Page 54 - 1897-06
P. 54
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 131.—1897.
Etă de ce, după a nâstră pă mate în conferenţa episcopilor aflăm, îngrijit de acâstă nenorocire, care jos, la cas contrar în biserica romano-oa-
rere, conferenţa generală din Cluşiu, că ele s’au învârtit nu atâta împre atinge sortea unui număr însemnat de fa tolică.
ce se va întruni Marţa viităre, are jurul întrebării, că ce răspuns să se milii de muncitori, rămase astătjl fără lo-
sfânta chiămare, ca pe lângă susţi dea Primatelui unguresc la adresa ouinţe, fără hrană, lipsite chiar de amân Rugare. Convocările pentru confe
nerea cu tăria a pasului întreprins lui, prin care învită pe Archiereii două, am convocat, îndată oe timpul s’a renţa generală din 29 Iunie c. st. n. în
de Archierei în apărarea drepturilor Provinciei metropolitane de Alba- înseninat, oonsiliul de miniştri, pentru a’i causa autonomiei bisericei gr. cat. s'au
bisericei, se formuleze, cu totul inde Iulia să ia parte la congresul viitor expune vederile şi dorinţele Mele şi a ’i espedat în tâte părţile. Se pole întâmpla,
pendent de orî-ce fluctuaţiunî ale po al romano-catolicilor, ci mai mult cere sfat, căci suferinţele iubitului Meu po că o parte însemnată a inteligenţii năs-
liticei militante a guvernului şi a împrejurul întrebării de a lua posi- por au pătruns tot-dâuua fbrte viu şi adânc tre să nu fi primit invitarea. Este rugat
bisericanilor catolici, postulatele cle ţiă în apărarea autonomiei acestei inima Mea, şi am căutat imediat a le alina fiâ-care fiiu al bisericei nostre gr. cat. să
rului şi poporului român unit pri Provincii metropolitane printr’o re- nu numai prin ajutârele oe personal am se considere de invitat şi se ia parte la
vitor la organisarea cât mai grab presentaţiune adresată, prin mijloci dat şi apelurile oe am îndemnat a se face amintita conferenţă. — Broşura infor
nică a autonomiei deosebite a bise rea guvernului, JVîajestăţii Sale mo- câtră sufletele compătimitdre, oi şi prin mativă încă s’a distribuit. Decă cine-va
ricei sale. narchului nostru. orearea de instituţiunl speoiale de preve doresce să-o aibă, să binevoiască a se
Se mergem cu toţii la adunare Cuprinsul mai precisat al ho- dere a timpurilor de nevoi. adresa la domnul Basiliu Podăbâ, direc
şi, închinându-ne umbrelor gloriăse tărîrii conferenţei episcopescT, care s’a Dintre cele două instituţiunl, menite tor esecutiv al ,,Economului* în Cluşiu,
ale propărinţilor noştri, cari au lup publicat în fruntea „Unirei“, ce a a veni în ajutorul oelor atinşi de puterile şi o va primi francată.
tat cu credinţă şi cu apostolicâscă apărut asără, este următorul: elementare ale naturei, cea mai tânără, aoea Comitetul esecutiv.
