Page 50 - 1897-06
P. 50
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 130.—1897.
representaţii de gală şi banchete nesfîrşite Prin o proclamaţia s’a făcut cunosout lo Paris în anul 1856, când lord Aberdoen, Cţtamiă şi logodnă. Din Aiba-Iulia
până la marginea estremă a vi ©tei ome- cuitorilor, că acelora, oarî pănă erl, în 25 ' ambasadorul engles, a emis părerea, că ni-se anunţă cununia d-lui Nicolae Biju,
nesol... Pe cheltuia ţerei au fost aduşi Iunie, nu se vor fi reîntors la vetrele lor, România ar trebui ooasultstă în afacerile căpitan o. şi r. în regimentul de infant.
aioî Slâvaei, Valahi, Ruteni, Săoui, Saşi, li-se vor confisca averile. 1 oare o privesc; b) cân-d prin stăruinţele in- Nr. 50 staţionat în Braşov, ou d-ra Maria
oa să se îmbete odată în oepitala ţerei şi Guvernul grecesc privesoe aoestă pro | ginerului Sir Hartley şi intervenţia guver- Coşieriu.
pentru un bun pahar de vin să voteze mai cedare ca o înoăloare a oondiţiunilor de ; nului engles s’au deschis gurile Dunării, — D-1 Dr. Mihaiu Pop, candidat de
veseli la 28 Ootomvre pentru candidaţii armistiţiu şi a protestat la marile puteri. oanalisându-se fluviul pănă la Galaţi, des advocat, aplicat actualmente ca oonduoător
guvernului. Pe băeţii din tâte părţile ţerei Mai circnlă soirea, că la Domokos trupele chizând ast-fel distribuirea bogăţiei oâm- în cancelaria d-lui Franciso Hossa-Longin
i-au adus aici la emulaţiunl de gimnastică, .turoesol se sporesc mereu. piilor române pe pieţele europene • o) prin din Deva, s’a logodit în 21 Iunie n. cu
oa să vină în atingere cu civilisaţiuuea cos- Tot din Atena se telegrafeză ou data alianţa făcută între Dinastia română şi Di d-şora Elena Mica, fiica d-lui proprietar
■mopolitâ a Europei apusene în locurile de 23 n. e., că guvernul greoesc s’a văcjut nastia englesă. şi director de bancă la „Sălăgâna" din
virginale de petrecere ale Os-Budavâr“-ului silit a proclama din nou legea esoepţională Odorheiu (în Sălagiu). D-1 Dr, M. Pop este
tawignrarea nonei universităţi din laş!
şi să vadă, oum se tocă la Budapesta banii pentru briganzi, prin introducerea căreia un nepot de soră al d-lui Georga Pop din
se va f’aoe la 15 Septemvre viitor. Noul
din partea aoelora, cari nu s’au obicinuit îi suocese în timpul de mai înainte a eu- , local, complect gata, nu aştâptă decât mo Băsescl.
a-i câştiga pe cale cinstită" etc. răţi Peloponesul de bandele de tâlhari. Nu bilierul, oare va fi predat în cursul verei Adresăm tinerelor părechl şi familie
Pe tonul acesta continuă mai mai puţin oa 14 bande de aceste bântue : acesteia. La inaugurare va asista şi capul lor sinoerele nostre felicitări!
1 departe articulul foiei unguresc!, cons acum ţâra şi outezarea li-e atât de mare, i Statului, împreună cu mai mulţi dintre mi- Esamene. Dumineca viitâre, d-1 Dr.
tatând, ca urmarea tuturor acestor înoât atacă comunele împopulate şi pretind î niştri. Casa M. S. Regelui a şi însciinţat Yaleriu Branisce va ţinâ în sala festivă a
'orgii milenare este un desevîrşit fa oa desdăunare sume mari de bani. deja primăria de Iaşi despre acâstă visfiă. şoâlelor române din loc, dela ârele 10—11
liment al educaţiunei tinerimei. La Altă telegramă din Atena spune, că a. m. esamenul din limba şi poetioa ro
universitatea din Budapesta chiar şi Delyannis, fostul ministru-preşedinte gre piar nou în Cernăuţi. Foile din Bueu- mână cu oursul superior al elevelor din
pe lângă cea mai mare indulgenţă cesc, are de gând a-şl strămuta loouinţa în resoî aduc soirea, că în curând va apâre Internatul Reuniunei femeilor române din loc.
