Page 57 - 1897-06
P. 57
Pagina 6 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 131—1897.
fără a nu învăţa pe popor precep Cartofii roşa nu se prea găsesc, şi anume 118*98 grame; Marea Caspioă C u r s u l l o s u r i l o r p r i v a t e
tele salutare ale religiunei sale. In decât la proprietarii mari, şi pe la 62*9 grame; Marea negră oonţine 17 6 gr. din 23 Iunie 1891
triga sa misiune pe păment şî-o de- oraşe, ca Braşov, Sibiiu, Săbeş, Alba- de sare. onmp. vinde.
semneză în următdrele sublime cu Iulia, Teuş, Aiud etc. La Braşov şi Peste tot, apa mărilor dela polul nor Basilica . . . 6.80 7.20
vinte: „Sunt trimis a predica sclavilor Săbeş se găsesc mai bun! şi mai dic şi sudic couţine mai putină sare; se Credit . . . . 198.50 199.50
Clary 40 fl. m. c.
60.50
61.50
iertare şi oriilor vedere ieftini. Decă suDt mari, se pot tăia crede, că acesta din oausă, că la poli ape Navig. pe Dunăre 154.— 158—
Cei mai iluştri părinţi ai bise- în bucăţi după ochii, ce-i au, der e tot-deuna mai rece. Insbruck . . . . 27.- 27.80
* Krakau . . . . 26.40 27.40
ricei prin predici, omilii şi scrieri e mai bine a pune cartof! mijlocii, Laibach . . . . 22.25 23.25
Buda . . . . 63.- 65.—
de doctrină religiosă s’au făcut ve nice prea mari, nice prea mărunţi Cum se pot desveţa cânii, cari mă Palfîy . . . . 60.50 62.-
neraţi şi recunoscuţi de posteritate. ca alunele. nâncă găini? Crucea roşie austr. . 20— 21—
11—
Şi timpul, în care au fost cei mai Pentru ca să prospereze şi crăscă Sunt unii câni, cari au năravul urît dto ung, , 10.75 12.65
dto ibal.
12.25
mulţi şi distinşi predicatori biseri mai curend, va fi mai bine se fiă sâ prindă găinile stăpânului şi să ie mă Rudolf . . . . 25.25 26.2b
cesc!, este secolul al patru-lea după tăiaţi în 4 şi tăvăliţi în scrob, făcut nânce. Etă aoi un mijloo pentru a desbăra Salm . . . . . . . 72.50 73.50
Salzburg .
2675
27— ;
Cbristos, care este considerat în is din balega prăspetă, din care sco- cânii de aoe«t obioeiu: St. Genois 75.75 76—
4
—
5
toria bisericei ca epoca de aur a ţendu-se, să se usce seu avînte niţel Stanislau . . . . 4 145— 3 — 150- ‘
Trieitine 100 m. c.
Cânele care prinde găini, trebue bă
creştinismului; ăr din contră, tim pe aria şurei, ca se nu se mân- gat într’un sac, în sac ou el băgfim şi o dto 4°/ 50 69— 73—
0
purile, în care biserica creştină n’a gescă rău ce-i ce î! vor pune. găină mai bătrână, pe care trebue s'o jert Waldstein 59— 61—
--. _
dto de 10 franci
avut predicatori, s’au considerat şi. Banca k. ung. 4% 126— 127.— ’
Ei sunt productivi în pământul fim pentru mântuirea oelorlaite. După-oe
se consideră ca timpuri de secetă
arenos: o măsură de 20; în cel humos avem în sao atât cânele, cât şi găina, le
intelectuală şi morală.
mai puţin. La 3—4 săptămâni după găm sacul la gură şi când vedem, că câ u r s a d e B u c u r o s c l
(Va urma.)
punerea in păment, sunt de săpat, nele se arunca asupra găinei, luăm sacul
Frof. î>r. Eleffcerescu. din 23 Iunie n. 1897.
