Page 56 - 1897-06

Nr. 131—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5

Astacjl, iubite cetitorule, sunt 25 de veniţi, ăr Rev. Domn president răspunse protooolele. Progresul a fost mulţămitor. rală, piosă şi virtuâsă: unicul scop,
ani, de când s’a activat acest aşedăment în numele Comitetului şi al membrilor, mul- Din «saminare s’a observat oă d-1 învăţător pe care-1 urmăresce biserica.
naţional sub numele „Albina institut de cre­ ţămind pentru călduros» primire. a propus din tote studiile presorise şi oă Basele acestei misiuni ale bise-
dit şi de economii în Sibiiu . Iutre strigătele de „să trăâsoă" ale s’a silit a-şl împlini datorinţa, ce numai ricei le-a arătat şi pus însu-şî Mân­
u
25 de ani sunt numai o clipă în mulţimei pleoară apoi spre oomuna Lozna, spre ou6re îi pote servi. La finea esame­ tuitorul, căci a întrebuinţat întregul
viăţa unui popor. care e numai 2 chflometri depărtată de nului Rev. D-n Preşedinte a premiat pa timp al vieţei sale pe pământ, după
25 de ani însă din vieţa institutului gară. Aioî harnicul preot looal, O. D. Pa- şcolarii diligenţi ou cărţi de rugăciuni, pe botez, predicând şi făcând cunoscute
„Albina" sunt pentru noi o adevărată mi­ ohonin Pop, în fruntea unei mulţimi de cari le-a oferit însu-şl, şi ou bani, oarl i-au în tote părţile Palestinei divinele
nune din poveste, care singuri n’am cre- popor, salută, pe oei sosiţi în numele său oferit oeilalţl âspeţl. In şedinţă închisă s’a sale învăţături; er după învierea sa,
de-o, decă n’am vedd cu ochii resultatele. şi al paroohienilor săi, la oare erăşl răs­ făcut apoi critica esamenului, întâia din întărind pe apostolii săi cu putere
Şi decă facem acum o reprivire asu­ punse Revds. Domn president, mulţâmind partea comisiunei însăroinate cu aoâsta, âr de sus, li-a arătat şi lor, că acesta
Q
pra activităţii binefâcetore a institutului pentru aoâstă surpria4âtore primire. după aceea din partea unor d-nl membri. le este misiunea, 4i°e du-le „mer­
u
„Albina", ochiul nostru varsă o lacrimă de Membrii comitetului au fost apoi în- Ou acestea la 6rele 7 s’a închis şi a 2-a gând învăţaţi t6te pop6rele .
bucuriă, vădend bunătăţile, cari le-a revăr­ cuartiraţl parte Ia d-1 preot, parte la d-1 şedinţă. Şi apostolii au fost credincioşi
sat şi le revarsă asupra întregii nostre vieţi notar looal loan Pocol, âr oeilalţl membrii Săra avurăm cină comună, la ca^e au poruncei învăţătorului lor, căci după
culturale şi economice. la harnicii poporenl ai aoelei oomune. Tot luat parte toţi membri şi ospeţii presenţl. ce în Ţiua pogorârei Spiritului Sânt
„Albina“ a introdus nouă viăţă în Luni la 4 6re p. m. am asistat ou toţii la După oină a urmat concertul dat de ooru au primit întărirea de sus prin ve­
activitatea nostră, în sînul poporului nostru, veoerniă oficiată de d-1 profesor preparan­ plugarilor din aoea comună, oare putem nirea mângăitorului celui promis,
liberându-1 de multe câtuşi, cari îl împie­ diei şi vioe-preşedinte al Reuuiunei Illariu cjioe, că a succes binişor. După oonoert a ei au mers a predica evangelia la
decau în propăşirea lui, înlesnindu-i mij- Boroş. urmat petreoere, care a ţinut pănă dimi- tbtă făptura, înfiinţând comune creş­
locele de înaintare materială şi dându-i Marţi diminâţa s’a celebrat o liturgiă nâţa. tine, cărora le arata ca datoria de
astfel un avent de desvoltare pe t6te te- de Revds. D*n president însoţit de Oirs. D-n In şedinţa a treia, os a urmat în 16 căpeteniă, de a se instrui unii pe
renele. v.-president şi de M. O. D. administrator Iunie n. la 7 6re diminâţa, oomisiuaile alese alţii în adevărurile mântuirei şi a
Efectele salutare n’au lipsit. prvtopopeso, fiind de faţă toţi membrii pre­ în şedinţa primă şi-au făcut rapdrtele. se întări în credinţă. Credinciâsă
