Page 46 - 1897-06

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 129,-1897.

rea cu romano-catolicii nu va ave leotei, său deoă coleota s’ar estinde timp Cât pentru gelosiă şi „respect", afle cuitorilor din Săsăuş şi că le va fao&
altă urmare, pentru biserica română, de mai mulţi aul, atunci la sfîrşitul fiă-uărui voiniooşii arangiatorî, că noi Românii din dreptate.
decât, că ea în viitor numai prin an, să câră socotelile împreună ou aotele aoest ţinut nu avem motive a fi geloşi, pe
înmormântarea preotului Kneipp. In
directoriul congresului din Pesta va pentru cercetare, să-şî facă observaţiile şi, tămbălăurile de bâlciu aranjate cu nisce 21 1. o., fii norosă şi ploiosă s’a săvîrşit
pută comunica cu Corbna. dâcă acestea n’ar fi primite, să tragă la bieţi studenţi şi nu ne pot impune niol în Vorishofen înmormântarea marelui bine-
Ergo când vor mai merge de- răspundere pe colectanţl, banii său obieo- mulţimea cocardelor şi stegu'.eţelor lor,
făoător al omenirei, părintelui Sebastian
putaţiunî înaintea monarchului, Me- tele adunate să le oonfisoe pănă se va nici cânteoele nu prea estetice, oântate în Kneipp. întreg 'Worishofen-ul avea înfăţi­
tropolia din Blaşiu va fi represen- aduce hotărîre definitivă şi din parte com­ cor cu profesorii ale studenţilor înfierbân­ şarea unei case mortuare. Pavilionul, unde
tată prin primatele unguresc şi a- petentă ou privire la întrebuinţarea lor, âr taţi de spirtuâse. se afla catafalcul, era deoorat cu flori. Mai
cesta va ave se espună capului sta­ continuarea ooleotei s’o sisteze. Ceea-oe a stârnit neplăcerea nâstră mult ca 200 de corone an sosit din tote
tului plângerile Românilor uniţi. 7. Darurile colectate în străinătate este faptul, că arangiatorii au avut cura- părţile Înmii. Au oficiat 60 de preoţi. La
Tablou! pentru vre-un soop din patriă numai cu giul, să dea sărbării lor o înfăţişare, oa şi înmormântarea preotului Kneipp a fost de
încă un cas hazliu. Foia 1liper învoirea ministrului r. ung. de interne pot oum totă lumea ar fi datâre să stâe sub
şovinistă maghiară din Cluşiu dă ar- fi primite în ţâră. comanda lor. faţă şi areh'daoele Iosif şi nenumărate de»
putaţiunl. Kneipp este înmormântat în mij­
chiereilor români uniţi sfatul se în­ 8. Cei oe nu observă aoeste regule, Aşa, au înduplecat pe căpitanul ora­ looul oimiterului nou din Worishofen, âr
veţe pe credincioşii lor se fiă cu — de cumva nu se iveso alte fapte oe cad şului, oa să provoca pe toţi orăşenii, ca deasupra mormântului său strâlnoe o cruce
trup şi suflet numai catolici. sub pedâpsă mai grea — oomit transgre­ în fidel® „sărbării", să arboreze stindarde uriaşă.
Alt tablou!!! siune şi sunt a se pedepsi cu amendă pănă maghiare, — pe „fişpanul" oa să provoee
la 100 Jl., âr în cas de insolvabilitate arest, pe onoraţiorî să iâsă cu alaiu la looul de Regele Siamului în Viena. Am fost

„Controlarea^ colectelor. — şi pe lângă asta banii seu obiectele colec­ emulaţiune, — âr pe profesorii şi studenţii amintit la rândul său, că regele Siamului
tate fără permisiune, ori colectate în străină­ români, cari au fost siliţi să ia parte, i-au Ciulalongkorn va face o călătoria prin Eu­
Ministrul unguresc de interne tate, se vor confisca. . împănat cu cooarde şi insignii maghiare. ropa. In 22 1. o. sera regele Siamului a
Perczel a dat o nouă ordinaţiune Ce au trebuit să sufere, în aceste sosit în Viena. La gară noul ospe a fost
draconică, care are tendinţa vădită Gimnastici unguri în Deva. fiile, unele persâne, despre cari s’au aflat, primit de monarchul, arohiduoii Otto, Lu-
de-a restrînge şi mai mult liberta­ că nu „sunt maghiari" îşi pota face ideiă dovio, Victor şi Eugen şi de oăpeteniile
tea de acţiune a cetăţenilor nema- Deva, 22 Iunie 1897. ori şi cine, care soie, în ce spirit îşi cresc militare şi civile. Regele a fost încuartirat
ghiarî. Domnule Redactor! Maghiarii, tineretul lor. la palat. Sâmbătă în 26 1. o. va sosi la
Ordinaţiunea, care pbrtă numă­ De oâteva (file, stradele oraşului nos­ Cutezanţa arangerilor a culminat însă Budapesta.