abnegare pentru ca acest mult chi Conferenţa episcopilor din inciden din 1894, oare portă numele Reginei şi al
Predarea telegramelor îa oficiile poş
nuit şi prigonit popor se-şî găsescă tul convocării congresului organisator al Meu, posedă astăcjl fonduri însemnate, însă tale. Telegramele de acum înainte se pot
în biserica sa razimul neclătit al autonomiei bisericei catolice difi Ungaria ea a fost instituită numai pentru a alina preda la orî-oare ofioiu postai, ori este îm
credinţei, al limbei şi naţionalităţii, decide: suferinţele produse de secetă, care adesea preunat cu el oficiu telegrafio, ori nu. Pen
al culturei şi educaţiunei sale, al Se îndrepteze câtrâ Majestatea Sa bântue Regatul; âr aceea creată în 1887 tru caşul, oând oine-va vrâ să predea o
străvechilor sale datini şi obiceiuri, împăratul şi Regele apostolic, prin mij pentru incendiurl şi inundaţii nu s’a putut telegramă la un oficiu postai, unde nu este
se dăm mâna, preoţi şi mireni, şi locirea guvernului ungar, o representa- desvolta într’un mod îndestulător, pentru telegraf, p6te oumpăra o blanohetă anume
se ne legăm cu sfinţeniă de a lucra ţiune, în care să desfăşure posiţia de ca din veniturile ei să se potă uşura păgubi
făoută pentru acest scop, oe are forma unei
cum au lucrat ei, de a stărui cum drept public a provinciei bisericesd me atât de mari şi de generale. oărţt de corespondenţe înohisă şi se află
au stăruit ei şi de a ne jertfi cum tropolitane greco-catolice române de Alba- Am decis, deci, a dărui din lista Mea de vânflare la tote oficiile poştale ou pre
s’au jertfit ei. lulia şi Făgăraş şi să ceră Preaînaltul civilă 200.000 lei la comitetul central al ţul de 31 or. Pentru aoest preţ cumpără
Se mergem cu toţii la adunare, scut pentru drepturile ei. incendiaţilor şi al inundaţilor, spre a veni torul are dreptul de-a trimite o telegramă
căci sunt în joc cele mai înalte bu Hotărîrea acăsta a conferenţei în ajutorul acelora, cari au avut perderl de 10 cuvinte (ou adresă ou tot) la orl-care
nuri, ce le p6te avă un popor reli Archiereilor români uniţi este tăl însemnate în urma aoestei nenorociri. Dâcă ofioiu telegrafio şi la adresa ori oui, atât
gios şi credincios neamului seu, ca măcită în Blaşiu astfel, că printr’ensa 8’ar uni cu aoestă sumă capitalul de oare de aici din ţâră, cât şi din Austria, având
poporul nostru! Este în joc chiar episcopii au declarat, că vor rămâne dispune oomitetul central al incendiaţilor numai de-a scrie în aoea blanohetă cuvin
sfânta chiămare, ce-o are biserica departe de congresul autonomiei romano- şi inundaţilor, nevoile cele mai urgente ar tele, ce vrâ să le telagrafeze. Blancheta
română în sînul acestui popor! catolicilor din Ungaria şi vor pretinde putea fi satisfăoute. Pentru necesităţile ul- se pune apoi în outia dela postă, ori oă se
Se mergem cu toţi la adunare, conchiămarea unui congres deosebit teriâre s’ar puţea lua bani cu împrumutare predă oficiului postai, care apoi la oea din-
tt
căci se tractâza de a delătura un al Provinciei metropolitane de Alba-Iulia, dela fundaţiunea „Carol-Elisabeta , âr gu tâiă plecare a poştei o trimite oficiului te
rău mare, de-a învinge o primejdiă care este neaternată. vernul va propune Corpurilor legiuitdre legrafio mai de-aprdpe, âr de aoi prin te
cumplită, ce ameninţă a rupe mai resursele neoesare pentru a reîntregi fon legraf se espedeză mai departe. Dâoă însă
bine de un milion de Români din Darul Kegelui Carol. durile întrebuinţate. ouvintele, oe vrâ cine-va să le telegrafeze,
corpul naţiunei române! In «filele de nenorocire toţi fiii patriei sunt mai mult de cjeoe, atunci în partea
Majestatea Sa Regele României au fost din vechime uniţi ou gândul şi cu dinăîntru a blauohetei mai adauge timbre
Carol I, îngrijat de sdrtea ţăranilor, fapta spre a alina durerile oelor loviţi de poştale de atâţia oruoerl, cât oostăl restul
Conferenţa episcopescă din Blaşiu. cari au suferit atâtea pagube în sortea nemildsă. Nu Mă îndoeso că şi de cuvintelor oe trec peste 10, socotind câte
urma ploilor şi inundaţiilor din acest astă-dată vom urma strămoşescei datine. 3 or, de fiă-oare cuvânt.
