Page 6 - 1897-06
P. 6

Pagina 6                                                             GAZETA TRANSILVANIEI                                                                   Nr. 120—1897.


                   In  urma  acestui  comunicat  făcut  pu­  mai  soump  şi  mai  sublim,  adecă  cu            Precum     nu     esistă   adevărată  oinoşt, şi aud şi văd      mai multe,  decâh
              blice  din  partea  inspectorului  reg.  de  şcole  Dumnecjeirea.  Am  pute  dre  se  ră­  ondre  fără  virtute,  aşa  nu  pdte  fi  alţii; oei de Dumineca       sunt copiir noro-
              în  faţa  colegilor  mei  dela  şcola  ndstră  şi  a  mânem   nemişcaţi,   nepăsători,   ve-  nici   dreptate   între   omeni      fără  cului.
              inspectorului  nostru  districtual  confesional,  cţend  o  mamă  cu  ochii  aţintiţi  că-  Dumne4eu.     Cel    ce   n’are    credinţă       Copiil,  oarl  s’aa  născut  în  ndptea  de
                                                                                                                                                                                   1
              m’a  însărcinat  a  desminţi  cuprinsul  acelui  tră   cer   şi   rugându-se   cu   lacrăml  cătră  Dumne4eu,  aceluia  îi  lipsesce  anul  nou,  vor  vedea  năluciri ;,  cari  se  nasc
              pasagiu  din  raportul  amintit,  în  eeea-ce  fierbinţi  cătră  Atot-puternicul  Du  mne-  orî-ce  altă  credere  în  orî-ce  credinţă  la  trei  sfinţi  vor  fi  veseli:;'  oei:  din  Joia
              privesce  şcdla  ndstră  pănă  se  va  trimite  4eu   pentru   fericirea,   sănătatea   şi  despre  cele  neve4ute.  Cele  neve4ute  verde  vor  muri  pe  eşafod;  .....:  cei  din  Vi­
              direcţiunilor  ndstre  şcolare  raportul  special  viitorul  copiilor  săi  ?!  Este  dre  cu  însă  sunt  basa,  pe  care  se  întemeeză  nerea  Pasoilor  vor  muri  spâncjdraţl.  Acei
              al său spre a se pute vede evident acesta.    putinţă,  ca  să  nu  se  deştepte  în  cele  ve4ute  şi  precum  sufletul  sus­           ce  se  nasc  la  Pasol  vor  fi  frumoşi  şi  înţe­
                    Chiar  şi  d-1  V.  Goldiş  întrebându-1  pieptul  nostru  cele  mai  frumdae  şi  ţine  trupul,  aşa  şi  credinţa  şi  idea  lepţi;  oei  diu  postul  Crăciunului-  vor  fi
              eu  amical,  în  cestia  acesta,  recundsce,  că  înalte   sentimente,   vecjend   pe   ino­  de  Dumne4eu  susţine  pe  om,  naţiu­     spărioşl;  cei  din  noptea  de  Crăciun  vor
              inspectorul  a  taxat  resultatul  în  studii  de  centul  copil  cu  mânile  la  piept,  abia  nile şi statele.                         afla oomoră de bani.
              nesuficient  la  unele  şcole  din  comitat“  şi  pronunţând   rugăciunea   sa   cătră   cel     fită   der,   ce   este    Religiunea.       Copiii,  cari  se  nasc  în  I  Martie,  1
                                         v
              nu  din loc , cum se c}ice în acel raport.    nevăcţut,   pentru   binele   părinţilor   şi  Numai   religiunea   ne   face   se   fim  April,  1  August  şl  1  Septemvre  vor  fi  duşi
                        11
                 n
                    In consecinţă rog respectuos On. Re-    fraţilor săi?                                drepţi,    îndurători   şi    compătimitori   ia  spemjurâtdre.  Copiii  din  April  sunt  ne­
              dacţiune, să binevoescă a rectifica erdrea         Acolo  să  mergem  şi  să  învăţăm  cătră       cei   neputincioşi   şi   slabi;   ea   norocoşi. Cei născuţi în 14 Februarrie (cpu&
              amintită, publicând aceste şire ale mele. *)   a  ne  ruga,  unde  bunul  tată  şi  cre-  încurajâză    pe    cei   nenorociţi   şi   îi   lui  Valentin  st.  n.)  vor  muri  curând,  oer
                                                                                                                                                                             lua
                                 Cu deosebită stimă:        dinciosa    mamă       îndeplinesc    locul  tace   răbdători   în   suferinţe,   ca   să  diu  12  Deoemvre  ţcj   Di  Toina  n.)  vor
                                                            preotului  celui  prea  înalt.  Acolo  să  nu      devie    fiare   sălbatice,   aruncând   avâ  parte  pe  lumea  acesta  de  lacrăml  şi
                                       T. Darin,
                             învăţător la şcolele centrale române   mergem  să  învăţăm  a  ne  închina  şi  răsbunarea contra asupririlor lor.        suferinţe.
