Page 61 - 1897-06

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 132.—Î897.
kCtia/h£Ob. . VtilttXactn < ■ iriBUV--<lhn«iir«aii.Mi»w^u. — 'WMu.nmim. IW
feoiorl rămaseră greu răniţi pe câmpul de mult ou mediul societăţii bueurescene, în­ ; pedagogic-teologio din Arad s’a ţinafc sab metri? nu' se vede, decât un luciu întins de
bătaiă. cât în 1894, când a fost înaintat ambasa­ ; conduoerea directorului saminarial Augusfcin apă. Satele sunt aooparite de apă, şi abia
:
„Soldaţi ai regimentului BO! Voi săr- dor, a exprimat în mai multe rânduri re­ Hamsea, începând din 17 Iunie u. c. şi' s’a se zăresc vârfurile caselor mai înalte;. Tcn
baţi astăfjl o 4i de mare însemnătate, o cji, gretele sale, oăol abia numai după trei terminat Sâmbăta treoută, âr erl, Dumi­ tul e distrus şi nici un mijiloo de apărare
care totdâuoa va fi onorifioă pentru regi­
mentul nostru. La sărbătârea aoâsta adu- săptămâni dela înaintarea sa a părăsit Ca­ necă, a urmat încheerea anului şoolastic,- _ nu esistă, mai ales că apele oreso din ce
ceţi-vă aminte de eroii dela Oliosi şi Monte- pitala română. D-1 Bulow a stat în Capi­ Atât la esamenele din despărţământul teo­ în oe, îctrâgă mahalaua Bădălac este-
;
Vonto, şi în deoursul sfintei liturgii de tală chiar pe vremea mişoării naţionale, pe logic cât şi la cel preparandiei a asistat sub apă.
astăc|l rugaţi-vă ou pietate pentru sufletele care a urmărit’o ou o atenţiune binevoi- I. P. S. Sa D-nul Episcop diecesan Ioan Mai mare primejdia ooastitue apele-
lor; apoi se vg propuneţi firm, oă la timpul tore. A avut strînse legături de prietiniă Meţianu, dela început pănă la finea esame- Brateşului, oarî sunt colosal d® mari, inun­
său şi voi să luptaţi vitejesce, ca şi ei, pen­
tru prea iubitul şi bunul nostru Monaroh ou Al. Lahovari. nelor, âr ca delegaţi din partea Ven. Con- dând o parte din şosea. Trei bataliâne d^
şi pentru soumpa nâstră patriă“. Preşedintele „Kultnregyletnlui” ardele­ sistor a asistat la examenele din despărţă­ armată luorâzâ ou o aotivitBte de nedescris
După servioiul divin, trupele au defi­ nesc a mărit. Contele Gavriil Bethlen, pre­ mântul teologic părintele asesor consisto­ sub comanda d-lui oolonel Hirjeu, pentru
lat în cea mai frumosă ordine înaintea rial Ignatiu Papp, âr la examenele din des­ a împedeea furia apelor.
şedintele „Kulturegylet“-ului ardeleneso, în *
d-lui comandant de brigadă general Fedra. părţământul preparandial d-1 asesor consist.
urma unei aprinderi de plămâni a răposat
Serbarea s’a terminat cătră orele 11, Vinerea trecută în etate de 60 de ani. Nu­ Ioan Lengeru. — Tot în decursul acestor Din Reşnov, (lângă Braşov) ni-se sorie
când trupele s’au reîntors la oasarmă. Aci 4ile s’a ţinut şi examenul de ours şi de cu dat de Vineri, 13 (2B) Iunie c.: Apa rîu-
mele lui e bine ounosout şi înaintea Ro-
d-1 colonel Wolny adresa ostaşilor o nouă oualificaţiune din limba maghiară ou pre- lui, ce trece prin comuna nâstră şi oare în
mânilor, căci timp de 16 ani a servit ca
vorbire în limba germană, pe care o ter­ paran4ii cursului IV, asistând, pe lâugă partea din mai din jos pârtă numirea de
fişpan al unor comitate locuite de Români.
mina ou urări pentru Majestatea Sa. P. S. Sa D-nul Episcop dieoesan, şi ins­ Ghimbăşel, crescut în urma ploilor toren­
Mai ales ca fişpan al oomitatului Târnavei
Ca o inovaţiune bătătore la ochi, nu mici s’a făout oelebru prin storcerea unei pectorul r. Variassy Arpad, declarâudu-se ţiale din timpul din urmă ia o mărime ne-
putem lăsa neobservat la acest loc, că de dări de 10,000 fi. de pe spinarea Români­ de cualificaţl din aoest studiu toţi elevii aces­ obiolnuită, a pricinuit perderea a două vieţi
astă-dată printre stindardele casei domni- tui curs. — Esamenele finale la şcola su- omeneşti.