şi la alte 3—4 de întors, ceea ce şi-l trântim odată în drepta, odată ’n
trebue făcut chiar şi decă nu ar fi stânga, îi mai dăm oâte-va lovitorî şi în Scad. Cu
"V a l o r î Do- benda. bani
crescut buruiana între ei. fine turnăm peste sac un vas cu apă reoe. cup. gata
N o u a b o n a m e n t Unde solul e bun şi gras se După acestea slobocjim cânele din sao Rentă română perpetuă 187b
pot răsădi încă pănă la 1 Iulie st. şi putem fi siguri, că nu-i va mai trebui Renta amortisabilS . . . . &°/nApr.- Oct102 V,
» 1) 100. >/
Ist v. şi nap! pentru vite, car! vor prinde găini, aducându-şl tot-deuna aminte, că „ „ (Impr. 1892. . . B 0 8
6% lan.—Iul. ioi.«/,
a
Gazeta 'Transilvaniei mult bine în ierna, ce vine, fiind pentru tote relele ce l’a ajuns găma a fost „ „ din 1893 5 /n )) )> 10l.’/ 2
„ 1894 int. 6 mii.
„
5°/o Apr,-Oct.
W.V4
cele mai multe livecjl înecate şi no- causa. „ „ (Impr. de 32. '/ mii. 4% lan,-Mc 88. ■/,
2
„ fimpr. de 50 mii.
Cu 1 Iulie 1897 st. v. molite de ape. „ „ (Imp. de274 m. 1890 ■i'% » » 89 .'U
„
90. -
n »
„ „ (Imp. de 45 m. 1891 4°/o n » 89 7,
4°/„
se deschide nou abonament la care Dâcă nu căpătaţi răsad de nap! Ttirgu! de rîrr.âtorf uin Stsinbrueh. „ „ (Im. de 120 iul. 1894 4°/n )> n 89.7*
Invităm pe toţi amicii şi sprijini pentru vite, puneţi de cei de zachar, „ „ (Im. de 90 mii. 1896 n» n 88.7,
torii foiei nbstre. de cari e plină ţâra, şi alegeţi pe S t a r e a r î m ă t o r i l o r a fost la Oblig, de Stat (Conv. rurale,). e°/n Mai-Nov. 1017,
Oblig. Casei Pensiunilor fr. 300
10
» Jî
cei mai mari, car! se prind şi cresc 22 Iunie de 33572 capete, la 28 Iunie au Oblig. comunei Bucurescl 1883 5 °/° lan.—Ini. 98.7
iPpeţiflS fflfeeareaBS'seîaf isiaaSs „ din 1884 4
mai iute şi mai cu putere, vor fi întrat 900 capete şi au eşit 544 capete ră 5% Mai-Nov.
Pentru Âustro-Unţjaria: bun! cu fasole, care paremi-se nu " „ „ din 1888 5°/, lnn.-Dec. --.--
5°/o Mai-Nov. 97. -
„
„ dm 1890
pe -«.xl a,XL ................................ 12 fl. se va coce anul acesta. mânând la 24 Iunie un număr de 33928 ca Scrisuri fonciare rurale . . 5W lan.-lnlie94 7,
0
pe şese liaja.1 ......................................... © fl. pete. „ „ urbane Bucurescl Ml
6 /o » n
pe trei 1-uzn.I ....................................... 3 £L. Morcov! şi ridichi încă se mai Se notâză marfa : ungurdacă v e c h e » H » 5% » n 9 OJ/,
pot pune cu speranţă de bună re ,, » » Iaşi . f»°/o n n 86—
Pentru România şi străinătate: g r e a dela —.— or. pănă la —.— or. Oblig. Soc. de basalt artificial 6°/o n ——
coltă. marfă u n g u r â s c ă tineră g r e a dela V.N.
