Page 51 - 1897-06
P. 51
Nr. 130.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
a
tei scole este I. P. S. Sa părintele episcop Eperienţa primului an şcolar a dove r sr Sino° Oban a numit atât scbla, cât j mân" (Sibiiu); 10. „Vulturul" (Oradea-
Miliail Pavel dela Oradea-mare. So61a s’a dit, că în diecesă Oradiei mari şi peste tot şi internatul, moderne şi de model. mare); 11. „Familia" (Oradea); 12. „Re
deschis numai în Septemvre anul trecut. Românii din Ungaria propriu cjisă au avut vista critioă-lifcerară" (Iaşi); 13. „Convor
Programa de pe primul an soolar cuprinde mare lipsă de-o astfel de soblă. Numărul Jubileul reginei Yictoria. biri literare" (BuourescI); 14. „Arobiva"
date amănunţite şi de mare interes istoric însemnat al elevelor, adunate la acâstă soblă (Iaşi); 15. „Economia Naţională" (Buou
ou privire la înfiinţarea scdlei şi la organi- de prin Bihor, Sătmar, Maramureş, Sălagiu, Se depeşâză din L o n d r a , dela 23 rescI); 16. „Foia pentru toţi" (BuonrescI);
sarea ei. Reasumăm pe scurt cuprinsul Arad şi Bănat vorbesoe destul de eloouent Iunie: 17. „E’oia literară" (Oradea); 18. „Liga Ro
aoestei programe: în privinţa acâsta. La primirea membrilor Parlamentului, mână" (Buouresoî); 19. „Docbia" (BuourescI);
In partea dintâifi ouprinde un articul Starea sanitară a elevelor în onrsul Regina purta o rochia negră cu cordonul 20. „Foia dieoesană" (Caransebeş); 21. „Fbia
despre feriile scolastice ou deosebită pri anului a fost oât se pbte de bună, mulţă- ordinului Jaretierei şi o ooafură neagră. pedagogică" (Arad), b) germane: 22. „Kfa-
vire la soblele de fete, de Marta Fabian, mite îngrijirilor deosebite, de care se bu Regina a luat loe pe un tron de aur, aco tboliscbes Vereinsblatt" (Vieua); c) ma
profesbră. Urmâză alt articul: Desohiderea cură elevele. In onrsul anului Esoelenţa Sa perit ou catifea roşie. Regina era inoomo- ghiare: „Alkotmâny" (Pesta); 24. „Magyar
şi inaugurarea institutulai. Aci se arată, Episoopul fundator şi patron Miohail Pavel dată în mod visibil de căldura sufooătbre. Allam" (Pesta).
oum s’a ridicat „Institutul de fetiţe al die- a visitat sobla de două-orî, asistând la pro Lord marele cancelar cetesoe adresa III. Foi onmpărate: 16. „Fbia popo
cesei gr. cat. de Oradea-mare“ în Beiuş, oare puneri .şi ascultând răspunsurile elevelor. Camerei lordilor în genunchi. — Scena rului" (Sibiiu); 27. „Amioul tineriinei" (pănă
u
institut constă din „Internatul de fetiţe şi Pe lângă acesta a asistat şi a presidat esa- oferea o privelisoe mişoătbre. al cărei efect a apărut) şi 28, „Alte und neue Welt"
ySodla civilă gr. cat. de fetiţe“. Internatul e menele la finea anului. Inspectorul uug. de a oresout înoă, când după retragerea pairi (Colonia).
menit pentru fetiţele orfane sărace de preot soble înoă a visitat scbla şi, după oe s’a lor, oortegiul representanţilor poporului, în Aduoem şi ou aoâsta ooasiune since
din diecesă, primind gratuit întreţinerea ou informat ou de-amăruntul de starea ei, a redingotă simplă, a intrat în sală, şi când rele nbstre mulţămite On. RedacţiunI, cari
tote cele de lipsă; âr pe lângă preţul de declarat aoest institut de model. preşedintele Camerei comunelor a dat ce au binevoit a ne trimite şi în decursul
at
15 fi. lunar (din oarî şi îmbrăcăminte) se înscrierile pentru anul soolar viitor tire adresei votate de aoâsta. anului acestuia gratuit 4' ‘ele, rugându-i a
primesc fetiţele orl-oărui oredincios gr. cat. se vor face în 6, 7, 8 şi 9 Septemvre n. Regina s’a înolinat graţios în semn avâ şi pe viitor aceeaşi bunăvoinţă şi soli
■din dieoesă, er decă mai rămâne loc liber, Cu înoeputul aoestui an soolar se vor des de recunosoinţă şi a mulţumit pentru nu citudine pentru mioa nbstră societate.