rul 35,100, s’a publicat în numărul
tru, de diminâţa pănă sera târfiiu, sună de în aceea, că au tipărit un program, în care
mai nou al făiei oficibse „Budapesti Racfele lui Rântgen în serviciul stalu­
sgomotul tobelor şi a trâmbiţelor, ca şi nn s’au sfiit a scrie şi neadevăruri istorice, lui. Din Paris se telegrafâză, că acolo se
Kozlony". Sub pretext de control,
cum am fi în vremuri de răsboifi. Gimnas­ cari ou drept cuvânt, au putut stârni în proieoteză o nouă aplecare a rafielor Ront-
ministrul prin acăstă ordinaţiune face
ticii, dela vre-o 16 gimnasii maghiare din studenţii străini veniţi pe aiol, ură faţă de gen. La ofioiul de vamă din Paris s’a fă­
pendentă, parte direct, parte indirect, Ardeal şi Ţâra ungurâscă, s’au întrunit în poporaţiune, în mijlooul oăreia au venit să
arangiarea colectelor de orî-ce soiu (filele aceste la Deve, ca să emuleze în cele emuleze ca gimnastici, — âr de alta parte cut adecă încercarea, de-a visita articulii
dela arbitriul autorităţilor adminis­ ale gimnastioei. arangerii au avut obrazul, ca fără preala­ de import cu ajutorul rafielor lui Rontgen.
trative, eventual dela graţia minis­ Cercetarea a avuţ bune succese şi se fiice,
Cete de studenţi cu stindarde ma­ bila întrebare şi învoire, să pună în giu- oă în curând răfiele Rontgen se vor folosi
trului de interne, fără a căror per­ ghiare şi în costume diverse, cutrieră stra­
misiune prealabilă e interesă ini- rul emulanţilor, ca de batjocură şi pe un la revisiă în oficiile de vamă.
dele cântând şi holălind, de erau să ia Român, despre oare a priori au putut soi,
ţiarea colectelor. Noul Statut asupra timpului de lucru
lumea în slavă. Greoii, să fi ooupat Cons- că nu va lua parte în asemenea juriu ea
Prin asta, va înţelege orî-cine, că la oficiolatele şi despârţămintela liberului
tantinopolul, nu ar fi păşit mai ou fudulie, astfel să facă formală pressiă morală asu­
să dă o grea lovitură acţiunilor por­ ca aceşti tineri, veniţi din tote părţile „pa­ oraş reg. ou magistrat regulat al Braşovu­
nite din iniţiativa privată a cetăţe­ triei maghiare." pra lui, âr în oas de refus să potă fiice, că lui va întră în vigore ou 1 Iulie n. c. Sta­
nilor. Mai puţin va atinge acesta numai din ură naţională n’au primit. Ast­ tutul limitâză timpul de pertractare cu
lovitură pe cetăţenii maghiari, dăr „Dumnecjeul Maghiarilor" însă a fost fel de apucături pot face, numai nisce
neîndurător faţă de aceşti plăpând! piouerl âmenl, cari arangează „serbări", ca cea partidele private între orele 8 — 12 îna­
cu atât mai mult îi va atinge pe
ai maghiarismului, oăoî sub totă durata despre oare vorbesc. inte de amefiî.
Nemaghiarî, căci de sigur pe ei i-a
„serbării", a vărsat la plâie rece, oa să le Etă pentru ce am aflat cu cale să
şi avut în vedere ministrul Perczel Furtuni în Elveţia. In partea sudică
când s’a hotărît a da acăstă ordina­ mai astâmpere ferbinţelele patriotice, şi iau notiţă despre „serbarea" studenţilor a Elveţiei, după cum se scrie din Lungano,
ţiune. Cu deosebire nouă Românilor, astfel planul de a pune lumea în mirare n’a veniţi la Deva, ca să vadă lumea, că as- de oâte-va fiile furibundâză mari furtuue,
putut reuşi oum au dorit ei. tăfil tote se fac ou acelaşi scop şi cu ace­
cari mai în tote întreprinderile fiă fiind împreunate cu dese ruperi de nor.
