Page 5 - 1897-06

Nr. 120—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5

ţiuni. Socialismul ne di oe merge ia mai nua adunarea generală a „Associa- ţiunei nâstre este să ne luminăm mintea, ară fără de a sci, că pentru ce şi pe sâma
mari întinderi în mijlocul pooorului ţeran, ţiunei pentru sprijinirea învăţăceilor şi ca să ne cunoscem cine suntem, de unde cui! Poporul neluminat, rămas în întune­
care ameninţă pe faţă ou răsvrătire în con­ sod. rom. din Braşov“, în sala de de­ suntem şi pentru ce suntem şi ocupăm loc cime, trăesce momentului. Ce câştigă adi,
ua
tra marilor proprietari de moşii şi a în- semn a şcdlelor medii din loc. La aici, în lumea acâsta locuită de diverse de sâră bea şi nu cugetă la cli de mâne.
tregei ordine de stat şi sociale. ordinea cjilei va fi deciderea asupra poporă cu deosebite datine, năravuri şi Casa lui şi rânduâla casei lui nu-1 arată,
In săpt-mâna trecută e’au întâmplat punctelor programului, neresolvate aplicări. Şi cunoscendu-ne, să învăţăm că ar fi locuitor statornic, ei ca şi cum
ohiar şi trei vărsări de sânge îngrozitore, în şedinţa I. a ne iubi credinţa, datinele cele frumose cu <jiua de mâne ar călători mai departe.
La Nddudvar, lângă Dobriţin, au fost îm­ românescl şi strămoşesci, pentru-că cine se El e îndestulit dâcă cu stomacul e împă­
Rog prin acfista pe toţi p. t.
puşcaţi de gendarmi Dumineca trecută, în cţiua lapădă de limba sa, de credinţa şi de da­ cat şi capul e ameţit de beuturi de vinars.
membri, cărora le zace la inimă
de Rosaliile ungurescî, patru omeni, âr alţi 28 tinele sale moştenite dela părinţi, unul ca E sclavul desfrânului, delăsat şi fără nici o
scopul societăţii, a se presenta în
greu răniţi. Acâsta din oausă. că au luat, şi acela devine batjocura neamului său şi ambiţiune nobilă. Şi apoi ce-i acâstă tică-
numer cât mai mare la acâstă adu­
parte la o adunare sooialistă, pe care gen- de ocară la alte neamuri străine, care-1 losă stare ni-o spune poetul, care dice:
nare.
darmii au voit s’o împrăştie, poporul însă arată ca pe un ticălos cu degetul şi-i de Nu sunt resbele, nu-i tirăniă,
Braşov, 12 Iunie n. 1897.
s’a opus. La Alpar, o altă comună ungu- N. Petra Petrescu, ocară în lume şi va fi ore-când aspru pe­ Nu-i mai greu lanţul nici de-o sclăviă
râsoă din Ungaria, de-asemenea s’a întâm­ preşedinte. depsit şi din partea lui Dumne4©u. Cum e desfrânul pentru un popor.
plate în săptămâna acâsta o înoăerare între © Pentru aceea e de lipsă să ne lumi­ Pentru aceea să ascultăm de glasul
popor şi gendarmi. Din causă, oă poporul năm mintea prin învăţătură, ceea ce ni-o mamei nostre, de Asociaţiunea transilvană;
se aduuase ca să protesteze în contra unei ULTIME SOIRI. dau şeolele nâstre, unde ni-se propune să ne luminăm, să muncim cu sîrguinţâ, ea
înşelăciuni a notarului, acesta a poruuoitgen- limba nostră cea frumosă, despre care poe­ să ne seim ajutora în lipsele vieţei; să fim
darmilor să împusce , ba cum spune „M. Cllişiu, 11 Iunie. Gabriel TJgron, tul aşa cântă: mândri, că suntem Români şi să învăţăm
u
H. el însu-şî a tras cu puşca asupra ome care a venit aici se se cousulteze Mult e dulce şi frumosă a jertfi pentru luminarea nostră. Când vom
nilor. O femeie a fost numai decât omo- în afacerea autonomiei catolicilor a Limba, ce-o vorbim, face aşa, pot veni peste noi ori-ce năca-
rîtă, un ţăran a fost împuşcat în piept, alţi declarat categoric, ca catolicii unguri Altă limbă armoniosă suri, le vom învinge cu uşurătate. Şi vom
doi în piciâre, mai mulţi alţii greu răniţi. vreu biserică naţională maghiară. pa ea nu găsim. putâ dice cu mândriă:
Românaşul o iubesce
Mai grozavă a fost vărsarea de sânge Căci Român sunt în putere
Seghedin, 11 Iunie. In urma ploi­ Din sufletul său,
Şi Românu ’n veci nu piere,
«lela JElemâr, în comitatul Torontalului, în­ lor mari, Tisa a esundat în mai O, vorbiţi, scrieţi românesce Vină valuri ca de foc
tâmplată Joia trecută. Gendarmii au tras multe locuri. 205 de case au fost rui­ Pentru Dumnezeu ! Nici nu m’or mişca din loc.