se primesc şi din altă diecesă. chide şi classele 111 şi IV a scdlei civile. măroseie manifestaţiunî de omagii şi leali După cum se constată deol, soc. nbs
Superioritatea internatului a oonstat Elevele, care vor dori a se înscrie pe el. tate al căror obiect a fost, exprimând bu tră in privinţa bibliotecii a putut realisa
din: Octavia Stolojan, directoră; Marta IV, au a-şi înainta cererile la direcţiune curia ce simte, că Camera comunelor se un progres îmbucurător, putându-o înavuţi
Fabian, prefeotă; Valeria Pavel, guver cel mult pănă în 15 Aug. unesoe cu aceste manifestaţiunî. D. Bol- ou o sumă frumosă din opurile cele mai
nantă; Maria Darvaşiu, bonă; Uie Stan, four şi sir "W. Haroourt au sărutat mâna valorose. Merită multă atenţiune şi orga-
Internatul se află în una din cele mai
spiritual; Al. Gera, curator; Dr. G. Mură- frumbse strade ale Beiuşului (Str. S.-lui Reginei. nisaţia nouă, ce s’a făcut în bibliotecă în
şian, medio. — Corpul didaetio al soolei Intrând în palat, membrii parlamen anul acesta.
loan), ouprincjend un teritoriu de 1395 m. Q,
civile: director Vas. Stefanioa; profesbre: ou un esterior impunător, odăi spaţibse şi tului au fost primiţi cu onorurile militare. (Va urma.)
Marta Pabian, Angela Butean, Oot. Stolo- înalta, întrunind tbte condiţiunile cerinţe După ce membrii parlamentului au pă
jan; profesori: Y. Dumbravă, Victor Bor- lor higienioe. Ia parter se află şalele de răsit palatul Buekingbam, Regina a primit
•lan, Ilie Stan; curator: Al. Gera. încă peste 400 de primari, având în cap L i t e a* a t îs r ă.
învăţământ pentru cele 4 classe ale soolei,
Din espunerile privitbre la activitatea apoi sala de conferenţe pentru corpul pro pe lord-primarul din Londra. A apărut „Buletinul Societăţii de
soolei în primul an soolar aflăm, că con Regina s’a dos apoi la Green Park, sciinţe^ din BuourescI Nr. 2 (Martie-Apri-
fesoral, diferitele cabinete pentru ooleoţiunl,
form dorinţei generosului fundator, primul odăile directorei, paloarul bspeţilor şi ele unde 10,000 de copii de ai şoblelor din Lon lie) anul VI ou următorul cuprins: Proce
pond se pune în aoest institut pe oresoerea velor, o odaiă pentru pian şi o infirmeriă, dra şi o mulţime imensă au primit’o cu sele verbale ale şedinţelor societăţii şi me
religiosă-morală; dintre studii se pune pond sala de iernă pentru gimnastică, refectorul un entusiasm d9 nedescris. moriale presentate, oonferenţele făcute în
special pe economia de oasă eto. In soolă cel mare, bucătăria şi cămara; apoi odaia Episcopul din Londra şi şefii celor sînul societăţii, preoum şi dări de semă re
însă se propune regulat şi limba germană, pentru spălatul şi călcatul rufelor, despăr lalte oulturl au presentat adrese, reamin lativ la lucrările nouâ făcute în străinătate;
apoi limba francesă ca studiu relativ obli ţământul servitorimei eto. tind progresul eduoaţiunei dela urcarea pe Biografia omenilor iluştri şi lucrările Ro
gat, forte-pianul şi musica. Elevele din in In etagiu este capela institutului, şa tron a reginei Victoria. Copiii şi mulţimea mânilor făcute seu publicate în străinătate
ternat mai au conversărî separate din limba au cântat apoi imnul naţional. Mai mulţi despre România. Aoest buletin apare sub
lele pentru studiu şi de lucru, dormitorele, direoţiunea secretarului general şi a unui
română, maghiară, germană şi franoesă. In garderobele, sala de dans şi joc, sala de membri, ai familiei regale, ospeţl străini şi
musioa vocală înoă li-se dă elevelor instruc demnitarii înalţi, au asistat la acâstă cere comitet de redaoţiă. Abonamentul pe an:
ţiune sistematică, formând şi coruri. „O spe caut şi pian, odaia profesorei din institut monie. Regina a pleoat apoi la Paddnigton, 25 lei în ţâră şi străinătate.