                                     clin Braşov.           să  respectăm  cu  credinţă  pe  Crea­             Omul  fără  religiune  este  ca  o           Pentru-ca  strigoiele  să  nu  potâ  strica
                                                            torul  tuturor.  Să  ne  întărim,  să  ne  navă  ce  retăcesce  în  valurile  mărei,       copiilor  iniol,  trebue  să  li-se  presare  sare
                                                            îndreptăm   şi   să   fim   decişi   pentru  isbindu-se    de    tdte   stâncile;   n’are   pe  limbă  şi  să  se  lase  să  ddrmâ  pe  inelul
                               Petrecerii.                  faptele cele bune.                           temere  de  Dumne4eu  şi  nici  de  pe-       de  logodnă.  Pentru  ca  copiii  să  fiă  tari,  s&
                    Primim  următorea  invitare:  „Reuniu­       Aşa  ne  vom  pregăti  atât  nouă,  dâpsa legilor omenesc!.                           li-se  dea  lapte  de  îepâ.  Fetiţele  mai  întâia,
              nea  învăţătorilor  românî  gr.  cat.  din  Trac-   cât   şi   familiilor   nostre   cele   mai                 Prof. I)r. Elefterescu.  trebue  să  capete  oâtnaşe  de  fecior,  âr  fe-
              tul  Protopopesc  al  Goşocnei  invită  la  Pe­  mari  fericiri.  Aşa  vom  simţi  para­                                                 dorul  de  tată,  ca  să  alba  noroo  în  dra­
              trecerea  de  vâră,  ce  se  va  arangia  în  fa­  disul  vieţei  casnice,  inima  şi  sufle­           ® p e r a sa ţ a . . .           goste.  Dâcâ  mama  îşi  blaatămâ  copilul,,
              vorul  Reuniunei  la  27  Iunie  n.  c.  în  loca­  tul  nostru  se  vor  curăţi  şi  se  vor                                            acesta  va  fi  nenorooit.  Dâcâ  mama  pdrtâ
              litatea  şcdloi  române  gr.  cat.  din  Alton.   lămuri,  mintea  ni-se  va  linişti  şi  cu­   Un vis e tot... trăeso în vis           haine  negre,  oopilul  va  fi  fricos.  înainte
              începutul  la  3  ore  p.  m.  Intrarea:  de  per-   getul ni-se va umple de mulţămire.          Şi visul mă ’npresoră                   de  botez  nu-i  bine  se  pui  copilului  nume..
              sdnă 50 cr., de familiâ 1 fi. Comitetul aran-      Să  nu  ne  lenevim  în  Dumineci             Departa văd peste abis                  Un  fecior  nu-i  bine  să  se  boteze  in  apa,
              giator:  Ioan  Ganga,  preşedinte;  Iuliu  Z.   şi  sărbători,  ci  să  îndeplinim  cu  căl­     O stea plutind uşorâ                    în  oare  a  fost  botezată  o  fata,  pentru-oă
              lambor,  cassar;  Ioan  Orosfăian,  controlor.   dură  religiosele  ndstre  datorii  şi  să      O obUm îutr’una suspinând               in vieţa va umbla după femei, sâu întors.
                                                                                                                                                                                                1
              Membrii: G. Tatar, A. Rusu, I. Corpodeanu,    urmăm  evlaviosele  esemple  ale  fra­             O chem să mă desmsrde                        Dâoă prima vorbă a copilului e „tată *,
              A.  Pilimon,  Gr.  Şiuteu,  Iul.  Şiuteu.  Fami­  ţilor noştri creştini.                         Der ea atuucea tremurând                următorul  va  b  fecior;  decă  cuvântul  prun.