foc asupra poporului şi pe doi ţărani i-au nate. In case se aflau şi bolnavi, In şeolele nostre ni-se propune cre­
răsturnat la pământ. Poporul atunci înar­ Să întrăm dâră sub stâgul cel măreţ
cari însă n’au putut fi scăpaţi. Intre dinţa nostră, fără de care nu e mântuire. al Asociaţiunei nostre, făcându-ne membrii
mat ou cos9 a sărit asupra geudarmilor,
locuitorii oraşului e mare panică. In In şcolă învăţăm obiceiurile şi datinele nos- fiă-care dintre noi amăsurat puterilor sale.
pe cari i-au sfăşiat în bucăţi. Doi ţerani şi
tot momentul se aştepta nfiue de­ tre strămoşesci, ce sunt admirate de străini Yă salut dâră, D-lor din inimă românâscă
doi gendarmi au oăcjut victimă măoelului; molări.
numărul răniţilor încă nu e cunoscut, se şi de popârele mai culte şi cu bună voinţă şi doreso, ca bunul Dumnedeu să bineeu-
faţă cu noi. vinte lucrurile nâstre. Cu aoâsta declar
-cj’ce însă oă e fârte mare. S’au făcut nu
mărosa arestări. L i t e r a t o î ’ ă . Limba, lejrea şi opinca. adunarea de deschisă.
Tâte aceste se atribue mişcărilor so­ Să nu le dăm pentru nimica
u
cialiste. Acum mai ales, fiind*că se apropie In editura Tipografiei „Aurora A.
Şcola ne învaţă să trăim: De vrei să
timpul secerişului, socialiştii sunt în miş­ Tcdoran din Gherla (Szamosujvâr) a apă- trăesci, mereu să muncesc!. în cestiunea şcoleior românesc! din co­
care mare. Ei vor să-şi ducă in deplinire nat: „Opşagurî, cât cioplite, cât pilde şi la mitatul Braşovului.
11
veoh'ul lor plan, de-a arangia o grevă ge­ lume împărţite de loan Pop Beteqanul. Este Astărli secretul traiului bun şi al fe­ Braşov, 10 Iunie n. 1897.
nerală pe timpul secerişului, aşa ca pro­ o carte de vre-o 184 pag. format mic plă­ ri cirei pământesc! se cuprinde în un singur Onorată Redacţiune! In nrul 104 al
prietarii să nu aibă cu cine-şl aduna re­ cut, cuprindend vre-o 60 de poesii glu­ concept şi în un singur cuvânt şi acesta „Gazetei Trans.** s’a publicat un raport
colta de pe câmp. Pretutindenea ţin adunări meţe. Preţul 40 cr. e lucru. Ori crede cineva, ori nu, e adevăr, despre adunarea de primăvară a represen-
•şi sfătuirl parte publice, parte secrete. vecinie, că nelucrarea şi lenea cresce cer- tanţei comitatului Braşov. Spre finea rapor­
Chiar la Budapesta s’a ţinut cailele acestea şitori, omeni perde vară şi furi şi tâlhari, tului se cli > ©& membrul V. Goldiş „a
ce
un mare oongres socialist, care a ţinut mai Prin lumină la bunăstare şi fericire. şi că singur numai cu sudorea feţei se cerut desluşiri cu privire la acel punct din
multe cjil© şi s’au făcut cu ocasiunea acâsta (Discurs rostit de directorul V. Podobă la câştigă averea. Cel ce în totă diua trage raport, în care se dice, că inspectorul ung.