La esemplul ei, au răsărit, ca din pă­ sanţi ai Reuuiunei, ăr cântările le-a eseou- Anume comisiunea pentru censurarea rapor­ usului apostolic moştenit dela însu-şî
mânt, peste 50 de alte aşedăminte, cu tat oorul plugarilor din aoea comună, sub tului a constatat, că comitetul întru t6te Isus Christos, biserica prin membrii
acelaşi scop şi aceeaşi ţintă. Acestea, dâcă conducerea învăţătorului looal loan Sileş. şi-a împlinit datorinţa, pentru ce adunarea săi, atât păstorii, cât şi păstoriţii
nu t6te, cele mai multe, s’au înfiinţat şi La orele 9 a. m. s’au adunat oei pre- i-a şi esprimat mulţămită. Faţă cu premiu tot-deuna au predicat şi răspândit
se adăpostesc tot sub aripele ocrotitore ale senţl la d-1 preot looal în looalitatea anume de un galbăn imperial, pus de reuniune, credinţa, atât prin viul glas, cât şi
„Albinei". spre acest scop întoomită, şi prin o comisiune la oar9 n’a inours nici un operat, adunarea prin scrierile lor, şi cu cât membrii
Aici s’a împlinit cu prisos salutarea învită pe d-1 president la adunare. După câte­ a decis a-1 escrie şi pe viitor, dâr ca să bisericei şi-au împlinit mai cu sân-
profetică, cu care a întimpinat Consiliul va minute preşedintele a şi venit însoţit de dea un îndemn şi mai mare membrilor spre ţeniă acestă datoriă, cu atât mai
de administraţia prima adunare generală membrii oomitetului central, între strigătele a lucra, d-nii Theofil Grigorescu, învăţător mult biserica a înflorit, şi adevăru­
din 25 Martie 1874: „Am pus, domnilor, de „să trââsoă" ale membrilor. Preşedintele primar în Lăpuşul-unguresc şi Iuliu Ancean, rile sale au triumfat atât asupra
începutul începutului! apoi prin o vorbire plină de poveţe părin- preotul Surducului, au binevoit a oferi încă inimicilor din sînul său, cât şi asu­
Intr’adevăr, a fost un fericit început tesol, salută pe oei presenţl, declarând adu­ câte-un galbăn, deci întreg premiul este de pra colora, ce voiau înjosirea ei; şi
al începutului. narea de desohisă. 3 galbinl imperiali, âr tema se va publioa din contră, cu cât ei au negligeat
Şi precum cu înfiinţarea ei, „Albina" Adunarea, oa da obiceifi, îşi ţinu de la timDul său. acestă sacră datoriă, cu atât biserica
a deschis terenul economic pentru poporul datorinţă mai întâiâ de tote a-şî esprima, Comisiunea a doua a referat, că so­ a suferit, ivindu-se în sînul său des-
nostru, tot ea a pus anul trecut basa pen­ pe cale telegrafică, simţămintele sale de cotelile le-a aflat în regulă şi s’a votat binărî şi slăbindu-se simţământul
tru un nou aşedăment, a cărui ţintă e iubire, supunere,şi alipire faţă de patronul mulţămită d-lui cassar loan Boeriu. Bud­ religios.
desvoltarea pe terenul negoţului, emanci­ său, I. P. S. Dn Episcop dieoesan Dr. loan getul anului viitor s’a statorit ou 15 fl. Aceste cuvinte ale Mântuitoru­
parea comercială a poporului. Szabo. După asta a urmat statorirea mem­ cheltuell. Comisiunea a treia refereză, oă lui Isus Christos au sfârîmat idolii,
Este o culme înaltă de înflorire, pro­ au învins patimele timpului şi ispi­
brilor presenţl, cari s’au presentat, putem a colectat taxe dela membri ordinari 22 fl.,
gres şi vadă, la care a ajuns „Albina" în cjice, în număr mai frumos oa altă-dată, âr oferte benevole au incurs 8 fl. 50 cr. tele veacului, au supus pe cei tari ai
decurs de 25 de ani. der ar fi de dorit, oa mai ales membrii oei La ârele 10 a. m. fioindu-se tote lu­ lumei unor pescari săraci şi, trium­
AstădI are o basă din cele mai solide, mai tineri să se intereseze mai bine de crările Rev. d-n preşedinte, prin o vorbire fând asupra inimicilor săi, au înăl­
are capital social, după împrejurările nos­ aceste întruniri, căci numai aşa vom pută fârte însufleţitâre, mulţămi membrilor pen­ ţat pretutindenea stindardul crucei.