                                                                                        ja
              liile  sunt  rugate  a  se  îngriji  de  mâncări,   Dumineca    este    4i’    Domnului,         Inoet, înoet să perde.                  e „marna", următorul va fi fată.
              er  de  beuturl,  pe  lângă  preţ  moderat,  şi   4iua  de  repaos  a  tuturor  popdrelor                                                      Când  copilul  mic  vorbesce  mult  des­
              de  cuartir  s’a  îngrijit  comitetul  arangiator.   creştine   şi   încetarea   dela   ocupaţiu-   Priviţi-o... e speranţa mea          pre  Dumue4eu  şi  Ceriu,  va  muri  de  tim­
              SuprasolvirI  se  primesc  cu  mulţămită  de   nile  ndstre,  spre  a  ne  înălţa  sufle­        Priviţi-o oum să duo©....!              puriu.  Dâoă  mirosă  a  flori,  îşi  va  perde
              cassarul  luliu  Z.  lambor  învăţ.  în  Aiton   tele   dela   grijele   vieţei   la   isvorul,   — „O, când mai viî frumosă stea        mirosul.  Câni  şi  pisici  nu  e  bine  să  se-
              (Ajton). Posta tot acolo .                    de  unde  a  răsărit  mântuirea  ome-              Durerei să-i pui cruce! ?...“           oresoa  de-odată  cu  copiii,  dedreoe unul  dm
                                    u
                   Publicând  acestă  invitare,  nu  putem   nescă,  adecă  la  ţ)eitate  şi  la  con­         Braşov, 1897.         Sâu-Petrcanul     doi  va  muri.  Surori  mici  nu-i  bine  să  ae-
              lăsa  neobservat,  că  d-nii  arangerî  au  aflat   templarea eternei sale destinaţiunî.                                                 sărute,  pencru-că  una  dintre  ele  va  murn.
              de  cuviinţă  să  tipărescă  Invitările  la  o  ti­  Dumineca    totul   se    odihnesce,                                                Când  mânând  şi  la  copil  nu-i  dai,  aiund.
              pografia ungurescă, ca şi cum nu ar sci, că   numai  sărbătorescile  sunete  ale  clo­       MULTE Şl i)E 'TOATE.                        ii sângeră, sâu lăorămâză mima.
              esistă  şi  tipografii  românescl,  la  cari  se   potelor   bisericei   caută   să   producă                                                                 *
              pot  face  comandele  prin  postă,  fără  de  a-i   răsunet,  în  inimile  ndstre.  Să  urmăm    Credinţe deşerte la Germani.                          Oglinda oului.
                                                                                                                            7
                                                                                                                      7
              costa atât, cât îi costă la tipografiile străine.   ddr   chiamărei   lor,   şi   să   mergem    In  ţâra  nemţâsoă  poporal  e  de  cre­     Ca  să  se  potă  soi  cu  siguritate,  deoS
              Ungurii  nu  merg  la  tipografii  românescl  şi   acolo,  unde  cuvântul  lui  Dumne4eu   dinţa,  că  norocul  copilului  nou  născut  un  ou,  pe  care  voim  a-i  folosi,  e  bun  şi
              se  feresc  ca  de  foc  de-a  da  banul  în  mâna   se  predică,  unde  poveţele  şi  esem-
              Românului.  Pentru  ce  ore  Românii  de  pe   plele  unei  vieţi  plăcute  lui  Dumne-    atârnă  deia  împrejurările,  în  oare  se  nasoe.  prospăt,  ori  nu,  a’a  inventat  un  aparat  nu­
                                                            4eu   pătrund    în   sufletul   nostru,   şi   Aşa  de  esemplu  ei  cred,  că  decă  p9  cer  se  mit oglind/u oului. Acest aparat constă dm.
              la Aiton nu învaţă minte dela ei ? ...
                                                            unde  misterele  religiunei  se  rechiamă    află nor) creţi, când copilul se nasce, atunci  un ottstân incfiis iu iorinâ cilindrica, îu care-
                                                            în  memoria  ndstră.  Să  ne  repausăm       noul  «ascut  va  ave  în  /ieţa  sa  noroc  în  se  afla  aşecjatâ  o  oglindă  sub  un  unghifi.
              Despre Religiune şi Credinţă                  de  tdte  şi  să  esercităm  faptele  dra­   tdte.  Copiii,  cari  se  nasc  cu  păr  creţ,  vor  de  45  grade.  In  partea  de  sus  a  castănu-
                                                            gostei   creştinesc!,   căci   acesta   este   avă  şi  minte  ereţâ.  Ou  părul  lung  însâmnă  lui se afla una seu mai multe aporturi (gă­
                                  ni.                                                                    morte  timpuriâ,  Plâa^et  puternic  la  oopilâ  uri)  rotunde,  îu  oa>'e  se  pune  oul.  in  pă~
                                                            cea mai plăcută jertfă lui Dumne4©u.