au trebuit se fîă atât în anul trecut, Creta, retrăgendu-se ou totul din viâţa în Cernăuţi un nou Z'ar român săptămânal
cât şi în anul acesta mult mai mulţi politioă. Partida, al oărai oonduoător era întitulat „Glasul Ţăranului*. Acâstă revistă Târgul d8la Braşov. Erl am avut prima
tineri trântiţi la depunerea esame- el, se oonstitue aoum pe basa unui pro are de scop a face propagandă politioă Zi de târg. P16ia, oe neoontenit a curs înoă
nelor fundamentale, de cum se în gram cu totul nou. Se cfice, că noul con- şi economică printre ţăranii români din de Duminecă, a făcut oa târgul să fiă oât
tâmpla înainte chiar şi pe lângă cea duoător al partidei va fi D. Ziamis, preşe Bucovina. se pote de slab. In târg erau aprope nu
mai mare rigdre; 6r la gimnasii, în dintele Camerei. mai şetrile şi vânZătorii. De erî sâră ploia
Actor! maghiar! în România. Alaltăerî
şcdlele reale superidre şi în cele co După o soire diplomatică din Cons- a sosit aici în Braşov o trupă de 16 ac a încetat, târgul însă şi aZl a fost fdrte slab.
merciale, sunt acum în curs esame- tantinopol, datată din Atena 23 Iunie n. tori maghiari, cari — oum ni-se spune —
Congresul uniunei căilor Serate în Bu-
nele de maturitate, care sunt la c., se oonsideră ca sigur, că tratamentul după oe şl-au regulat aici paşaportele, au curescî. Joi la 10 6re s’au adunat la so
culme slabe, temele de a rendul pla preliminar de pace se va semna în cu plecat erl diminâţă spre Buouresoi, având cietatea politeohnică toţi inginerii străini
giate, altele corese de profesor! şi rând, probabil în şedinţa de Sâmbătă. Am de gând să dea representaţiunl în mai şi au discutat diferite cestiuul. Şedinţele
date şcolarilor pentru a-le scrie a basadorii Eranoiei şi Rusiei au primit ins multe oraşe mai mari ale României. — E nu sunt publioe. La 6rele 2 au pleoat îm
doua-6ră curat. Tdte acestea se fac trucţiuni pentru a grăbi negooiările. trâba actorilor unguri, dâcă şi întru oât le preună spre a visita edificiile mari ale oa-
făţiş, numai ca profesorii se pdtă Indemnitatea de resbel va fi fixată la va succede să-şi împlinâscă misia civilisa- pitalei române. Sera la 7 ore a fost ban
orbi ochii lumei cel puţin cu apa- n
70.000.000 franci, plătibill în fracţiuni, în- torică“ de maghiarisare şi pe pământul Ro chet la otelul Bulevard, oferit âspeţilor de
riţiunea unui progres.
tr’un 6re-care număr de ani. Totuşi acâstă mâniei. Ceea oe vrem să constatăm este direoţia generală a căilor ferate române,
Aceste şi alte multe constatări,
sumă nu este definitivă, ea este încă de faptul, că actorii maghiari au putut trece
ce le face fdia ungurâscă, nu se re desbătut. în România fără a întâmpina niol oea mai Conscrierea glotaşilor. pilele aoestea
fer esclusiv numai la şcdlele din s’au împărţit listele pentru consorierea glo
De importanţă este şi o telegramă mioă dificultate din partea autorităţilor
Budapesta, căcî doră mileniul s’a taşilor. In aoeste liste vor fi induşi aoei
din Sofia dela 23 Iunie n., în oare se spune, române, âr autorităţile unguresol li-au elibe
serbat in totă ţera, — şi serbarea iuciiviZl obligaţi la glâte, oarî s’aa năsout
că Guvernul bulgar se strâduesce să oon- rat paşapârtele de lipsă imediat şi fără
mileniului lor nu are slirşit, căcî vingă Porta, că condiţiunea principală la între anii 1856 — 1879 şi n’au fost nici
ddrâ în „ţera lui Pap Jânos“ che deslegarea cestiunei macedonene este, ca nici o întârZiere. Cu totul altfel se în odată soldaţi. Conscripţia va dura pănă în
furile şi banchetele curg unul din- Bulgarii de sub stăpânirea Sultanului să tâmplă însă când e vorba de Români. 1 Iulie u. c.