şi odăile personalului educător eto. eto. ❖
cială îngrijire îusă se pune pe învăţarea de unde s’a dus la Vindsor.
temeinică a limbei române, oare e limba In întreg edificiul e introdus apaduct, în Iluminaţia oraşului continuă astă-sâra. Istoria Pedagogiei de V. Gr. Borgovan
suterauă se află basen pentru baiă caldă
institutului în tbtă integritatea sa". „Cu Camera comunelor. Preşedintele dă ou- a eşit deja de sub tipar în editura libră
şi rece eto. La disposiţia elevelor stă o riei H. Steinberg din Buouresoî (Strada
un cuvânt", se 4ice în raport, „soola nos- nosoinţă de adresa guvernului şi a came
curte spaţiosă şi curată, apoi o grădină, Şelari 18). Preţul 3 lei. Se pbte prooura şi
tră, ca scdlă civilă, de oare cu limba ro precum şi o considerabilă parte din livada rei italiene cu ooasia serbărilor jubileului
mână numai una mai este în ţâră, are de Reginei şi este însărcinat să răspundă în prin administraţia 4'arului nostru.
episeopeseă din nemijlooita apropiare a
.scop a da femeilor o crescere morală, spi mod călduros. Sir W. Haroourt exprimă de
grădinei. Iârna loo anume de patinat; o
rituală şi oorporală, tot-odată şi ounosoinţe asemenea satisfacţia de manifestaţiă naţiu
parte a grădinei va fi sădită după un sis D I V E R S E .
foloeitore în praxa vieţii“. ne! italiene.
tem botanic cu arborrişi înfrumseţată cu
Eleve înscrise la soolă au fost: în Femeile contra bărbaţilor. In partea
flori, er a treia parte e aranjată oa gră
classa I 18, în ol. II 14. Total 32, t6te ro vestică a Europei, femeile ou orl-ce preţ
dină de legume pentru însuşirea practioă Siaport general
mâne, dintre oare 24 gr. cat., 8 gr. or. a iegumăritului. voeso a sta pe o trâptă ou bărbaţii. In
Soola de-altmintrelea este ou patru clase. al societăţii de lectură „lnocenţiit M. Clain" Rusia s’au aflat nisce femei, cari au por
O elevă, oare a absolvat cu suooes cl. Internatul încă a fost de repeţite-orl a teologilor din Blaşiu pe anul şcol. 1896/7. nit o gbnâ formală contra bărbaţilor. Din
XV p6te continua studiile: 1) în preparandia visitat în cursul anului de graţiosul său (Urmare). Cut8is se sorie, că acolo femeile vagabun-
patron şi fundator, oare în sâra de Crăciun
elem. de fete; 2) în preparandia de asile II. ţ)iuare donate, a) românesol: dâză nbptea pe strade îmbrăcate în haine
a făcut elevelor şi o bucuriă deosebită, sur- u de călugăriţe, cari se ocupă cu aceea, că
de copii; 3) la curs de postă şi telegraf; 1. Unirea (Blaşiu); 2, „Tribuna" (Sibiiu);
v
prindu-le eu daruri potrivite. 1 amăgesc pe bărbaţii ce-i întâlnesc pe strade
4) la curs de neguţătoriă; 5) în sobla de 3. „Transilvania * (Sibiiu); 4. „Gazeta Tran
11
14
indu9triă; 6) în scbla superioră de fete pe Şi numai din aceste puţine date se silvaniei (Braşov); 5. „Dreptatea (Timi- să le urmărâsoă până la un loo părăsit.
cl. V, însă numai în caşul, dâoă în scbla vede, oă noua soblă civilă ou internat dela şbra); 6. „Tribuna poporului" (Arad); Sosind aci bărbaţii, de-odată un roiu de
-civilă a învăţat şi limba franoesă şi forte- Beiuş este în adevăr la înălţimea ei în tbte 7. „Revista Orăştiei" (Orătie); 8. „Gazeta femei năvălesc asupra lor ou bastbne şi
pian. »>-’vinţele. Nn de geaba inspectorul şcolar Buoovinei" (Cernăuţi); 9. „Telegraful Ro- petri, bătându-i pănă rămân aoolo morţi.