                    Decă  voim,  ca  inima  nâstră  se           Omul  fără  caritate  este  şi  fără    însemnă,  că  va  ii  frumosă,  er  la  coDii,  eă  reţele  dinainte,  adeoâ  spre  oglindă,  se  află
              se  umple  de  simţiri  respectuos©  că-  speranţă,      şi   pe    miserui   acela,   pe   va fi urii.                                  doi  ochi  de  sticlă  in  fermă  de  oohian.  Lu­
              tra  Dumnecfeu,  se  visităm  familiile  care  îl  domină  pisma,  ura  şi  mânia                ţ)dele  din  săptămână  încă  au  unele  mina  va  trece  prin  oal  pus  in  apertura.
              evlaviâse,  în  sinul  lor  familiar,  când  îl  persecută  grdza.  Cele  mai  bune        însemnări  la  acei  popor.  Anume:  Copiii,  aparatului,  prin  ochiau  şi  se  va  refieota  in-
              ele se ocupă cu ceea ce are omul              puteri  ale  ndstre  amorţesc,  decă  nu     cari  se  ua«c  Lucia  mor  curând;  copiii  de  oglindă,  acesta  însă  va  înfăţişa  internul
                                                            iubim  pe  aprdpele  nosţru  şi  nu  res­    Marţa,  vor  fi  tâlhari;  copiii  de  Merourea  oului,  oare  se  pdte  vedâ  forte  bine,  aeoâ
                   *)  Am  dat  loc  cu  plăcere  acestei  rectificări.   pectăm  pe  Dumnefleu.  Iubirea  cătră   vor  fi  beţivi;  cei  cari  se  nasc  Joia  şi  Vi­  e  prospăt  şi  bun,  ori  nu.  Cel  prospăt  şi.
                                              -1
              In  adevăr  prin  cuvintele  „din  loc   se  pusese   Dumne4eu  este  vieţa  ndstră  cea  mai   nerea  trebue  botezaţi  Dutniueoa,  căci  alt­  bun va h limpede, âr oetalt turbure.
                                       11
              pretinsul  resultat  „nesuficient   în  cârca  şcolelor
                                                            adevărată,   căci   ea   este   legământul  fel,  când  vor  fi  mari,  vor  vede  năluciri.
              nostre  elementare  braşovene,  pe  când  el  privea
              numai unele scdle elementare din comitat. — R  e d .  puterilor minţei şi inimei ndstre.   Copiii, cari se nasc Sâmbăta, vor fi min-      O&lexxcS.str'U.l septemânei.
                                                                                                                                                       IUNIE. are 30                   CIREŞAR..
                                                                                                                                                       pilele
              stare  portă  haine  la  modă,  d’apoi             Smarandiţa:  Bucuros  vă  rog  aş­            Smarandiţa : (Luând blidul cu mân­              Călend. Iul. y.    Călend. Gregor
              încă una ca D-v6atră.                         teptaţi  puţin  pănă  mă  duc  la  fân­      carea) Bine, bine!                            Dum. 1 j- ilosaiii. M.Ius. 13 Ant. de Pad.
                    Smarandiţa:  Asta  e  o  plagă  a  tână. (se duce.)                                       (Se duc toţi.)                           Luni 2 2 Rosalii. Nicef. 14 Antonia
              secolului   asupra   omenimei,    eu    însă       Agentul:  (singur)  Decă  nu  li-a                                                    ilsrţl  3 S. M. Lucian    15 Vitus
              mulţămesc  celui  ceresc,  nu  sunt  a-       succes  lor  pdte  mi-a  succede  mie!             TJn Anger: (îmbrăcat în haine albe,     Mer.   4 Păr. Mitrofan    16 Iustina
              tinsă de ea.                                  Să  mă  uit  puţin  prin  casă...  Aha,      cu o cruce în mână intră şi cântă).           Joi    5 M. Dorofteiu     17 f piua D-lui
                                                                                                                                                              6 Visarion şi Ilar. 18 Marcela
                    Agentul:  Ciudat,  dela  o  domni-     e    bine!   Sub    cuierul   armelor   văd           Maica sfântă cea ’ndnrată             Vin.                      19 Cervasiu
                                                                                                                                                       Să ui. 7 S. m. Teodot
              şâră  atât  de  graţidsă,  ca  D-vdstră,     într’un  cuiu  o  cheia.  6re  nu  mi-a  fi           Ascultând ruga ta, fată,
              vorbe  de  acestea,  n’am  mai  au4it,        de  folos?  (Merge  acolo)  Ba  da,  asta,           Ea pe mine m’a trimis                      C  u r s u l   i o s u r l S o r   p r i v a t »
              şi nici na m’aşî fi aşteptat se aud.          cum  arată  scrisdrea  depe  biletul  atâr­          Să scobor, ca într’un vis,
                    Smarandiţa:    Pentru-ca   nu    vrâu   nat  de  ea,  e  cheia  porţii.  Să  o  pun          Din înaltul cer frumos                              din 9 Iunie 1397
              să fiu păpuşă de modă?                        bine. (O bagă în busunar).                           Pe pământul păcătos.                   Basilica                   comp,  viud*.
