Page 49 - 1897-06
P. 49
/
Kiiictiuci, AtaMistratiiim, „Saieti'* iess îi l-care di,
li ?iporMs Abonamente pentru Ansiro-tJngana:
Braşov, piaţa mar* $t. 30. Fe rua an 12 fi., pe şese ioni
6 fi., pe trei luni 3 fi.
acrişori nafetmoase ca »» N-rii de Dumlneoi 2 fi. pe an.
jrimosc. — I4RBti»oripî« ou 35
roVrijr.sV Pentru România si străinătate;
IKSERATE se primesc la Adml- Fe un an 40 frânei, po şâse
RistrsţlDne tn Braşov şi la ar- luni 20 fr., pe trei iunl 10 fr.
asătoreln Birouri de an^mslurl: N-rii de Dtuninooă 8 franol.
In Vioria: X. Dukts, Kamnch
fichaifk, Rudoif Xoua, 1. Oppiiiis Se prenumără la t6to oficiale
Naohfolger; intim Oppeiîk. J. poştale din întru şi din atară
Dnnntocr, în Budapesta: A. 7. si la dd. aoieetori.
Rolibcrgerg, Hckstdn Bemol; în iHamatul pentru Braşov
Bncnresoi: JLgtnce Savos, Suc» administraţinnea, piaţa mare,
onrsale do Eoumanie; în Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
bnrg: Karoiyt <6 Litbmann. I.: pe un an 10 fi., pe şâse
Preţul Inserţlur.llor: o seiiă luni o fi., pe trei luni 2 fi. 50 or.
gannond po o colină 6 ur. ţi Cu dusul în casă: Fe un an
SOor. timbinx pentru o publi ^ 2ZT TT Xa LX. • 12 fl., pe 6 luni 6 fi., pe trei luni
care. Pubiioări mai dosu după 3 fl. Un esemplar 6 or. v. a.
tarifă şi învoială. sâu 15 bani. Atât abonamen
Keoiame pe pagina a 3~k o tele căt şi inserţiunile sunt
serii 10 or. seu 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 130. Braşov, Sâmbătă 14 (26) Iunie 1897.
Oracolul guvernului despre adu nilor nu s’au alăturat elementele pe două lungi colâne nici măcar po Conferenţa episcopatului în Blaşiu.
preoţesci ale naţionalităţii lor**.
menire nu face ele esistenţa Metropoliei Asâră după încheierea foiei primirăm
narea din Cluşiu. După acestea organul guvernu române de Alba-Iulia şi de drepturile ei o telegramă, care ni-a adus vestea
n
c
lui îşî dă arama pe faţă 4i © d că recunoscute. îmbucurătâre, că conferenţa episco-
A vorbit şi oracolul guvernului. este îmbucurător „pentru causă** — Firesce, ca în asemeni împre pilor întrunită sub preşedinţa I. P.
In numărul seu cel ruai nou care causă nu ne spune, dâr resultă jurări îi este uşor se se mire, că S. Sale Metropolitului a decis, că
dela 24 Iunie, „Pester Lloyd", care din tâte că-i vorba de causa cato Românii mai vin încă cu „veleităţi Archiereii români uniţî se nu între în
s’a dedat a juca în tâte cestiunile lică maghiară — că Românii „că separatiste**. congresul autonomie al romano-cato-
mari rolul de oracol al guvernului rora le-a crescut mult crâsta** dau Fâia guvernului e fârte încre- licilor.
unguresc se ocupă într’un articol de pe faţă că pe ei îi preocupă mai 4ută în presupunerea, că Primatele Astă4î am primit dela Blaşiu
fond de viitârea adunare conchiă- mult interese de naţionalitate decât Ungariei are deja în buzunar pe toţi împărtăşirea, că episcopii au decis
mată la Cluşiu în causa bisericei ro interesele şi drepturile bisericei, şi Archiereii şi întrega preoţime ro a susţine neatinsă autonomia provin
mâne unite. declară hotărît că autonomia centra mână unită şi că prin urmare ele ciei metropolitane române de Alba-Iulia.
Cu îngâmfarea ce a devenit listă pentru ei însâmnă un nou pe mentele mirene vor rămână bătând, Au fost de faţă toţi episcopii sufra-
stereotipă în atitudinea numitei foi ricol de maghiarisare în contra că isolate, apa în piuă. ganî. Conferenţa a decis a însciinţa
evreo-maghiare, ea face scurtă so- ruia ei trebue se ducă lupta pană Cât de cumplit se înşelă orga pe Primatele Ungariei despre hotărî-
cotâlă cu mişcarea acesta a Românilor la estrem. nul guvernului o dovedesce în mo rea luată.