Acum âră sunt tâte liniştite şi lumea îşi eaşi tondenţiă, de-a demonstra înaintarea
culturale, fiă economice etc. suntem Lângă Maraggio vântul a răsturnat patru
avisaţî numai şi numai la puterile urmâză cursul său. Eroii s’au depărtat oare ideiei de stat maghiar, şi că Românii să vagone de marfă pe linia ferată.
proprii, ni-se pune prin acăstă ordi­ încătrău. soie, ce preţ să pună pe tote mişcările Catastrofă pe mare. Din Fiume se
naţiune o grea piedecă în cale. Acăstă Se scie, oă în Ardeal şi Ţâra ungu­ de asemenea natură, — şi, soiind aceste telegrafâză : Pe vaporul „North Erin", oare
mai bine se păte vedă din însu-şî râscă, în trei locuri, au fost asemeni „săr- să potă înţelege rapârtele, ce se vor faoe
bărl". Cum vor fi decurs ele în alte părţi în (fiarele unguresol despre serbările stu­ pleca fiilele trecute din Fiume spre Bor­
cuprinsul ordinaţiunei, care este ur­ deaux, pe marea Adriatioă, aprope de ca­
mătorul: nu soim, dâr „serbarea" dela Deva, ni-a denţilor la Deva.
convins pe deplin, oă arangiarea emulării pul Leuca, a isbuonit un foc grâznic. Co­
1. Orl-ce colectă cu oaraoter public,
studenţilor gimnastici, în aoeste părţi, s’a rabia italiană „Rapido" şi alte două tor-
întemple-se ca prin apeluri publicate prin pede au grăbit în ajutorul vaporului aprins.
(fiare, ort împărate prin postă, ori pe altă făcut eu vedite intenţinnî. Focul insă nu l’au putut localisa şi perso­
oale, numai cu permisiunea dată înainte de Arangiatorii „serbării", se vede au — 12 (24) Iunie.
autorităţi se pote face. Dâoă colecta e pro­ voit să arate studenţilor din diverse părţi, Listele electorala. Primăria oraşului nalul numai cu mare greutate a putut fi
ce progrese uriaşe a făcut maghiarisarea scăpat. Vaporul „North", oare a fost a unei
iectată a se face numai pe teritoriul unui ne face ounoscut, că listele alegătorilor ăie-
în părţile aceste, âr on eonoentrarea lor firme englese, s’a cufundat on tâte mărfu­
anumit comitat, ori comitate, permisiunea tall pentru anul 1898, oe s’au compus pro- rile, ce erau pe el. — Corabia „Onni“,care
o dă primul funcţionar al respectivului co­ aici, au credut, oă vor stârni gelosia şi vor visoric sunt depuse şi se pot vedâ de ori
insufla respect „maghiarilor valahisaţi" de pleca alaltăerl din Helsingfore spre Abo,
mitat, sâu comitate; deoă însă 89 estinde şi cine la oficiul primăriei din loc dela
pe valea Mureşului şi a Streiului. pe drum 5 mile aprope de portul Ekenaes,
peste întrâga ţâră, permisiunea o dă minis­ 5—25 Iulie st. n. a. c. Raelamaţiunile sunt s’a aprins şi s’a prăpădit aprope întrâgă
trul de interne. S’au înşelat însă amar, oăcî bieţii a se faoe în timpul dela 5 — 15 Iulie, ob­
studenţi n’au putut vedâ nicăirî acele pro­ oorabia. Pe oorabiâ se afla 140 de pasa­
2. In cas de fomete, ori de calamităţi servările asupra acestor reelamaţiunî în geri, dintre cari 6 au murit în mijlooul
grese, oăci ori încătrău se întoroeau, nu
elementare, ivite în anumite ţinuturi, ori timpul dela 16 — 25 Iulie, tot la primariă. flăcărilor. Ceilalţi au fost scăpaţi, dâr fârte
aufiiau decât dulcele — şi deoî mult urgi­
looalităţi ale ţărei, coleota pentru ajutora­ Pănă acuma primăria publica un anunţ cu mulţi au fost greu răniţi. Focul a isbuonit
situl — graifi românesc. Nu au putut vedâ
rea celor nenorociţi se pâte iniţia şi fără informări detailata despre modul de pro­ din o lampă ou spirt oe s’a răsturnat.
