Page 60 - 1897-06
P. 60
Mictiiiej. AiMstrtţima. „Gazeta" iese îi flă-care di.
fi fipoirailî Abonamente pentru Anstro-tJnaaria:
Braşov, pfaţa marş Ns. 30= Pe un an 12 fl.. pe şese iunl
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nrifricaoRa® cu «<* N-rii do Dumlnooi 2 fl. pe an.
Fi’iîa'jsa, =- HKE,ti9cript« nn s<t
7*tyiTASh, Pentru România si străinătate;
ÎHSE.KAYE ge primesc la Adrr.l- Pe un an 40 franol, pe şăse
uistraţlune In Braşov şi la nr- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
mătdrelo Birouri da tmunclur!: N-rii de Duminecă 8 franol.
In Yiena: ii. Duku, Hanrieh So prenumără la tâte oficiale
Eekaiek, Rudoif Mosti, A. Omiliki poştale din întru oi din alarâ
Naohfolger; Anton Oppaiik, J. şi la dd. colectori.
Oannebcr, In Budapesta: A. T. s
Goldbtrgerg, 1Cckstein ltcnu.it: In Abonamentul pentru Brasor
Bncnresoi: Agenct Eavas, Suc» administraţiunea, piaţa mare,
cursale de Boomanie; In Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
bur^: Karoiyy <ft Lttsimuxnn, I.: pe un an 10 fl., pe şese
luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 cr.
Preţul Ineorţlunllor; o seria Cu dusul în casă: Pe un an
irarmond pe e ooionă 8 or. şi A U T J L L U . 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
SOor. timbru pentru o publi 3 fl. Un osemplar 6 cr. v. a.
care. Publicări mai dese după sân 15 bani. Atftt abonamen
tarifă şi învoială. tele cât şi inserţiunile sunt
Eoolame pe pagina a 3-a o a se plăti înainte.
Berii 10 or. seu 30 bani.
Nr. 132. Braşov, Luni-Marţi 17 (29) Innie 1 8 9 7 .
Stări critice. carea esenţială a lui, sâu se supdrte oă regulamentul de orgauisaţiune din 1871, dreptate când, în 1881, Românii din Tesa
crisa. pe a căruia basă stă şi viitorul congres lia au fost, contrar voinţii lor, încorporaţi
catolic, lasă intaotă autonomia singurati Statului greoeso. 1
Astă-t6mnă, când cabinetul- Aşa se presentă astăzi situaţiu-
Banffy isbutise prin corupţiunî, pre nea cabinetului Banffy, atât de grbz- celor provincii episoopesol. Consiliul epis Europa credea atunol afirmaţiunilor
siuni şi violenţă se-şî formeze la nic şi puternic la început. Mai vin copal va administra cestiunile autonome înşelătâre ale Greoilor, oă Tesalia ar fi lo
ale dieoesei într’un mod tot atât de inde-
alegerile de deputaţi dietalî o ma apoi şi alte împrejurări, care com cuită exclusiv de Greoi. In realitate însă,
joritate atât de strajnică în parla plică situaţiunea şi o fac se fiă şi Dendent, cum administrâză şi consiliul pa- Tesalia este locuită în număr preoumpăni-
roohial singuraticele parochii. Organismul tor de MohamedanI şi de Români; întreg
ment, de sigur, că numai la aceea mai critică.
oentrel, de oare se vede oă se tem atât de judeţul Tricala este curat românesc, 6r numă
nu s’a gândit, că va ajunge ac}î, după Anume se asigură, că nic! în
un interval de abia vre-o opt luni, sinul partidei dela putere, ba nic! mult episoopii români gr. oat., numai întru rul total al Românilor din Tesalia se urcă
se se vorbăscă de eventualitatea unei chiar în sinul membrilor din cabi atâta va fi mai mare peste ei, întru cât la 100,000.