tr’altul pentru „patrioţi". Trupe de actori, ba nici măcar nisce nevi
capete şi ei drepturi egale Mohameda- novate coruri biserioesol nu pot veni din Concert. Musica orăşenâsoă va con
In astfel de împrejurărî se nu
nilor. România aici oăcî ori sunt direct oprite certa Duminecă în 27 n. c. în grădina dela
se mire nimeni de constatările foiei otel „Pomul verde". Dâcă timpul va fi
unguresc!, căcî ele sunt o firdscă de cătră autorităţile unguresol, ori sunt es- ploios, conoertul se va ţinâ în salonul de
urmare a îmbuibărei, în care trăesc puse la oele mai mari şioane. Nici în pri
vinţa paşapdrtelor autorităţile unguresol nu sticlă. Inoeputul la 8 ore sâra. Preţul
acjî monopolisatorii patriotismului
— 13 (25) Iunie. sunt nici pe departe aşa prompte şi pre- 30 cr.
dela noi.
Regina Victoria şi România. Marţi sera venitore când e vorba de Români, căci seu Aparate de fotografie pentru diletanţi. Firma
s’a dat în Bnouresol banchetul coloniei îi şicaneză ou anii pănă le dau oâte-un A. MOLL, liferantul curţii c. şi r. din Viena
engleze la otel Bulevard. La banchet au paşaport, sâu unora nu le dau de loc. Si Tuclilauben Nr. 9 îşi recomandă amatorilor de
Pe oând Pârta şi representanţii ma asistat vre-o 50 persdne, între oarî D. Ha- totuşi foile unguresol şi aoum ne cântă fotografare, articolele sale necesare pentru a fo
tografa. La cerere trimite liste ilustrate conţi
rilor puteri îşi sfarmă capul ou stabilirea rnilton Brown, însărcinatul de afaceri al mereu, că în Ungaria toţi oetăţenii fără nând preţurile.
oondiţiunilor de paoe între Turcia şi Gre- legaţiunei francese, cu personalul legaţiu- deosebire se buoură de drepturi şi de-o
oia, pe atunol la graniţa turoo-grecâsoâ nei, d-1 şi d-na Dim. Sturdza, d-1 şi d-na tratare egală înaintea legei. Ce ar face Scola civilă de fete cu internat
oondiţiunile armistiţiului sunt mereu oăl- Take Ionesou, generalii Vlădescu, Robesou Ungurii, dâcă ar auZi, că în România nu din Beiuş.
cate în pioiore. La Trieala Turoii din nou ş. a. D. Brown a toastat în sănătatea Re li-s’ar da voiă actorilor unguri de-a se pro
au înoeput ostilităţile şi Greoia din nou ginei Engliterei, apoi în sănătatea Suvera duce înaintea Ceangăilor de-aoolo, şi dâoă Primim din Beiuş prima programă a
protestâză la marile puteri. nilor români, d-1 D. Sturdza în sănătatea li-ar faoe la trecere peste graniţe, când „Scolei oivile gr. cat. de fete împreunată
Telegramele mai nouă ne aduo soiri, Reginei Victoria, d-1 Take Ionesou în să vin mai în fiă-care an ca banii agonisiţi cu internat a Diecesei gr. cat. de Oradea-
ce nu prea sâmănă a paoe. Astfel o tele nătatea d-lui Brown. D-1 Dim. Sturdza a în ţâra românescă să şi-i aşeZc în folosul mare, din Beiuş pe au. sool. 1896—97“,
gramă din Atena, cu data de 23 d. o. spune, mai ridicat un toast, arătând, că Regina familielor lor de pe-aieî, atâtea difioultăţî redactată de Vasiliu Ste/anica directorul
că Turoii au pus sub sequestru totă recolta Victoria a venit în trei rânduri în ajuto şi şioane miserabile, oum se fac Româ sodlei.
şi pe locuitori i-au tmgr&mat cu dări mari. rul României: a) ou ocasia tratatului din nilor ? . . . Soim, că fundatorul şi patronul aces-
POILETONUL „GAZ. TRANS. U dustrie, cu un neînsemnat oomerţ; de de inimicii nâmului nostru: ea iubesoe, su Apoi să faoî cum îi Lee şi sg ne
aceea, ou vremea, se răspândeso peste mă feră şi speră. ajungi şi cu cheltualile, căci tocmai acum
rile albastre: unii treo îu continentul Afri- Intr’o călătorie a mea în Macedonia în primă-vară, câte nu oere casa! Copiilor
doresc să le cumpăr ghete nouă, căci cele
Femeea la Macedo-Românî. cei, alţii în Asia, mulţi sunt atraşi ca prin la anul 1886, unde am stat 10 luni, am vechi le-au prăpădit; şi Seoula a venit din
farmec de glasul duios al „ţărei mume“; Bitolia cu marfă nouă în sat la noi şi
Bitolia, oficial Monastir, e oraşul Tur vin în România; o parte se indrumâză în avut ocasie să mă conving de destoinicia
ciei, unde Armânii sunt mai numeroşi, or- femeei «macedonene. vinde tare eftin în'preajma biserioei.