pe 13.33. ar ...................... -©O frarrci Banca Rom. uit div. fr. 12.81 500 150 v. --.--
pe şese I13.33.1................................ 20 „ Deci sus inimile, jos cu vaie 53. — or., pănă la 54.— or.’, de mijloc dela Banca Naţion. uit. div. 86— 500 într. v. 1850
pe trei 1-u.n.x ..................... IO „ tele! Alergaţi şi urmaţi acestea, ca ■—.— or. pănă la —.— er. u ş â r ă dela Banca agricolă................................. 500 150 v. 205—
Dacia-România uit. div. 35 lei 200 într. v. 422 —
Abonamente la numerele cu data să micşoraţi miseria, ce vă ameninţă. 54. — cr. pănă la 55.— or. Naţionala de asig. uit. div. 43 lei 200 466.--
Soc. Bazalt. Artif. uit. div. lei 30 250
325 —
de Duminecă: Braşov, 15 Iunie 1897. Soc. Rom. de Oonstr. ult.div.15 i. 250 159.--
Soc. Rom. de Hârtie uit. — 100 --, —
Pentru Austro - Ungaria: Axentie Sever». Oâ/len.cistr'a.i septemanei. „Patria *' Soc. de asig. uit d. 4 lei 100 110.-
-
pe un an ........................................ 2 fl. IUNIE. are 30 (file. CIREŞAR. Soc. rom. de petrol 1 em. u. d. 0 200
pe şese luna ...................................................... I fi. „ ,, „ „ 2 em. u. d. 0 100* >: —.—
■SY
L i t e r a t u r ă . Soc. de fur. militare u. d. 60 lei V >'
11
Pentru România: m Pilele Călend. Iul. v. Călend. Gregor. „Bistriţa soc. p. f. hârtii 30,■' {OUI ft tJ ——
Societ. p. const. de Tramways 3Cx
pe un an .................................................. 8 franci A apărat în editura Lito-tipografiei 20 IrancI aur n v
1
pe şese luni ............................................. 4 „ „Populara * din Bucnresoî Poeme pentru Dum. 15 2 Prof. Amos. 27 Ladislau ——
Abonarea se pote face mai uşor copii, da N. Ţincu. Un elegant volum de Luni 16 S. Tihoniu 28 Leo papa S C O M P T U R Î :
prin mandate poştale. 120 pagine, conţinând poeme drăgălaşe, Marţi 17 S. m. Manuele 29 Petru şi Pav.
Mer. 18 S. m. Leontin
30 Pom. S. Pavel
Administraţiunea fârte morale, şi cari, fără periool, pot oădâ Joi 19 f Ap. Iuda. fr. D. 1 Iulie. Teodor. Banca naţ. a Rom. 5 7 0 Paris . . . . 2° / o
7
es
2
„Gazetei î>snrîsS6vairaiiei . în mâna orî-cărui oopil. Genul literar în Vin. 20 S. mart. Meto. 2 Cerc. Măriei. Avansuri pe efecte 6 57 2 o Petersburg . . . 4 3 7 7o ,
.
.
Oasa de Depuneri
Berlin .
7
oare sunt scrise aceste poeme, ne face să Sâtn. 21 S. mart. Iulian 3 Corneliu Londra . . . . 2 7 s Belgia . . . . 8° / o
V iena....................... 4 — Elveţia . . . . 4 7 ,
la recomandăm călduros autorităţilor şoo-
Puneţi cartoti!*) lare, cu ocasiunea distribuire) premiilor la Bursa de mărfuri din Budapesta.
copiii silitori. Preţul unui volum 1 leu. La din 23 Iunie e . 1897. Din 24 Iunie 1897.
Resultatul, ce l’a avut îndem o comandă mai mare se acordă un rabat
g ♦; Preţul p-s* Renta ung. de aur 4% . . . . 3.23.25-
© 0
nul meu din Nr. 114 al „ Gazetei “ de 45 la sută. KJ 5
M
de Dumineca pentru cultura meiu * 8 ă m i n ţ e *3 -H 100 cbilog*. Renta de corone ung. 4°/° • • • 100.-
lui, mă îndemnă să grăbesc a reco In Tipo-Litografia „Cărţilor biseri- S s, doift | p&nft Impr. căii. fer. ung. în aur 4 ‘/ %- 123—
2
manda agronomilor noştri, ale căror oesoî“ din Buoureaoî a apărut o mică bro 81 8.85 8.90 Impr. căii. fer. ung. în argint 4Y °/o 101.60
2
ţarini au fost înundate de ape, seu şură istorică, de 75 pag. întitulată: „ Voia Grâu Bănăţenesc 81 8.90 8.95 Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 120.60
Grâu dela Tisa
nu le-au putut sapa, să pună car lui Dumnezeu in graiul naţional. Un Epis Grâu de Pesta 81 8.85 890 Bonuri rurale nngare 4% • • • 97.80
81
8.85 8.80
tofi, şi nu le va părea rău mă copat românesc în imperiul turcesc de P. Grâu de Alb&.rogala 81 8.95 9.- Bonuri rurele croate-siavone . . 97.75
Grâu de Bâcska