seriose crise de cabinet. net nu esistă o armoniă de vederi representaţiunile lor câtră Maiestatea Sa se Subsemnaţii delegaţi ai poporului ro
vor mijloci prin acest organism, ca for inter-
Şi cu t6te acestea, posibilitatea nici cu privire la proiectul dintâiu, mânesc rogă pe Esoelenţa Vostră în nu
mediar. Uq. organism autonomie mai cen-
unei crise, şi încă a unei crise fdrte nic! cu privire la cel de al doilea. mele dreptăţii şi al umanităţii a face să
tralistio, deoât acesta, acjl nimenea nu
seribse, esistă deja. Acesta o cons Trei dintre miniştri se se fi pro dispară nedreptatea, oe ni-s’a făcut în 1881,
tată nu numai t6te foile oposiţio- nunţat chiar, că ei nu consimt cu vrâ(?!) şi astfel episcopatul român gr. oat. şi a lua măsurile necesare, oa ţâra nostră
nale unguresc!, care par a fi cu de- 16 în modul, cum este formulat n’are nici un motiv (sio!) de-a se feri să să nu mai fiă încorporată la Grecia“.
între în autonomia generală catolică, de nu
sevîrşire sigure în isbucnirea crisei, Cu tdte acestea îl susţin numai pen cumva, înafară de punctele de vedere bise *
dâr resultă chiar şi din articulul de tru ca se nu se desbine în faţa ma
ricesc! oatolioe, anumite aspiraţiuul naţio La acest loc reproducem şi soi
a(ţî al unei foi guvernamentale, care rei cestiun! a cvotei şi a reînoirei îmbucurătore de mai jos, ce
vrend se intimideze oposiţia şi s’o pactului, ce are se urmeze. De aci naliste îi îndâmnă să subtragă biserica lor rea
din legăturile autonomiei catolice generale, ’i-se comunică din Salonic pe cale
facă se renunţe la obstrucţiunea in- resultă o altă acusaţiune gravă în telegrafică clarului oficios din Viena
scenată de ea contra faimosului pa- contra guvernului şi a partidei sale, uorând în contra intereselor generale ca „Poli. Gorresp. Scirea vorbesce de-o
u
ragraf 16 al proiectului pentru pro- căci o parte din membrii acestei par- tolice şi a intereselor proprii bine înţelese.“ bine meritată răsplată, ce Pbrta oto
cedura penală, o ameninţă chiar cu tide, şi a guvernulni chiar, susţin şi E acelaşi glas, pe care l’am mană ar avă de gând s’o dea Ro
o disolvare a camerei. | vor se voteze anumite disposiţiunî aucjit Vinerea trecută şi dela guver mânilor din imperial turcesc pentru
Acestă ameninţare, de-ocamdată ale proiectelor, ce sunt aduse în con- namentalul „Kolozsvar“. Răspunsul, lealitatea, ce aceştia au dovedit faţă
cel puţin, nu p6te fi luată în serios. ^ convingerii şi consciinţei lor. ce l’am dat atunci ne dispensâză a de Sultanul şi de imperiul seu în
ra
S *
Q9
Fapt este înse, că prin disposiţiu- .Mai n0 r î ® sunt norii, ce mai răspunde acum a doua-6ră. decursul resboiului turco-grecesc. Etă
nile reacţionare, ce se cuprind în se ridică din partea de dincolo a anume ce ’i-se telegrafăză lui „Poli.
§ 16 al proiectului nouei proceduri monarchiei nbstre. Cele ce se pe- Corr.“:
Alegerile pentru congresul bise
penale faţă de pressă, guvernul Banffy trec^astăcjî în Austria nu vor pute
ricesc serbesc gr. or. s’au terminat alal- „In ourând va apărâ o iradea a Sul
a ajuns într’o strîmtore, din care cu remâne mult timp fără efect nic!
