Page 53 - 1897-06

1
MîctMSd, iiUBisistratiUis, „Şareta’ iess ia m-care di.
li ftiicmfiti Aîionamente peatru Anstro-Ungarla:
Braţe?, pt?;ţ& mar* X?. 80, Pe nn an 12 A., po şbse luni
6 fi., pe trei luni 3 fl.
Soîi«orl n«fîiOiaas« *a a» N-rii de Dumlneoă 2 fl. po an.
«rlonuis. — Vanaaoriptft nu «o
Wirncn»» Pentru România si străinătate:
IKSERATE sa pnmeHo la Aflmi- Pe un an 40 franol, pe şdse
nlstraţluna In Braşov şi 2a ui’- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
&xât6rolo Birouri de onunolm-i: H-rii de Dnminocă 3 franol.
In V iena: ii. Dt<ka, Bvinrir.k
tfthaUk, Jindoif Mtme, 1. Oyptifks 8e prenumără la tdto ofioioie
Haohfolger; Ânzcn Oppttik. J. poştale din Intru şi din afară
B.mnebcr, In Budapesta : .4. V, şi ia dd. coieetori.
ffoUUwrgerg, Kcksttm Bimvu; In tiwuamontnl psntiu Brasor
Bucuresoi: Agtncc Havan, 8ua- administraţiunoa, piaţa mare,
auraale de Eoumanie: In HLam- târgul Inului Nr. 30 etagiu
buig: Karoiv> ifî Liebmann, I.: pe un an 10 fl., pe şSse
Preţul Inesrţlunllor; o eeriă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 or.
garmond po « oolonă 8 or. şi (W-orcie]: d_e -3DvLjanin.ee©, 24=) Cu dusul în casă: Pe un an
3Cor. tirubsu pantm o pabli- 12 fl., pe 6 luni 8 ti., pe trei luni
oaro. Publicări mai des» după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă si învoială. seu 15 bani. Atftt abonamen­
Eeclame pe pagina a 8-a o tele cftt şi inserţiunile sunt
jteriă 10 or. sen 30 bani. a se plăti înainte.
Hr. 13L—Anul LX. Braşov, Duminecă 15 (27) Iunie 1 8 0 7 .

Hotărîrile Conferenţei episcopescî Era lucru firesc, ca mai înainte autonomiei bisericei romano-catolice neapărat de lipsă se-’şî dea bine
de a răspunde la întrebările Prima- din Ungaria. sema de situaţiune, ca ei să-’ş! în-
si adunarea dela Clusiii. telui Ungariei, Archiereii noştri să In qontra acestei încercări ei au drepteze paşii aşa cum pretind în
9 9
se gândescă la propriul drept auto­ protestat la 1870—71 şi protesteză momentele de faţă marile interese
Cu nerăbdare a aşteptat obştea
credincioşilor se vadă, ce atitudine nom al bisericei lor şi se simtă în şi astăcjî. de viaţă ale bisericei române unite.
criticele momente de faţă necesi­ Independenţa bisericei române Sperăm, că pasul, ce-1 vor în­
vor lua Archiereii bisericei române
tatea de a lua posiţiă în cestiunea pretinde o organisare autonomă a ei treprinde Archiereii la Majestatea
unite la conferenţa episcopâscă din
Blaşiu faţă cu cele ce se petrec în propriei autonomii. de sine stătătbre, dâr o pretind şi Sa, conform hotărîrei luate de con­
ţeră. In deosebi erau nerăbdători se Ne bucurăm, că au făcufo, deşi instituţiunile ei, în deosebî vechile ferenţa episcopescă, va avă succes,
vadă, ce posiţiă vor lua Archiereii în interesul bisericei ar fi fost ca ei instituţiun! canonice sinodale ră­ mai ales dăcă el va fi sprijinit prin
în faţa faptului, că guvernul in unire acăsta să se fi întâmplat de mult, săritene, ritul, disciplina, limba şi ca­ manifestarea voinţei nestrămutate a
cu episcopatul catolic unguresc din încă de atunci, de când s’a pus racterul ei naţional, datinele şi obi­ întregului cler şi popor, de a-ş! păs­
nou s’a încercat a unelti şi atenta prima-bră la ordinea cjilei cestiunea ceiurile ei — cu totul deosebite de tra neatinsă autonomia bisericei.
la viaţa şi neatârnarea bisericei nbs- organisării autonomiei bisericesc! a ale bisericei romano-catolice ungu­ In împrejurările de faţă însă
tre românescî. romano-catolicilor şi a uniţilor. resc!, — car! tbte au rămas la . în­ atârnă fbrte mult şi dela atitudinea
cheierea pactului Unirei neatinse şi guvernului, care, conform usului con­
Seim că măsurile luate privitor Dâr pentru ceea ce nu s’a fă­
la convocarea unui al doilea Con» cut odinibră, înainte cu 27 de anî, în deplină vigbre. stituţional, va face propunerile sale
greş catolic au alarmat şi neliniştit nu pot fi răspun4ătorî Archiereii de Este învederat deci, că prin monarchului.
fbrte mult pe fiii bisericei române astăcjî. Aceştia au să răspundă numai aceea, că s’au chiemat din nou şi Fi-vor aceste propuneri în tbte
unite, deorece aceste mesurî tind a pentru ceea ce s’a petrecut în tim­ Românii uniţî la congresul catolic, privinţele favorabile validitărei drep­
înjgheba şi Metropolia de Alba-Iulia care nu-i privesce, s’a ignorat şi în­ tului public şi causei bisericei nbstre?
pul guvernării lor.