manifestaţiuni imposante socialiste. Au luat deschiderea adunărei Despărţământului XIV câte un fir, acela la capătul anului va ave de şcole a taxat resultatul în studii la
parte la manifescaţiunl şi mai mulţi stu­ (Cluşiu) al Asociaţiunei transilvane, ţinută la cămaşă nouă, âr leneşul va fi cu pielea şeolele elementare române din loc de ne-
denţi universitari unguri, ceea oe arată, că 30 Mai n. c. în Mănâşturul unguresc. golă. suficient**.
socialismul prinde rădăcini şi în olassele Onorată Adunare generală! Despărţă­ Prin lucru ajungem dâr la bună stare. Asupra acestui pasagiu din rapor­
•societăţii alese unguresc!. mântul al XIV (Cluşiu) al „Asociaţiunei Asociaţiunea nostră şi în acâstă privinţă tul amintit, inspectorul şcolar reg. al aces­
Inoeputul grevei s’a făcut în comita­ ne este mamă adevărată, care din tote pu­
1
transilvane * pentru literatura română şi tui comitat, cercetând în dilele trecute
tul Torontalului, unde rapiţa tocmai acum terile sale şi cu tote mijlocele lucră înt’ra-
cultura poporului român a venit pentru şeolele nostre de băieţi şi de fetiţe din loc,
se seceră şi trieră. Muncitorii nu vrâu să prima-dată în comuna acesta frumosă pen­ colo ca ]prin luminare să ne îndemne la ni-a comunicat categoric, că acel pasagiu
lase a se transporta maşioele de îmblătit. lucrare pe tâte teronele şi prin acâsta la
tru ca să-şi ţină adunarea sa anuală gene­ e fals, căci în acest comitat şeolele nostre
Acesta a fost oausa vărsărai de sânge dela rală. E de lipsă, Domnilor să seim, ce vrâ bunăstare. Soie dânsa bine, că poporul lu­ românescl în privinţa progresului în studii
Elemâr, despre care am amintit. Asociaţiunea nostră, unica Reuniune gene­ minat se silesce să-şi apere drepturile sale, şi a adjustării lor pentru anul trecut au
Foile ungurescî sunt îngrijate la cul­ rală pentru noi Românii din acâstă patriă, să-şi câştige avere şi bunăstare, âr poporul fost de trei feluri: forte bune, bune şi ne-
me, mai ales fiind-că socialiştii nu vor să cu adunările sale? Ce scopuri urmăresce? rămas în întunecime îşi pierde în tâtă diua mulţămitore şi şcola nâstră se numără în­
soie de msghiarisare, nici nu fac deosebire Ce voesce? Ce scopuri urmăresce, drepturile ce le are, pentru-că nu le scie tre cele de categoria primă, precum a
de naţionalitate, oi lor le trebue pane şi ne spune §. 2 din statutele ei, care dice: apăra şi nu-i în stare a şi-le câştiga. Se arătat’o deja acâsta şi pentru progresul
ârăşl pâne. Cei ce au adus poporul la a- „Scopul Asociaţiunei e înaintarea literatu- îndestulesce cu mălaiul de tote dilele şi de-acum doi ani, constatat la şcola nostră,
•câstă stare de desperare au să porte răs­ rei române, şi cultura poporului român în lucră în brazda altuia de Luni dimineţa — progres, despre care şi cîiarel© străine
punderea pentru urmări. pănă Sâmbătă sera, necugetând la aceea, locale („Xronstădter Zeitung** şi „Brassoi
deosebitele ramuri prin studiu, elaborarea
dâcă are ceva folos ori ba? Lapok**) au luat notiţă. Ca esemple de
şi edarea de opuri prin premii şi stipendii
G 0 n w 0 c a » " e . pentru diferitele specialităţi d© şciinţă şi Poporul rămas în cultură, dedat a şcole necorespun4ătore atât în privinţa
Luni, în 2 (14) c., a doua cji de arte, şi alte asemenea *. trăi în întunecime, îl putem asămăna cu progresului cât şi a adjustării ca edificiu etc.
1
Rosalii, la firele 5 d. a. se va conti­ Cu alte cuvinte, scopul, ţinta Asocia­ dobitâcele necuvântătore, ce trag jugul şi a numit altele din comitat.