decât antioul port românesc şi necontesta­
permisiune, însă în decurs de 15 fiile este cedare la controlarea listelor electorale din
bilele urme ale vechilor colonii romane.
a se insinua oficiului vioe-şpanal respectiv, partea publicului. Regretăm că s’a abătut Un loc de instructor caută un tinăr
sâu primăriei, âr în oe privesce manipula­ Inzadsr, că „Retezatul", „Pârîngulu", „Po­ dela acâsta, oăoî comunicarea de mai sus student român, absolvent de 6 olasse gim-
rea contribuirilor, sunt a se observa regu- iana", „Câmpu lui Neagu", „Uroiulu", şi o găsim în tot oaşul nesufioientă. De pildă nasiale. Cu deosebire în limba maghiară şi
lele de mai jos. oelelalte mii şi mii de numiri românesc! nu se arată nici măcar orele, când publi­ în musică se simte forte. A se adresa la
şi pe cel mai naiv student, l’au putut con­
3. In cererea pentru permisiune, pre­ vinge, oă minciuni sleite sunt t6te sohimo- cul este îndreptăţit a esaraina listele şi administraţia fiiarului nostru.
cum şi in apel sunt a se numi cel puţin când a lua copii de pe ele. Ar fi credem,
nositurile din programul ridioul în oare se Trimiterea de tipărituri în Austria.
două persâne vrednioe de înoredere în pri­ de lipsă să se ţină sâmă de informarea Camera comercială din loo face cunoscut,
fiice, oă „cetatea Devei au făout’o ostaşii
vinţa averei şi moralului lor. cari să fiă lui Arpad" (sic!) oă Deva şi jurul ei a esaotă a publicului nu numai când e vorba că în urma unei circulare a camerei oo-
autorisate a primi ofertele şi să porte îm­ fost odată tâtă maghiară" şi „abia patru de contribuţiă, nu numai când se tratâză meroiale şi de industria din Viena, tipări­
preună răspunderea pentru ele. familii valache" au fo9t oolonisate cândva de datoriile, ci şi atunoî oând a vorba de turile de tot feliul şi cu sorisâre rond, in­
4. Tot aceste persone trebue să porte pe aici. drepturile cetăţânului. vitările, anunţurile de morte etc., care în
notiţe esacte despre sumele, respective obieo- Er frasa din program, că „trenul dela Deputaţiune la ministrul ung. da agri­ Ungaria pănă la 10 grame se taxâzâ cu o
tele adanate şi despre modul întrebuinţărei Huniădora pănă la Deva merge numai pe cultură. Alaltăerl, în 22 Iunie n. s’a pre- raaroă poştală de 1 or., în Austria sunt a
lor, âr actele pnvitâre la asta să le păs­ teritoriul Maghiarilor romanisaţl", este o sentat la ministrul uug. de agrioultură o a se provedâ cu o marcă de 2 cr.
treze cel puţin un an şi după încheierea viă dovadă, oă istoricii maghiari de pe la deputaţiune a locuitorilor din oornuua Să-
colectei, noi sunt oopţl cât de bine pentru — ba­ săuş, din oocoitatul Sibiiului, despre a oă-
5. Respeotivele autorităţi administra­ lamuc. ror stare de miseriă, la care au fost aduşi Gendarmeria în acţiune-
tive sunt îndreptăţite a vedă orl-când aoeste Au nu văd şi nu simţesc acei istorioî, prin râua administraţiune, am scris fiilele Iu vederea ameninţătorelor mişoărl so­
notiţe şi documente, a cere dela raoioţi- că adevărat fiind aoea frasă, ea nu pâte fi trecute. Deput&ţiunea însă n’a fost primită cialiste, guvernul a pus în mişcare totă
nanţî lămuriri în oasurî, când s’ar ivi în- decât o tristă dovâdă despre slăbiciunea direct de ministrul, ci de secretarul său. gendarmeria, concentrând sumedenia de
doelî, âr ei sunt datori să le dea. „puternicei naţiuni maghiare" şi un testi­ Foile budapestane spun, că secretarul a gendarml în „Alfold". Alaltăerl au sosit în
6. Sunt îndreptăţite mai departe res­ moniu de paupertate pentru maghiarisare primit cu bunăvoinţă deputaţiunea, promi­ Seghedin două compănii de gendarml, erl
peotivele autorităţi, ca după îneheiarea co- în viitor ? ţând, că va porni cercetare în causa lo­ altă companie. De aoi geudarmiior li s’a