în autonomia romano-catolicilor, şi călcat autocefalia bisericii lor. Trebue de pe-acuma să ne fa­
Or! cum s’ar fi petrecut însă lu­ Cea dintâiu şi cea mai apro­ cem socotela şi cu eventualitatea, că
astfel umblă se contopescă biserica
crurile ,pănă acuma, este un îmbu­ piată problemă şi datoriă a clerului — după cum a precjis 4> ! cato­
aru
română unită cu biserica catolică
curător progres în favorul consoli­ şi poporului bisericei este prin ur­ lic din Budapesta „Magyar Allam“,
ungurâscă.
Cu atât mai mare a fost deci dării bisericei române unite, că de mare de-a validita dreptul ei de au- — Archiereii vor primi răspunsul, că
astă-dată Metropolitul împreună cu tonomiă şi de-a reclama deplina lui să între numai în congresul catolic,
încordarea, cu care Românii au aş­
toţî Episcopii sufraganî dela Oradea, respectare. căci li-se va reserva Românilor uniţî
teptat se vadă, ce paşi vor face Me-
Gherla şi Lugoş au hotărît în soli­ De aceea şi Archiereii noştri dreptul de a ţine şi ei, după congre-
tropolitul cu Episcopii în apărarea
drepturilor ameninţate ale bisericei. daritate a face pasul amintit spre au simţit necesitatea a marca îna­ stil catolic, un congres al Metropoliei
Tristele esperienţe din trecut în apărarea independenţii bisericei. inte de tbte posiţiă de drept public lor, sub condiţiunea ca ei să se pri-
ce privesce procederea Archiereilor Ii felicităm şi mulţămim Pro- a Metropoliei române de Alba-Iulia vâscă ca o parte constitutivă a bi­
românî uniţi făceau, ca pe lângă în­ vedinţii, că & îndreptat gândul tu­ fată cu capul statului. sericei unguresc! istorice, —cu alte
cordare se se mai adaugă încă şi turor Archipăstorilor bisericei asupra Nu voim să cercetăm de ce cuvinte, ca Metropolia română unită
brecar! îngrijiri, ce se cuprindeau în unei ţinte, care este şi ţinta între­ acesta nu s’a întâmplat mai de mult, să devină un fel de filială a biseri­
întrebarea: merge-vor Archiereii de gului cler şi popor: validitarea şi asi­ ci constatăm cu bncuriă, că s’a în­ cei catolice unguresc! şi tbte cestiu-
astă-dată solidari, ori ârăşî se vor gurarea independenţii bisericei. tâmplat acum. nile capitale de administrare a seb-
Conferenţa episcopâscă din Blaşiu, lelor şi fundaţiunilor, şi de educa-
desbina ca odinibră ? După-ce însă am constatat aceste,
Cu adevărată bucuriă consta­ fiă-ne iertat, ca, cu ochii omului pă­ se vede, a lăsat cu totul la o parte ţiune, să fiă concentrate în manile
tăm, că de rândul acesta sub înţe- ţit şi adânc îngrijat de sbrtea ce ’i întrebarea de participare, or! nepar- celei din urmă?
lepta conducere a Archiepiscopului se pregătesce de străini, să cercetăm ticipare la congresul catolic, şi a Trebue, repeţim, să ţinem semă
şi Metropolitului, corul Episcopilor care este acum starea adevărată a lăsat în suspenso şi răspunsul la scri- de tbte acestea, ca să înţelegem, că
noştri uniţi a procedat solidar şi lucrurilor în ce privesce atitudinea sbrea de conchiemare a Primatelui pentru a salva situaţia bisericei nbs­
unanim luând hotărîrea să adreseze înaltului cler unit şi car! pot fi ur­ unguresc. tre unite, se cere se dărîmăm tbte
Monarchului o representaţiune, apă­ mările ei. Episcopii s’au pus pe basa drep­ podurile îndărătul nostru şi să ne
rând într’însa basa de drept public, înainte de tbte trebue se fim tului de autonomiă al bisericei, so­ punem cu trup şi suflet pe terenul
pe care stau şi trebue se stea Ar­ în curat despre ce-i vorba. licitând scutul Majestăţii Sale pen­ singur mântuitor al drepturilor bi­
chiereii Provinciei bisericei române tru el. sericei, cari nu sufer nici un fel de
de Alba-Iulia şi Făgăraş şi cerând Fără să fiă întrebaţî, dâcă con­ La ce ne putem aştepta acum? amestec, nici un fel de încopciare
scutul înaltului patron al bisericei simt or! nu consimt, Românii uniţî Acăsta întrebare va preocupa cu biserica ungurâscă romano-ca-
pentru drepturile ei. au fost traşî în cercul organisării afţî pe toţî fii bisericei, căci este tolică.