uniţî, declarând’o ca un eflucs al Se încercă mai încolo fâia gu dul cel mai eclatant resultatul con- Mai primirăm şi o altă infor-
unor capete înfierbântate din sînul vernamentală a arăta cât de slabe ferenţei dela Blaşiu a episcopatului, maţiune, care ne spune, că .confe
mirenilor malcontenţî, cari nu urmă- ar fi argumentele Românilor din punct care a hotărît erî, că Archiereii se renţa episcopâscă s’a terminat erî la
e
resce decât interese de naţionali de vedere bisericesc şi 4i° că nici vor absţine dela Congresul autonomie al am64î, că au fost discusiunî vii şi
tate şi cărora puţin le pasă de in „nisuinţele lor naţionaliste** nu le romano-catolicilor. că cu tâte că s’au ivit şi păreri di
teresele şi drepturile bisericei. vor veni întru ajutor. Deci ea aş- Nu S9 putea ca în momentele vergente asupra modului de proce-
tâptă cu linişte deplină botărîrile de faţă se se dea un răspuns mai dere, conferenţa a luat hotărîri soli
Dâr se vedem ce cjice „Pester
Lloyd**, vorbind de sus din sferele, adunării din Cluşiu şi crede că aces potrivit tendinţelor subversive, ce se dare.
tea „nu vor ave nici o infiuinţă** manifestă şi în articulul din cestiune îndată ce vom avâ amănunte
în care plutesce puterea ce conduce
asupra întrunirei şi a activităţii con al fâiei guvernului. Acum cade în vom reveni.
a4î destinele statului unguresc.
gresului catolic unguresc. Apoi în nimicnicia ei afirmarea fâiei. ungu
Mai întâiu vorbesce de protes cheia aşa: resc!, că în cestiunea cea gravă a
tele ce le-au înscenat din incidentul „Gravaminele biserioesci ale Români independenţei bisericei române, cle „Falimentul educaţiuneK
congresului catolic în anii 1869,1870 Sub acest titlu publică fâia un-
lor nu poc er gravaminele lor naţionaliste rul ar fi desbinat, de popor, cade şi
şi 1871 „Rutenii şi Românii, gr. cat.“. nu-i permis să servescâ oa directivă pentru afirmarea răutăciâsă, după care nu gurâscă „Hazânk** în numărul său
Caracteristic este, că f6ia guvernu dela 22 Ianuarie n. un articul prim,
Congres. Coogrosnl să se nisuâsoă numai interesele şi drepturile bisericei ar
lui pune pe Ruteni constant înain în care face cele mai triste consta
a organisa autonomia astfel, oa ea sâ oo- fi motorul mişcării de protestare în
tea Românilor, pâte ca se arate, că tări cu privire la resultatele învăţă
râspundă adevăratelor interese ale bisericei sînul Românilor uniţî.
coi dintâiu sunt mai apropiaţi de catolice şi intenţiunilor bine chibzuite ale mântului în şcâlele ungurescî în de
inima ei „patriotică* , căci n’au dat faotorilor interesaţi, atunci aoâsta dorinţă „Pester Lloyd**, ca şi celelalte cursul acestui an şcolar. Pentru noi
1
şi nu dau celor dela putere atâta de foi ungurescî, are aerul de-a denunţa
de mult. nutrită se va realisa în cele din pe Români, că cultivă şi nisuinţe sunt fârte preţiâse constatările fâiei
lucru, ca Românii în veci malcon ungurescî, căci ele indică starea de
urmă fără considerare ddcâ Românii vor râ naţionaliste. Der 6re de când este
tenţî, şi neîmpăcaţi cu nisuinţele de mând în pasivitate, ori ddcâ vor protesta erăşî decadenţă a scâlelor maghiare, ce
centralisare şi de maghiarisare. oprită cultivarea intereselor de na sunt înfiinţate în cea mai mare parte
în contra hotărârilor congresului. ţionalitate în sînul bisericelor auto
„Pester Lloyd“ arată procedeul nome nemagbiare din acest stat? din banii scumpi ai cetăţenilor ne
Etă
aici
urmat la constituirea primului con Banffy-Wlassics. părerea oracolului lui Nu s’a convocat numai acuma un maghiari. Cine n’a înţeles pănă acum
gres catolic unguresc şi la şedinţele congres naţional bisericesc al Şer ce însâmnă educaţiunea, ce se dă
Se arată fârte suprins organul
lui după constituire în 1869—1871 bilor ? Nu esistă un statut al bise în 4iiele de a4î în scâlele ungurescî,
guvernului de „veleităţile separa-
şi indică în mod superficial şi ten ricei naţionale române greco-orien- cetâseă constatările lui „Hazânk**,
denţios atitudinea ce au observat’o tiste“ ale Românilor într’un timp, tale? Şi 6re calvinii unguri nu sunt din care noi reproducem numai ur-
„Rutenii şi Românii** faţă cu acel când cei dela putere presupuneau, cei mai aprigî naţionalişti şi Pri mătorele:
că nici nu mai pâte fi vorbă de ei
congres. Numind apoi nisuinţele Ro matele cu mireniî catolici Apponyi „Cultul imoralităţii din viâţa publică
şi de pretenţiunî deosebite ale lor.