tre, destul de considerabil, are fonduri de progresa, dâcă ne vom interesa de tot ce tru presentarea în număr mai frumos oa Misiunea sacră a bisericei şi
reservă însemnate şi, bueurându-se de per­ se ţine de sfera nostră. Traotul Gherlei şi în anul trecut, mulţămi d-lor ospeţl, oarl datoria sântă a tuturor membrilor,
fecta încredere a marelui public capitalist, al Buzei au fost mai slab representate, oe ne-au onorat cu presenţa, oferind şi ajutor ce o compun, aşa-deră este de-a
a ajuns a fi un aşedăment de primul rang nu prea mare oinste le face d-lor membri în bani în fondul reuuiunei; mulţămi mai propaga şi face cunoscut tuturor
în patriă şi stă în legături cu cele mai de din acele traote. Ca dspeţl au asistat mai departe M. O, D-n administrator protopo­ adevărurile religiâse şi acâsta pen­
căpetenia bănci din pieţele Europei: din mulţi preoţi, învăţători şi notari din acel peso Vasiliu Pop şi parochului local Pa- tru ajungerea scopului, pe care bise­
Paris, Yiena, Budapesta, Bucurescî etc. jur; âr d-1 Butka Laszlo a fost represen- choniu Pop, d-lui notar looal I6n Pocol, rica îl urmăresce, şi pentru moralitatea
La acest piedestal s’a putut ridica tantul autorităţilor civile la acestă adunare. precum şi bravului popor român din acea celor ce o compun. Şi decă acestă
institutul numai aşa, că bărbaţii, cari au In urma acestora se ceti din partea comună pentru buna primire. In fine es- datoriă se reclamă imperios din
stat şi stau în fruntea lui, au fost şi sunt secretarului, d-1 Dionisiu Vaida, raportul primându-şl dorinţa, ca pe anul viitor să partea lor tot-deuna, cu atât mai
tot-deuna pătrunşi de înalta lor chemare mult se reclamă de a-o împlini
despre aotivitatea Reuuiunei şi a comitetu­ ne revedem ou toţii în Cusdridra, între
şi, în tote lucrările, au avut în vedere nu­ atunci, când învăţăturile şi institu-
lui central în anul şoolasic trecut. Din urările de „să trăesoă" ale celor presenţl
mai interesele institutului şi tot-deuna s’au ţiunile sunt atacate, şi piedecî J i se
acest raport am aflat, că reuniunea are o închide adunarea.
condus şi se conduc de cele mai moderne pun de a face din societatea, ce o
bibliotecă din 397 opuri; starea oassei în D-1 Gavril Avram din Teure în nu­
principii economice. are, societate religiâsă, piâsă şi
bani gata 62 fl. 12 or., âr la „Someşana" mele membrilor adunaţi mulţămi preşedin­
Gloriă Ţie, dascăle, care cel întâii! sunt depuşi 761 fl. 13 or. Tote sub-reuniu- telui pentru oonduoerea înţelâptă. morală.
