ro-
se pun în curs tot felul de păreri copii sufraganî, vor pregăti norma­ copii gr. cat, întotdâuna au luat parte la mano-catolică o recunâsce însu-şî
şi combinaţiunî, se espiimă tot fe­ tivele, vor ordona conscrierile şi ale­ sfătuirile ţinute sub presidiul Primatelui şi „Kolozsvâr“, constatând, că ea a
lul do temeri şi suspiţiunî, cari nu gerile pentru congres, tocmai aşa, nici-odată nu li a trecut prin minte şe de- fost cu totul separată de cea din
pot ave loc decât numai după cum se întâmplă acum la romano- nege supremaţia Primatelui. (? ? — Red. „Gaz. urmă prin bulla papală dela 1854.
ce câştigată va fi lupta cea mare şi catolici. Trans.“) Mai susţine „K*r“, că contopi­