tă-erl. Resultatul înoă nu e deplin cunos- tanului, în virtutea oăreia naţionalitatea ro
greu va pute eşi teafăr. Sunt aprbpe asupra stărilor din Ungaria. Ungurii
out. Datele cunoscute pănă acum însă sunt mână va fi recunoscută în Turcia. îndată
patra septemânî, de când noul pro- se 9* arată în adevăr fbrte^ îngrijaţî
de-ajuns pentru a constata, că alegerile după aoâstă recuuâscere, vor fi numiţi doi
iect formeză basa discuţiunilor in ce e ce P ot SQ întâmple în- s’au terminat cu un total desastru pentru Metropoliţi pe sănia Românilor de-acolo. Aoâstă
^
cameră şi încă nu s’a putut ajunge un apropiat viitor. Căcî se pune
partida moderată serbăscâ. Serbii naţionalişti măsură este considerată oa o urmare a lea
la nic! un resultat. Banffy, se cfice, U esa: ce 8e representaţl prin oposiţia unită, dispune lităţii, pe care au dovedit’o Arămânii în
. va întempla, de cum-va
şî-a dat „cuvântul de onăre“, că nu Austria ar înceta cu totul forma
de-o majoritate de două diu trei părţi. cursul răsboiului din urmă*.
va suferi se se facă nic! o modifi- constituţională de guvernament, ceea Din 75 deputaţi aleşi câţi sunt sciuţî pănă
care în proiect. Oposiţia, de altă ce > judecând după mersul de ac|î al
parte, şî-a dat şi ea la rândul său lucrurilor, prea uşor păte să urmeze? aoum, 56 sunt de-ai oposiţiei unite, 12 gu
vernamentali, 3 înafară de partid, âr din Aniversarea luptei dela Custozza.
cuvântul, că nu va admite votarea In acest cas legea pactului ar patru cercuri resultatul înoă nu e cunoscut.
§*lui privitor la restrîngerea liber- trebui se înceteze şi pentru Ungaria, ErI s’a serbat din partea Regimen
Foile ungurescl turbă aoum de năoas şi
tăţii pressei cu nic! un preţ. deârece un principiu fundamental al tului de infanteria Nr. 50 din loc, ai că
atribue acest resultat atitudinei „lipsite de
De aci a urmat obstrucţia. Banffy dualismului dela 1867 este, ca Aus- ruia soldaţi în majoritate oovîrşitore sunt
energiă“ a oierului înalt sârbesc, contra
la început n’a crezut, că oposiţia stat constituţional, Români, a 31-a aniversare a strălucitei în
80
căruia ridioă grele aousaţiunl din causa vingeri dela Custozza, unde armata aus
va fi în stare se supărte o obstruc- ' Etă o problemă de-o importantă
acesta. Ungurii sunt îngrijaţî, că în Ges triacă sub oonducarea archiduceloi de odi-
ţiune seriâsă, dâr etă că două săp- capitală, care se apropie cu paşi
tiunea regulărei autonomiei biserioesoi sâr niâră Albrecht, se distinse atât de glorios
temânî au trecut, de când s’a pro- destul de repefţî şi care e de natură besc! nu-şl vor putâ ajunge acum aşa uşor
clamat, aşa creând, în mod oficial a provoca mari schimbări şi evolu scopurile. prin înfrângerea unui inimio ou mult mai
obstrucţiunea şi încă mai sunt inşi- ţiunî în politica acestui stat. număros.
nuaţî douăzeci şi cinci de deputaţi Nu fără motiv dec! Ungurii se Aniversarea acestei (Jile de astă-dată
la cuvânt, er discuţiile sunt încă nu- arată atât de îngrijaţî, căcî compli- Memoriul Românilor din Tesalia. nu s’a putut serba în 24 Iunie, din oausa
mai la început. caţiunile sunt mari şi multe, âr cei Românii din Tesalia au presentat timpului ploios, ci s’a amânat pentru cjiua
00
Situaţiunea devine şi mai corn- conduc destinele ţerei sunt scurt atât Porţii otomane cât şi ambasa de erl. La 9 âre diminâţa Regimentul a
plicată prin proiectul de lege privi- văc|etori şi complicaţiunile numai le dorilor marilor puteri dela Constan- asistat la serviciul divin, oe s’a ofioiat în
tor la premiile pentru esportul de înmulţesc, în loc de-a sei să le apia tinopol un Memoriu, al căruia text, liber pe câmpul de lângă promenadă. Ser
viciul divin a fost oficiat îu limba română
zahar. Acest proiect de lege trebue neze - după o telegramă a lui „Neue fr. prin d-i oapelan militar Dr. Teodor David.