ai aprins acâstă scânteiă electrică pentru nile au desvoltat o activitate mai îmbuou- Cu aoestea ne despărţirăm, înoâutaţl Necesitatea esplicaţiunei Sântei
emanciparea economică a neamului Tău ! rătdre oa în anii trecuţi, afară de a Giulei, de buna primire şi ospitalitatea Românilor Scripturi a fost simţită şi recunos­
Gloriă Vouă, campioni neobosiţi, cari oare n’a ţinut nici o adunare. Aşa se vede, din Lozna mare şi a bravilor ei condu­ cută atât în Biserica vechiului Tes­
aţi înţeles spiritul timpului, aţi prins că d-1 protopop din Dobâoa e prea îngreu­ cători. tament, cât şi a Noului. De aceea
scânteia aruncată în aer, şi cu ea aţi lu­ nat ou administrarea a două tracte şi de Alexandru Pop, noi vedem, că încă din timpurile
minat şi luminaţi calea spre cultura şi aceea nu-şî pote împlini t6te datorinţele înv. în Ocna-Deşiului şi membru primitive ale creştinătăţei predica
emanciparea neamului Vostru! referent al comitetului central. cuvântului lui Dumnecjeu în biserică
în tot looul cum s’ar ouveni. Ore nu s’ar
Gloriă Vouă! pută în asta privinţă ajuta nimic? a format una din părţile cele mai
S i b i i u , 14 Martie 1897. La cele două premii puse de Magnf. Importanţa predicârei în biserică necesare ale serviciului divin. De
obiect principal la ei servea espli-
Petra-Petrescu. Dn preşedinte au inours numai două ela­ în tiiiijiul prescBit. carea Sântei Scripturi cu aplicare
borate, pe care comitetul oensurându-le, la evenimentele timpurilor, în care
le-a şi aflat vrednioe de premiat. Anume „De ai grăit celui fără de lege,
că să se întorcă dela căile se ţineau predicele. Prin predicarea
Reuniunea învăţătorilor români din disertaţiunea d-lui loan Sileş din Lozna- sale şi să fiă viu; şi cel cuvântului lui DumneŢeu noi ne în­
mare: „Să se arate modul îndreptării mora­ fără de lege întru nedrep­
jurul Gherlei. tărim în credinţă, ne deşteptăm şi
vurilor şi a întăririi caracterului în popor, în tatea sa va muri, şi sân­ ne întărim speranţa, şi prin studia-
u
Ocna Deşiului, 18 Iunie n. 1897. şcolă şi afară de şcdlâ s’a premiat cu 25 gele lui din mâna ta îl voiu rea poruncilor divine ne înrădăcinăm
cordue, er d-1 loan Mânu, învăţător în cere. Er de vei spune tu
Reuniunea învăţătorilor români gr. dreptului, ca să nu păcă- învăţătura cea mântuitâre în inimile
Sânte-Jude, fu premiat cu 15 corone pen­
-cat. din jurul Gherlei şi-a ţinut adunarea tuescă şi el nu va păcătui, nostre, ne mângăem unul pe altul,
generală anuală în oomuna Lozna-raare, tru zelul, oe l’a dovedit în lăţirea pomă- cel drept cu vieţă va vieţui, şi ne lăsăm a fi dirigiaţî de cuvân­
că ai spus lui, şi tu vei
traotul protopopeso al Surduoului, la 15 şi ritului între poporul din comuna sa. mântui sufletul tău". tul lui Dumnecjeu.
16 Iunie u. o. După cetirea raportului s’au ales pa­ (Ezechil III. 17 — 19). Predicele, seu instruirea creşti­
Comitetul central al acestei Reuniuni, tru eomisiunl din câte trei membri: a) nilor în sublimele adevăruri ale mo­
pentru censurarea raportului şi pentru pro­ Biserica lui Christos, în tote ralei evangelice prin discursuri pro­
în frunte ou preşedintele său, Rvds. Domn
Canoni o loan Papiu, însoţit de mai mulţi puneri. b) pentru revederea soootelilor şi timpurile şi ori unde s’a înfiinţat, a nunţate în biserici, sunt şi au fost
învăţători din raionul aoestei Reuniuni a statorirea budgetului pe an. şcol viitor, o) avut sacra misiune de a propaga şi în tote timpurile cel mai dintâiu şi
ajuns luni la amecjl în 14 1. c., la gara pentru coleotarea taxelor şi a ofertelor şi a face cunoscute adevărurile şi prin­ mai puternic mijloc pentru răspân­
din Letoa, unde a fost întimpinat de dele­ d) pentru oritisarea esamenului. Cu acestea, cipiile dumnecţeescei învăţături, şi direa şi mânţinerea religiunei creş­
gaţii clerului şi ai învăţătorilor din acel la orele 12y s’a terminat prima şedinţă. acesta pentru-că dela cunâscerea şi tine . Intemeiătorul creştinătăţei,
2
traot, precum şi de mulţime de popor, în La 3 ore d. am. a urmat şedinţa a participarea lor, societatea credin­ Mântuitorul Isus, prin predică şî-a
numele oărora zelosul administrator proto- doua, luarea esamenului, fiind presenţl 28 cioşilor, cei ce compun biserica, se început DumneŢeesca sa operă de
popesc al acelui traot, M. O. Domn Vasiliu băeţî ş' 6 fetiţe; oâţl au fost obligaţi şi edifică în principiile religiâse, cunosc regenerare morală a neamului ome­
Pop, prin o vorbire frumdsâ salută pe oei însorişi n’au putut soi, fiind-oă au lipsit menirea lor, şi devin societate mo- nesc. El nu scăpa nici o ocasiune,