vor asculta. Garboviceanu, profesor şi deputat. Broşura Grâu ung. de nord 81 Imprum. ung. cu premii . . . 153.60
Cartofi de anul trecut ane- traotâză oestiunî de aotulitata de mare im © © Freţuî. pai* LosurI pentru reg. Tisei şi Segedin, 140,60
voiă vor mai găsi, şi cari i-ar găsi, portanţă, arătând de-o parte importanţa Seminţe vechi eoiul 3 W 100 oliilgir. Renta de hârtie austr. . . . . 102.--
fiind opăriţi şi uscaţi, nu ar încolţii. graiului naţional la propovăduireo credinţei ori nouă 0 0, dela panii 3 Renta de argint austr...................... 102.—
©
1
Bun! sunt însă cartofii din 1897, âr de altă parte făcând un studiu obiectiv Renta de aur austr......................... 123.12 /*
anume cartofii roşa, şi cei văratic! asupra stărei de acfi a fraţilor noştri din SScară 70-72 6.55 6.60 Lo.-url din 1860 ............................ 146—
galbeni, car! punendu-se pană la 15 imperiul turcesc, precum şi luptele lor din Orz nutreţ 60-62 4.50 5— Acţii de nie Bâncei ausbro-ungară. 956—
62.64 6—
5.80
Orz
de vinars
Iulie, au destul timp, pană în 15 trecut. Orz de bere 64.66 6.50 8— Actii de-ale Băncei ung. de oredit. 402—
* Ovăs 39.41 5.65 6.15 j Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 367.50
Octomvre de-a cresce, a se desvolta Cucuruz bănăţ. 75
şi a se coce, ca să se păta ţine în editura „Tipografiei *, societate pe Cucuruz altă soiu 73 Napoleondorî.................................. 9.63%
1
preste iernă. aoţiuDl în Sibiiu, a apărut: Reprivire, pri Cucuruz n Mărci imperiale germane . . . 58.70
Hirişcă
n
Cartofii se pot pune pe brazdă mul artioul din scrierile publioate de oele- Cursul g London vista.................................. 119.55
după plug, seu în cuiburi. Decă se brul filosof german Max Nordau, sub tit Producte di?. S o i u l dela pănă g Paris vista ..................................... 47.60
pun după plug, să nu se pună în lul: „Parodoxe sociologioe“. Traduoere de Rente de corone austr. 4% • • 100.75
afun^imea brazdei, ci mai de-asupra, Rosmarin. Preţul 20. Sem. de trif. Luţernă ungur, Note italiene................................... 45.60
transilvană •— .--- --I
aşa ca să potă fi acoperiţi cu cor bănăţenă * E Cursul pieţei Braşov.
manul brazdei, ce vomeză şi, decă " MULTE ŞI DE TOATE. Oleu de rap. roşiă
rafinat dupiu
nu se acopere bine de corman, să Oleu de in Din 25 Iunie 1897.
se calce în păment cu talpa picio Uns. de porc dela Pesta 52! -52.50 Banonote rom. Cump. 9.46 Vând. 9.48
dela ţâră
rului. Câtă sare conţine apa mării ? Slănină sventată 4s!— 48.50 Argint român. Cump. 9.40 Yâud. 9.46
afumată 6j>.—54.- Napoleon-d’orl. Cump. 9.49 Yând. 9.54
Cei ce au timp şi puteri de lu
Se scie, oă pe întreg rotogolul pă Seu
cru şi i-ar pune cu cuibul, vor face mântului, sunt mulţime de mări. Aoa tutu Prune din Bosnia în buţî 14.75 15/25 Galbeni Cump. 5.50 Vând. —. --
. n
bine dăcă, după ce vor fi făcut cui ror acestor mări conţine mai multă sâu mai Lictar din Serbia în saci 13.75 14.25 Ruble Rusesol Cump. 126.— Vend. —.—
slavon nou
burile cu sapa, vor pune în ele n bănăţenesc Marol gemane Cump. 58.30 Vând. —.—
puţină sare. Nuci din Ungaria
câte-o mână bună de plevă, seu Gogoşi unguresc! Lire turoescl Cump. 10.60 Yând. ——
Aşa de esemplu apa Oceanului Atlan
fruncje uscate din pădure, căcţute tic tot la 1000 grame de apă conţine 82*66 serbesci Soris. fono. Aibma 0% 100.75 Vând. 101.75
în ierna trecută. Miere brută
grame de sare. Marea Mediterană oonţine galbină strecurată —.—
Ceară de Rosenau Proprietar: BBs*. Aurel Mureşiaim.
48*74 grame de sare în 1000 de grame Spirt brut
*) Pere de păment, crunpene, picioicî, ba- f \ 1 i
aboi. apă; Marea Asovioă conţine mai multă sare, Drojdiuţe ds spirt Redactor responsabil: Qregoriu Maior.