mânilor de a-şî conserva indepen Ugron etc. nu vor ca prin autono mai înaltă distruge ca şi o bombă între
Atâta este de admirabil „tactul es-
denţa bisericei lor, „nisuinţe sepa- mia se organiseze şi biserica ro- zidurile şcolei. Inoă unul pănă în doi ani
ratiste**, cjice: tra-ordinar“ al catolicilor unguri, pe mano-cutolică pe basă naţională ma în acest spirit şi orî-ce părinte cinstit pâte
care îl preamăresce „P. Lloyd**, în privi plângând la înveninarea spirituală a fii
„Presupuneam, că de rândul aoesta cât aceştia nici n’au mai aflat de ghiară ? lor să. Tabloul învăţământului anului mile
alegerile şi oongresul nou conchiămat vor lipsă se ţină sâmă cât de puţin de Dâr de ce se mai perdem cu
fi ferite de aceste veleităţi (separatiste). gravaminele şi protestele Românilor vinte şi se ne mai frământăm, ca niului, aşa oum ni-s9 presentă în resultatele
şcolare dela finea acestui an, face să ne
Părea cu atât mai îndreptăţită aoestă pre faţă cu primul congres romano-ca- şi cum Evreii botezaţi şi nebotezaţî outrămurăm, şi nu mai pâte ajuta aiol nici
supunere, cu cât în decursul pătrarului de tolic, ci voesc se tragă cu buretele dela „P. Lloyd** ar fi avut şi ar mâestrita înşelăoiune prin sforţarea de
secol esoirat şi ia noi biserica greoo-oatolioă peste tot trecutul istoric, peste tâte pute se aibă vre-odată idee şi înţe note (calcull) bune, niol înfrumseţarea, niol
s’a alipit tot mai strâns de cea romano-oato- drepturile bisericei române unite şi legere pentru ceea ce însâmnă inte sousa.
lică şi înţelegerea între amândouă a fost să organiseze după pofta şi cbibzu- rese şi drepturi ale bisericei, sâu ca „Classele cele mai înalte ale soâlelor
aprâpe neturburată. Din punot de vedere iala lor ceea ce numesc ei autono şi când ei şi-ar fi putut da sâmă
medii arată o surprinejătore lipsă de resul-
ourat bisericesc oe-i drept nici acuma nu mia bisericei catolice unguresc!. vre-odată despre ceea ce vrâ se 4ica tat a ostenelelor din acest an. Unde corpul
s’a desfăşurat o asemenea agitaţiă, con- simţul curat şi adevărat de naţio
Dâr nici nu vor se-i lase la o profesoral este consoieDţios şi comisarul gu-
ohiămarea congresului regnicoiar oatolio nalitate !
parte pe Români, ci umblă se-i în vernial oonsoiu de datorinţa sa, acolo cel
însă pare a fi pentru anumiţi domni un jghebeze cu de-asila în autonomia La nisce uneltiri machiavelice puţin 50% dintre tineri trebue săi respingă
prilegiu mult dorit spre a cultiva alte ten şi insinuaţiunî perfide, ca cele des
lor. De aci vine apoi, că organul ca nematuri. Şi asta niol nu-i mirare. Imora
dinţe, cari n’au mai nimic oomun ou bi pre care vorbim, nu se pâte răspunde
acreditat al guvernului, sub auspi litatea anului trecut a imprimat un monstruos
serica şi ou oestiuaile privitore la ea“. cu argumente, ci numai prin fapte
ciile căruia e vorba se se ducă la energice de apărare solidară a drep timbru de infecţiune în sufletul tinerimei: pri
Vorbesce apoi de adunarea con- sfârşit tâte acestea, vorbesce de Ro tului ameninţat. virea unei ţerl, ce petrece în beţii şi tăm-
chemată la Cluşiu, unde, t^ice, Ro mânii uniţî, ca de-o turmă fără păs bâlâurl, oum n’ar strioa âre sufletele fra
Este la rândul conferenţei ge
mânii vor formula din nou grava- tori, care e lipsită de orî-ce acope nerale dela Cluşiu să dea viuă es- gede şi susceptibile? Anul trecut din Maiă
minele lor şi probabil vor decide riş scutitor în vremuri de furtună presiune acestei strînse solidarităţi şi pănă în Ootomvre, totă Ungaria a fost
erăşî abstinenţa faţă cu Congresul şi trebue se se simtă fericită, că între fiii bisericei, căci atunci, sun un dinum—danum, dela Henţida pănă la
catolicilor. Ca momente îmbucură- „generoşii catolici de rit latin** vor Bonţida vinul a curs vale, ou marşul lui
t6re înregistreză foia guvernului pre se-i dea adăpost în staulul lor. tem siguri, că, în mânia pre4icerii Rakoozi ne-am sculat şi ne-am oulcat, Os-
fâiei guvernului, glasul ei nu va ră
tinsele fapte, după cari „Rutenii de Forte caracteristic este, şi nu suna în pustia! Budavâr, Constantinopol, 22 de orfeurl,
astă-dată, de-ocamdată cel puţin, nu putem se atragem în destul atenţiunea statue vii desbrăoate, jocuri pe pântece
voiesc se scie de nici o mişcare de archiereilor noştri, — că foia guver (nisce orgii din „Os-Budavâr** — Trad.),
protestare", âr „la mişcarea Româ nului în articulul seu, ce se estinde nallete spaniole, fachiri dormincjl, oonoerte,