Astăzi primirăm câte-va sciri an, a adresat ministrului-preşedinte Consiliul de miniştri va propune, în
mai esacte privităre la conferenţa român următărea scrisăre, pe care cel mai sourt timp, organisarea cea mai La concursul de directorat pentru ®efi
episcopâscă a Archiereilor români o reproducem din nou pentru ceti priinoiosă a mijldcelor ou oarl cu toţii să lele primare, oe s’a ţinut la Buourescî (fi
uniţi. torii numerilor de Duminecă ai fă- venim în ajutorul oelor nenorooiţî. lele trecute, printre oei oe au reuşit defi
Conferenţa s’a ţinut sub presi- iei năstre: Primesoe, soumpul Meu preşedinte nitiv şi încă ou cel mai bun succes aflăm
diul I. P. S. S. D-lui Metropolit Scumpul Meu preşedinte al consiliului, al Consiliului, încredinţarea sentimentelor şi pe d-1 George, Gherciu, fiiul d-lui învăţă
Dr. Victor Mihalyi. Au fost de faţă O nenorocire, pe cât de neaşteptată, de înaltă stimă ce ’ţî păstrez. tor d'n Bod. lângă Braşov. — Felicităm
toţi episcopii sufraganî: Prea Sân- pe atâta de mare, a lovit greu ţâra în anul Carol. pe d-1 Chercifi pentru acest frumos suoc«8
ţiile Sale Mihail Pavel, episcopul de acesta prin ploile torenţiale, cari în timp Bucuresd, în 6 Iunie 1897. şi-i aducem tot-odată mulţămită pentru suma
Oradea, Dr. Ioan Szabo episcopul de de oâte-va săptămâni s’au revărsat în mod de 2 fi. v. a.., ce d-sa a binevoit a na pune
Gherla şi Dr. Demetriu Radu epis oontinuu peste întreg teritoriul nostru. Evu la disposiţiă în scopul, de-a trimite gratuit
copul Lugoşului. rile au eşit în mod neobioînuit din malu S 0 1 H I L E I D I L E L numerii de Dumineoa ai „Gazetei Transil
11
La conferenţă au luat parte şi rile lor şi au umplut văile şi câmpiile de vaniei pentru semestrul al doilea al anului
câţî-va bărbaţi din cler şi adecă apă; dealuri întregi s’au prăbuşit şi au — 14 (26) Iunie. ourent la doi preoţi ori învăţători vrednici,
Rdssmul D-n Proposit Ioan M. Mol- causat stricăciuni însemnate locuinţelor şi Serbarea învingerii dela Gusioza, oe pe cari îi vom alege noi.
dovan şi D-nii secretari: Dr. Augus- sădirilor; oraşele şi satele de-alungul Du avea să urmeze mâne, Duminecă din causa Nouă caucelariă advocafială. Ni-se
tin Bunea (Blaşiu), Dr. Corneliu nărei au suferit stricăciuni fârte conside timpului ploios nu se va putâ ţine ou pro scrie, că d-1 advocat Dr. George Miclea
Bulcu (Oradea), Vasiliu Pordea (Gher rabile; câmpii întinse aooperite cu recolte grama anunţată (filele trecute. Esoursiunea şl-a deschis noua sa cancelariă advocaţială
la), Ioan Boroş (Lugoş) şi d-nii mănâse au fost distruse cu desăvirşire. In regimentului de infanteriă nr. 50 din loo în Alibuvar, comit. Torontalului.
Dr. Vasiliu Hossu şi Dr. Victor Szmi- tot timpul luDgei Mele domnii nu s’au în- la „Fântâna Popii“ nu se va face. Servi
gelski din Blaşiu. întemplat ca apele să fi causat pagube atât ciul divin, dâoă timpul va fi favorabil, se Darul Ţarului Rusiei. Tote foile din
Cu privire la discuţiunile ur de mari averei publioe şi celei private. va ţinâ pe oâmpul de lângă promenada de lume soriu acum de marile serbări jubilare.