Doi tineri, oarî asemenea s’au lăsat a fi.
seduşi pănă la aoel loo, numai ou fuga au
putut soăpa de bătaia femeilor, mulţi însă
Cam multe ţi-am cerut, scumpul nos caută a se mângâia unii pa alţii, (jiceodu-şl: datinele vecbei latinităţi, neatinse de mo
tru, să ne erţl, d’anoi mai află, că de cjiua „are Dumniză ş’iinoiu ! u lima urei şi a vrajbei: etă-1 astăcjl învrăj după oe le-a urmat „călugăriţelor" pănă la
ta să ne fiă într’ajutor, să trăeştl tu, s’au bit, obiectul derâderei celor-l’alte naţio locul destinat, vă4ând mulţimea de femei,
cheltuit mulţi bani. Tbtă lumea ne-a(vizitat Ast-fel li-i traiul familiar, pănă când oe se aruncau asupra lor, de frioă, au
după slujba dela biserică, şi tuturora le-am nu-i ounbsoem noi din Regatul României. nalităţi, de asupra cărora el a domnit în muţit. Poliţia acum umblă să afle, cine
.dat oafea şi dulcâţă. Dâr vine şi perioda de cultură a totdâuna ou superioritatea calităţilor sale este conducătorul acestor femei semi-ne-
Eu soriu, soţia ta Mia şi te sărut ogorului naţional la Românii dela Pind, etnice.
frumos. :In Bitolia, demnitatea numelui de ar bune.
de cătră „Ţara-mumă".
G o p e ş i u , Martie 14—1886. mân a perdut mult din însemnătatea lui.
Acâstă periodă însă e mai funestă Despre Armâni, cJL străinii de acolo: „case Proprietar: im*. Im e! Murcşiami.
Din termenii aoestei sorisorl pe care prin consecinţele sale de oât orl-oe altă
cdrtă ca ţiganii la cort“.
■am oopiat-’o după original — traduoendu-o oalamitata naţională, oăci în linii generale Redactor responsabil: Ciregoriu Maior.
Armânii oei stimaţi şi temuţi odinioră
din dialeotul maoedo-român, se pbte vedea ea se pbte considera ca o periodă de
astăcjl nu mai sunt luaţi în sâmâ. Odras
întrega gospodărie românâscă dela Pind. vrajbă între ei, — nu de propăşire.
lele lor populâză şoolele grecesol şi pă
Intr’un stil simplu şi natural, femeea Mai mult făouserâ pentru redeştep rinţii lor văd, înţeleg, şi soiu că săvârşeso
armână desorie soţului ei tbtă economia tarea consciinţei naţionale, înaintea perio- cel mai urioios aot cu copiii lor, dâr tac, Pentru ruinătorii fle ţigări!
oasnioă — dându-i socotâlă amănunţită de dei actuale barzii naţionali din Magrova şi
u a s
se?* c &
tot oe se întâmplă aoolo în lipsa lui. Cruşova ou oântecele lor, necunoscuţi înoă oăci n’au oe faoe, în faţa imposibilului... este cea mai curată, subţire şi totuşi tare H
Din rândurile ei se vede cătu-i de de nimeni, şi ale căror vibraţiunl poetice Astătjl femeei macedonene vom aduce
prinosul nostru, căci numai ea va ştii şi ZHZârtiă, cLe ţig'ări, +3
economă, şi cât de bine soie să întrebuin s’auindentificat cu acele ale poporului armân, fără glicerină.
ţeze banul. de oât tbte bizareriile oe s’au făcut pentru de-aci înainte, să ţie nestms focul dra Patent 3 cr., Club-Exquisit 2 şi 10 cr.
gostei de limbă şi de conservare naţională,
In vremi de restrişte, sufletul omenesc a lumina pe oonsângenii noştri... ori oare ar fi mersul lucrurilor, ce-1 va fi EH- Se află şi tuburi de ţigări din hărtiă O
simţind necesitatea unei mângăerl reoiprooe, Şi Armânii, acel popor paşnio şi cum botarît destinul. C L U B . w
spiritul de consolidare familiară se simte pătat, care nu scia oe e certa în familie, Petru Vulcan. Vemjare en gros Ia I—I
din ce în ce mai pronunţat. care prin sine soiuse să se ferâsoâ de tbte („Epoca.) HI
P>
Acest lucru se întâmplă şi în familiile neajunsurile din afară, oare ’şl păstrase din (16) lulius frliiller Nachfolger,
Românilor; când norocul îl părăsesce, ei vestala ginioeului-femeea mamă, limba şi Braşov.