eseelent pentru porci, când li-se face pund după merit la întrebările ce Maftetu: (cam năcăjit) AucJI, aucjî! De voesci a cumpăra,
reu mâncare. mi-le pui. Ca se nu te mai vatăm Astăflî nu vom pute nici prâncjl--------------- Marfe alese şi fine
Mafteiu: Nici de acestea nu am însă, poftesce şi-tî caută norocul Intră! Nicâiri nu vei afla
lipsă, căci nu am nici vite, nici porci. aiurea, pe la bieţii ţărani, căci ei şi Circel: Bună (Ţua, Domnul meu! Precum vei afla la mine.
Dr. Vraciu: Atunci îţi pot spune aşa pun mai mare pond pe „vra- Sunt un neguţător străin, umblu Smarandiţa: Tată, te rog cum-
cele viitore, cât ai se mai trăescî şi ciurî“, decât pe vorbe şi sfaturi în­ pentru întâiaşl-dată prin părţile aces­ peră-mî o sîrmă roşa în per.
câte ai se păţesc!? căci sunt cel mai ţelepte, şi dau mai mare crecjăment tea. Yă rog cumpăraţi ceva dela mine, Mafteiu: (cătră Circel) Dă-ml trei
vestit profet al veacului acestuia. Cu vrăjitorilor şi înşelătorilor decât ace­ căci lucruri frumfise şi eftine ca Cir­ metri de sîrmă roşa, şi o lulea cu
profeţiile mele am scos pe mulţi lora, cari le vreu binele. cel alţii nu vend. ţeve cu tot.
dela multe neeasurî, şi pote că o se Smarandiţa: Da, da, căci deşi (Cântă): Circel: (Luându-şi din spate bagagiul
te scot şi pe D-ta. preoţii mereu le predică la biserică, Marfele mele-s prea fine, cu marfă, îl pune pe masă; scote sîrmă
Mafteiu: Nu cred în lucruri vred­ ce păcat este a crede vrăjitorilor şi Căci se laudă de sine; şi-o întinde Smarandiţei; âr lui Mafteift îi
nice de credinţă, necum se cred în ce triste sunt urmările vrăjitoriilor, De vrâi să vecii că-i aşa dă luleaua şi ţevea) Szrma e din me­
bosefine. ei totuşi umblă orbiş după ele. Poftesce a cumpăra: lasă resucită, luleaua fabricată în
Dr. Vraciu: D le, eu nu spun Dr. Vraciu: (închicjend giamantnul) Am forfecl, ace, inele, Şemniţ, er ţevea e de vişin turcesc
bosefine; eu descoper velul nepătruns Imî pare rău, că cu nimica nu v’am Sîrme, aţă, bumbi, mărgele, tfite de prima calitate.
ce acopere viitorul fimenilor. putut servi. Mă recomand! (se duce). Bricege şi degetarl, Smarandiţa: (cătră Circel) Cât costă
Mafteiu: Prin satele acestea o Mafteiu: Să fii sănătos. Tabachere, ochelari, metrul?
se te bucuri de-o trecere şi de-un Smarandiţa: Ce bine mi-ar pare, Datule, struguri; zachar, Circel: 20 criţarî!
renume mare. căci ţărancele, mai să nu pfită înşela nici pe unul din­ Şipce, cremeni şi amnar; Mafteiu: Der iulfiua?
vertos de le vei sci minţi la suflet, tre fimenii din acest sat' Sfredel, camiş şi lulea, Circel: 60 cr.
vor crede că esc! proroc. Mafteiu: N’avea grijă,... pe cei Tot ce-a cumpăra ai vrâ. Mafteiu: Cu ţeve cu tot?
Dr. Vraciu: D-le! D-ta mă va- mai mulţi aşa-i va înşela, de i-a us­ Pomadă care ’nnegresce Circel: Ba, Dumne4eu se pazescă
teml! tura pielea încă şi peste un an. Părul care ’ncărunţesce,j de aşa ceva. Ţevea singură face 70
Mafteiu: Nu, d-le doftor, veteri­ Smarandiţa : Păzască - i Maica Săpun, piepteni, jucării criţarî, — şi aşa luleaua cu ţeve cu
nar şi vrăjitor, vreu numai să-ţi răs­ Sfântă ! (Cineva bate la uşă). Tot marfe de spiţerii. tot costă 1 fl. 30 cr.