u
se fiă votat pană la finea lui Iulie, Presse , este următorul: Ostaşilor li-s’au ţinut cu astă ooasiune trei
aşa ca să pdtă fi pus în aplicare cu Un comunicat oficios despre conferenţa „Poporaţiunea românâsoă din Epir şi vorbiri: una în limba germană din partea
începutul lui August. Gfuvernul a şi episcopilor români uniţi, din Tesalia a protestat în 1881 la ambasa d-lui colonel Wolny, a doua în limba ro
întrerupt din causa acesta desbate- , dorii marilor puteri şi la Sublima Pârtă în mână rostită de d-1 căpitan Nioolae Riju,
rile asupra proiectului nouei proce- textul comunicatului oficios, oontra anexării ţării lor la Grecia. Europa
duri penale, anunţând pentru Mer- despre care am publicat o telegramă însă aprobă aoâstă anexiune, în contra vo âr a treia în limba maghiară din partea
curea viitâre începerea desbaterilor numărul trecut şi care a apărut inţă exprese a populaţiunii din Tesalia. d-lui căpitan Mîlller.
asupra proiectul pentru premiul• za- p «Bud. Tud.“ : Consecinţele au fost desastruâse pentru Vorbirea ţinută în limba română priu
n
hărului. Oposiţia însă declară pe faţă, „Episcopii români greco-catolicl, în Românii din Tesalia. Ţâra lor fu ruinată d-1 căpitan Riju este următârea:
că obstrucţiunea o va continua şi faţă conferenţa lor ţinută sub presidiul Metro- în privinţa finanoiară, limba lor fu elimi „Soldaţilor! Sunt 31 de ani, de oând
CU acest proiect, aşa că pănălater- polituiui Mihalyi dela Blaşiu, au deolarat, nată din şcolile şi din biserioile lor, pe armata nâstră sub conducerea Alteţei Sale,
răposatului archiduoe Albreoht, în bătaia
minul prescris proiectul fârte cu greu că nu doresc să faoă parte din autonomia când sub dominaţiunea otomană libertatea dela Custozza a învins glorios pe un inimio
va pute să devină lege. In caşul generală catolică, oi în oestiunea autono- oredinţei lor şi cultura limbei lor le-au fost ou mult mai tare, care astăc}! este aliatul
însă, când Banffy n'ar reuşi să facă miei deosebite a bisericei române gr. oat. respectate. nostru.
a se vota proiectul din urmă pănă vor face, pe calea guvernului ungureso, o „Guvernul greoeso a prigonit atât de „La dobândirea acestei învingeri stră
la terminul fixat, cabinetul său va representaţiune la regele, cerând oonvo- grozav naţiunea română, încât Românii au lucite a oontribuit forte mult regimeutul
trebui se tragă consecenţele, care carea unui congres autonomie român gr. oat. trebuit să ridioe armele în ultimul răsboiă nostru prin asaltul dela Oliosi şi prin ata
cul dela Monte-Vento, unde colonelul
nu vor pute fi altele, decât ca seu deosebit. Acâstâ hotărîre a episcopatului şi să lupte îu rândurile Turcilor împotriva Schwaiger, comandantul regimentului de
se împace oposiţia prin eliminarea român gr. cat. e fără sens şi totodată de Grecilor. Acâstă atitudine este o perem atunol, şi-a jertfit viâţa dimpreună cu 11
§-lui 16, ori cel puţin prin modifi- > prisos deârece 0 lucru de toţi soiut, torie dovadă, oă a fost o greşală şi o ne ofioerl şi 48 feoiorl; âr 10 oficerl şi 257