FOILETONUL „GAZ. TE ANS/ Ţeranca ILa: Nici acolo du-s, la noi, şi mi-a spus, buna mea, că Ionuţul meu pe la D-vostră prin
i-am căutat pretutindenea şi nicăirî Mariţa Firului e morbnă, căcî mi-a curte ?
nu i-am aflat. dus laptele dela capră, şi că vecina Smarandiţa: Nu, draga mea, a4î
F a z a l a i c i i S f i n t e . Ţăranca La: Dbmne păzesce, der a treia, adecă Saveta Albului, um­ n’am vă4ut nicî un copil prin curtea

— Dramă în patru. acte. — unde pot să fiă? Ore n’or fi că4ut blă să-mî strice norocul fetei, ca să nbstră.
Localisată de Antoniu Popp. în fântână? nu o pot mărita după acela, care îi Ţăranca ILa: O Dbmne, Dbmne,
Ţeranca Ha: Scie Dumne4eu sfân­ este drag ei. Acel vrăjitor înţelept bre unde pot fi? De bună sâmă
(Urmare.)
tul! (Plângând) Destul, că nu-s nică­ ar sci spune unde-s copii! tăi. vor fi perit unde-va!
Actul III.
irî. I-am scos, cum scbte paserea Ţeranca ILa: Pbte, pâte! Der Smarandiţa: Nu te teme, că dbră
(O stradă. De pe-o colină sg aude glas puii, din penele cele rele, şi-am pbte, că s’a fi dus din satul nostru. aceia nu mai sunt copii de 3—4,
de bucin (tulnic.) Din drâptaşi din stânga ajuns să-i pierd, acum mărişor!; pe Ţeranca La: Nu sciu. anî, ca să nu se scie griji! De bună
vine câte-o femeiă, ţerance amândouă. Una e amândoi! Oh, oh, oh! (Plânge tare). Ţăranca ILa: Ore nu-i domnişora semă i-a fi apucat vremea cea rea
forte supărată.) Ţeranca La: (După o pausă) Ciu­ Smarandiţa aceea, care se vede ve­ unde-va, şi aşa numai că nu-i ve4î
Ţăranca Ia: Bună vremea soră! dat lucru! Ai nădejde în Dumne4eu nind cătră noi? cu ochii venind.
Ţăranca Il-a: Mulţămesc D-tale. şi în Maica sfântă, că aşa dintr’o- Ţăranca La: Ba ea este. Ţăranca La: Aşa, aşa, soră! Şi
Ţeranca La: Cum de eştî aşa dată n’au putut ei să piară. Ţăranca ILa: Bine că vine; toc­ eu 4i©> ©ă trebue să se ivescă de
supărată ? Ţeranca ILa: Nu sciu; O vai de mai vrâu s’o întreb şi pe dânsa, undeva.
Ţăranca 11-a: O Dbmne, cum mine! o vai de mine şi de sărăcuţ decă nu cum-va scie ceva de fii! Smarandiţa: En priviţi!... 6re
n’oiu fi, când nu-mî aflu copii! ni- capul meu! Par’ că eu am. fost cea mei, căci la dânşii nu m’am dus nu-s ei cei ce vin pe după colina
căirî. mai păcătbsă în lume, de m’a pe­ să-i caut, că mă tem de „Trifon“, aceea?
Ţeranca La: Se vor fi dus prin depsit Dumne4©u atât de greu! mânca-l’ar jigăraia! Ţăranca ILa: (Surprinsă) Ba da, ei
vecin! la alţi copii, ca să se jbce. Ţăranca La: N’a fost la tine as- Ţăranca La: Etă-o, căi aci! s u n t . . . Dbmne mulţămescu-ţî, că-m!
Ţeranca ILa: I-am căutat în tot tă4î un om, care umbla să vrăjâscă? Amendoue: Bun sositul, domni- dai înapoi copiii!
satul şi nicâir! n’am dat de ei. Ţăranca ILa: Nu. şbră! Ţeranca La: Ve4î soră, că în-
Ţăranca La: Pote se fi adurmit Ţăranca La: De-aş! sci unde este Smarandiţa: Se fiţî sănătbse! zadar te-ai supărat! Are Dumne4eu
unde-va, în podul grajdului, său te acum, de loc m’aşî duce la el. îna­ Ţăranca 11 a: Domnişbră dragă, seire şi grijă de omul cel sărman!
mir! unde. inte cu un ceas şi jumătate a fost n’ai ve4ut cum-va pe Firuţa şi pe Smarandiţa: Are da, căc! unde