                                                                                                                                                                                     6U0
                                                                                                                                                                                             7.40
                    Agentul:  Ba,  mă  rog  der  a4l                                                          (Face cu crucea semnul orucii în aer).    Credit .  .  .  .           198.75  199.75
                                                                 Smarandiţa:  (întră  şi  întinde  pe  tavă
              spiritul  timpului  e  progres  pe  tdte     un  păhar  de  apă)  Poftiţi,  Domnule,               Din mârimea-ţl fără sâmă,              Clary 4.0 t).. m, c.         59.-   61.—
                                                                                                                                                        Navig. pe Dunăre , ,
              terenele,  şi  aşa  şi  în  ale  îmbrăcă­    apă rece!                                             Paza ta, prea sfântă mamă,            Insbruek .  .  .  .          150.— 7  156.—  -
                                                                                                                                                                                            .
                                                                                                                                                                                     2
                                                                                                                                                                                                27.80
              mintei.                                                                                            In acest sălaş o las                   Jlrakau   .   .   .          26.75  27.—
                                                                                                                                                                                            23.25
                                                                                                                                                        Laibach .
                    Smarandiţa:  Fiă,  eu  mă  feresc            Agentul:  Fdrte  frumos  vă  mulţă­             Să-şi iâe pic de popas,                Buda                         22.25  65.60
                                                                                                                                                                                     04.50
              din cât pot de acestă bălă lipiciosă.        mesc.  (O  bea)  Cu  adevărat  minunată                                                      Palfîy .  .  .   .           60.50  62. —
                                                            apă.  Dumne4eu  să  vă  stâmpere  traiul             Apărând de-orî-ce duşman               Crucea roşie austr.          20.—   20.80
                    Agentul:   Decă    tote   damele    ar                                                                                                 dto ung, .                10.50  11.50
                                                            vieţii,  precum   mie    mi-aţî  stâmpărat           Contele şi-a lui serv van,
                                                                                                                                                           dto itaî. . ,
              face   asemenea     D-v6stre,   atunci   eu                                                        Cari din a ta îndurare                 ttudoif .                    12.25  12.65
                                                                                                                                                                                            26.2b
              şi  .soţii  mei  ar  trebui  să  perim  de   setea.                                                Din rele aflând scăpare               Salm                          25.25  73.50
                                                                                                                                                                                     72 50
              fdme.                                              Smarandiţa: Să ve fiă de bine!                  Să re’ntorce dela rău                 Salzburg .                   26.75    27.-
                                                                                                                                                       St. Glenois
                                                                                                                                                                                     75.—
                                                                                                                                                                                            75.50
                    Smarandiţa:  Nu,  ci  atunci  v’aţî          Mafteiu:  (intrând;  Domnule  agent,            La prea bunul Dumnedeu.               Stanislau . . ,              43 —    45.—
              îngriji de-un alt mijloc de traiu.           poftiţi  ia  Măria  Sa,  er  tu,  Smaran­                   (Cortina cade).                 Trieitine ă’/J/o 100 ra, c.  140.—  145.—
                                                                                                                                                           dto 4% 50
                                                                                                                                                                                             73.-
                    Agentul:   Aşa-i,   aşa!..   Vă   rog,  diţa   tatii,   dute   de   mai   încăl4esce                                                W aldstein                  69.—    61.—
                                                                                                                                                                                    59.—
                                                                                                                                         (Ya urma.)
              domnişdra     dragă,   de-un    pahar    de  mâncarea,  căci  eu  va  trebui  se  mai                                                        dto de 10 franci'         ___    _
                                                                                                                                                       Banca h. ung. 4%              U6-   127.—
              apă. căci mi-i fdrte sete.                    întâi’4iu vre-un pătrar de ceas.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11