prinoipatul Bulgariei, seu regatul Serbiei: Apoi puţină pânză mi-ar trebui pen
ganisaţl în diferite bresle. Una, al oărei tovarăş se afla prin
câţiva caută orizonturile Europei oivilisate tru cămăşile oopiilor; asemenea lână, tot
In general, afară de câte-va miol su şi ajung — acolo unde idealul lor îi oon- străinătăţi de 10 ani de Z’le> în oasa ei pentru ciorapii lor. Şi cum scii, brânzetu-
burbii, unde trăiesc învecinaţi şi cu Bul duoea la mărirea trecutului — pănă a-şl modestă lângă ogiac — ocupată cu oiorioul rile acum s’au eftinit şi n’aşl vrea să-mi
garii, încolo ooupă oele mai însemnate şi vîrtelniţa pentru fabricarea tortului de lipsesoă, oăcî copiii cer hrană bună.
substitui un de la numele dela vatră: De
ouartiere, fără a fi învecinaţi de o familiă lână — se îndeletnicea în aoeeaşl vreme Mai soi că avem nevoe şi de oa-
Durnba, de Şaguna, de Gojdu, — etc. dâr pre; oele 2 ce le-am avut la Mamorniţa :
străină naţiunei lor. tot titlul de coţovalan li-a rămas mai no şi cu făurirea cântecelor la adresa celui, una are un ed oea-l’altă a şchiopat. Dimu
oare zăbovesoe atâta prin străini şi nu-şl
NicăirI deci, în Peninsula Baloanioă, bil, mai soump. Ini Gorciu se va duce poimâne acolo şi ’i
nu vom putâ găsi pe Armâni mai compacţi EşiţI din vetrele lor, Armânii încep mai aduce aminte de oasă. voiu spune să ne oumpere şi-nouă 2 ou
oa în Monastir. a faoe eunosoinţa lumei şi mai mult a că Alta, în comuna Gopeşu, oompunea lapte şi oând mi-ai trimite tu bani ’I voiil
Numărul lor aci atinge oifra de 20 păta ounoscinţa de sine. sorisârea cea mai originală din câte am plăti.
Din cei 3 poli, oe mi-ai trimis, de 1
de mii. In lipsa lor, oăminul a rămas un sfânt cetit în viâţă, cam în termenii următori: pol am oumpărat grâu şi 20 ocale peşte
Bitolia e centrul culturei românescl. altar, din năuntrul oăruia razele focului Iubitul nostru Gheorghe. sărat; lui Naşe i-am plătit datoria de 10
înainte de a se fi bănuit urmele aces nestins, alimentat întotdâuna de dragostea Ca şi oum razele sorelui mi-ar întră lei; perceptorului i-am dat 20, oăcî îmi
tor Români dela Pind, înainte de a ne vestalei — femeia armână — s’au refleotat oând prin uşe, când prin ferestre, aşa şi venise ou turcu în casă. Cu rastu am oum
părat oâte un fes oopiilor.
ocupa noi ou cultura lor, sfera oeupaţiu- prin întuneoimea vremilor morte, şi au fă tu ou scrisorile tale: puţină bucurie, puţiu
nilor lor, fiind fdrte restrînsă, dâr zeloşi cut să vaZă străinii o gospodărie românescă curaj, n’am cuvinte s’o spui... Când vei veni tu la noi, te prea rog
Te prea rog scumpul nostru, erăşî să să aduci lui Vangheluţă un ghiozdan pen
de o muncă spornică şi doritori de a-şl şi să auZă graiul nostru... te îngriiesol, să nu ne uiţi, oi se ne ajungi tru cărţi, căci vede la copiii oei-l’alţl şi
asigura o esistenţă prielnică desvoltărei lor Femeea a fost scutul de oţel — de din oând în când cu scrisorile tale, oăcî ia mi-a mâncat urechile ca să>i cumpăr — şi
naturale, nu s’au mulţămit cu o mică in care s’au isbit săgeţile veninose asvârlite parcă aşi vorbi cu tine. eu nu mai am bani.
I