✓
e mai mare primejdia acolo e şi paza şi părintele lui, domnul cel bătrân, cruce şi evangeliă, căci de-or jura, căci voi cre4end în minciunile şar
lui Dumnecjeu sfântul. fiă iertat de Dumne4eu. vor jura strâmb, şi tot le-a bate latanilor acestora, în urmă luaţi
Ţeranca a II- a: Rămâneţi cu Smarandiţa: Ce ţl-a spus o m u l Dumne4eu. pismă una asupra alteia şi-apoi,
Dumnec|eu. Mă duc înaintea copiilor acela, de-1 cre4î aşa mare învăţat şi Smarandiţa: Eu alta îţi spun fiind pisma isvorul multor păcate,
mei. (Se duce). chiar sfânt? d-tale: Omul acela a fost un şarla din pismă vorbiţi câte neadevăruri
Smarandiţa: Dumne4eu cu tine! Ţăranca: Multe de tăte; mi-a tan, căci de-ar fi fost el ’proroc ade tăte una despre alta şi în urmă vă
Ţăranca La: Dămnişoră dragă, spus, că cutare şi cutare mi-a dus vărat, ţî-ar fi spus cu numele cine certaţi, ba păte vă şi bateţi şi ajun
n’a umblat pe la D-v6stră ac[î un laptele dela o căpruţă, ce avem ; că ţl-a dus laptele şi cine ţî-a stricat geţi din nimica tătă la judecată. Vă
proroc-vrăjitor ? cutare umblă să*mî strice norocul norocul dela fată. Vedeţi D-vostră, faceţi de rîs şi de ocară înaintea
Smarandiţa: Ba fost’a unul, care fetei; că bărbatului meu îi cam place câte învăţături vă spune părintele lumei şi a lui Dumne4©u, dela a
s’a dat de doftor şi veterinar, şi’n rachiul, şi că dâcă se îmbată are în biserică şi acelor învăţături fru- cărui învăţătură v’aţî abătut; chiar
urmă şi prevestitor de noroc şi de fire rea; că nu-s cu noroc la puii măse nu le daţi aşa cre4ământ, ca şi acela, care v’a înşelat, rîde de
viitor. cei de raţă. Cu un cuvânt, mi-a spus minciunilor, ce le au4iţî dela vrăji nenorocirea, la care v’a adus prin
Ţăranca Ia: Dămne, Domne, tot adevăruri, şi ca mie a spus şi tori. Chiar a4î la liturgiă, vorbind prostia văstră.
mare şi învăţat om păte fi; eu cred, altora. de minunile, ce le face Mântuitorul Ţăranca: O fi, o fi, domnişără,
că acela e cutare sfânt. Smarandiţa: Şi dumniata sigur, lsus Christos prin Sfânta Sa Maică, der n’avem ce face, că bag’ semă
Smarandiţa: Cum aşa? că vei fi prins mâniă asupra femei v’a arătat şi netemeinicia vrăjituri- aşa ne-am pomenit din moşî-strămoşî.
Ţăranca La : Aşa, domnişora mea, lor, de care ţî-a vorbit el? lor şi a tuturor boacănelor de felul Smarandiţa: De v’aţî pomenit
că vorbe bune cum am aucţit dela Ţăranca: Cum nu? El ce-i drept acestora. Tu, draga mea, şi tăte câte aşa, frecaţi-vă la ochi ; credeţi sfa
acela, n’am mai au(jit nici dela pă nu mi-le-a spus cu numele, dâr din daţi cre4§nient nebuniilor acestora, turilor şi poveţelor celor bune, er
rintele nostru, dela popa Vichentie, câte mi-a spus, am putut înţelege, cum le dai tu, lăudaţi pe Dumne4eu nu vrăjitorilor, şi atunci veţi vede
cu tăte că şi domnia sa e om în că cine-s ele. Una e Mariţa Firului, cu limba, âr cu inima credeţi în şi voi adevărul din neadevăr...
văţat, căci vre-o doi-spre-4ece ani a er cealaltă Saveta cantorului celui Dumne4ei străini, şi-aşa aveţi mare Der să ve4î!..> Copilaşii Firon-
umblat în şcălele cele mari dela bătrân. Der nu face nimic; de a4î păcat înaintea lui Dumne4eu sfântul. dei au fost după fragi!
Beiuş, er vre-o trei-patru ani la po- într’o săptămână am să le chiăm Ţăranca: Aşa ne spui, domni- Ţăranca: După fragi 4 aceia.
eu
piă în Oradea-mare, de unde apoi înaintea soborului la preot, ca să-şi şără dragă? (Ţăranca a doua vine ţinând de-o
l’am şi căpătat preot sfinţit cum a fost capete pedepsa, seu se jure pe sfânta Smarandiţa: Aşa 4eu> iubita mea, mână copilul, de cealaltă fata).