lor în favorul „Kulturegylet”-ului. Iutr’un
tore şi ale casei austriaco, s’au văcjut şi perioră de fete din Arad încă s’a ţinut deja Astfel înainte ou 2 — 3 săptămâni a
timp făcea parte din partida „liberală”;
mai multe stindarde ungureşti. Cum şi cu oe mai târcjiu însă, pe timpul lui Szapary, a şi au reuşit pe deplin. — La şeolele ro­ fost înecată o copilă ca de 3 ani a neorus-
scop s’au arborat acestea, nu înţelegem. eşit din aoâsta, motivându-şl eşirea cu afir­ mâne elementare confesionale din Arad ticului lingurar G. Machidon, din a cărui
Publicul s’a obicinuit a privi acâstă serbare marea, că „guvernul lui Szapary e prea încă s’au ţinut esamenele cu deplin suc­ locuinţă situată în nemijlooita apropiere a
ca o serbare curat militară, din oare oausă blând şi prea conciliant faţă de naţiunile ne- ces. Ele au fost cercetate de 3BB elevi şi rîului la capătul de din sus ol oomunei,
a şi manifestat în tot-dâuna mare simpatiă eleve. înscrişi au fost de toţi 388. După copila, a eşit fără de a fi observată, a fost
maghiare”. El a fost preşedinte al „Kul-
pentru ea. Nu soim însă, dâcă şi întru cât naţionalitate: Români 373, Maghiari 4, luată de valurile apei şi dusă pănă în prăj­
turegylet“-ului din Cluşiu dela înfiinţarea
se va mai pute păstra acâstă simpatiă, de Sârbi 11. ina comunei vecine Cristian, de unde a fost
acestei societăţi de maghiarisare şi pănă
cumva şi în viitor se va continua de-a ar­ seâsă mortă.
ac|I. Ca să mai vorbim de activitatea ce-a Un inspector de şcâle unguresc bătut
bora stindarde unguresol la nisce serbări desvoltat’o el în acâstă calitate şi de sen­ de-0 femeiă. Cetitorii noştri îşi vor aduce A doua jertfă, primită de apa rîului
militare, şi încă tocmai la serbarea unui timentele ce le-a nutrit întotdâuna faţă de aminte, oă mai cjilele trecute inspeotorul nostru din nou umflat în urma ploilor din
regiment românesc! Publicul nostru în cea Români, nu mai e lipsă să spunem. unguresc de şcole al oomitatului Cenad, săptămâna acâsta, este leouitorul Ioan Rupă
mai mare parte e sătul de manifestaţii, şi Clement Ferencz, a fost bătut ou bi­ Grenoea al cărui tipic şi espresiv nume
mai ales de manifestaţii unguresol. El ar Bartha Miklos la pnşcăriă. Curia a ciul diua mare şi în mijlocul stradei din mă dispensâză de a-i mai indica eonsân-
dori, cu drept cuvânt, ca cel puţin când aprobat sentinţa, prin oare faimosul Bartha genitatea. Caşul s’a întâmplat Joi după
partea unei femei din Măoău. Inspectorul,
e vorba de nisce serbări militare să fiă Miklos a fost osîndit la şese luni temniţă amâ4l în săptămâna trecută. Numitul Rupă
se ’nţelege, a părît pe femeia la judecăto­
soutit chiar şi de umbra unor astfel de ordinară. La 1 Iulie n. el ar ave să-şi în- ria de cero din Măcău pentru bătaiă şi vă­ reîntors dela târgul de ţâră din Braşov în
manitestaţiunî. câpă pedepsa. Din oausa aoâsta, cum spun tămare de onâre. Acum judecătoria a adus căruţa cea nouă, oe a fost oumpărat’6, s’a
Din causa acâsta mare parte din pu­ fiarele din Budapesta, nevastă-sa s’a bol­ dus imediat la rîu spre a-şi spăla căruţa
hotărîrsa, prin care pe femeia bătăuşă a
blic n’a regretat de loo, că esoursiunea la năvit de supărare şi zace în pat, âr el de trasă de un cal. Intrând în rîu, valurile fu­
osîndit’o la 100 fl. pedăpsă în bani pentru
„Fântâna popii” nu s’a putut face de astă- asemenea a căcjut într’o bolă periculosă. rioso au dat peste cap în curând oăruţa ou
vătămare de onâre. Alt-ceva nimic. Femeia
dată. De s’ar fi făout, pote şi acolo ne-am Din causa acesta între Ungurii din Buda­ cal ou tot, âr stăpânu îngrijat mai mult de
însă a înaintat recurs chiar şi în contra
fi întâlnit ou steaguri unguresol. pesta, cum spune „Magyarorszâg”, s’a por­ cal, decât de sine, a fost răpit de apă şi
aoestei sentinţe. Cum se vede, a bate cu
nit o mişoare ou soopul, de-a cere graţia- biciul pe un inspector de şoole ungureso dus pănă la capătul comunei, de unde
rea lui dela monaroh pe cuvânt, ca acâstă în mijlocul drumului nu e tocmai un lucru cătră sâră a fost scos mort. Căruţa şi calul
pedepsâ pe el l’ar putâ costa chiar şi au fost mântuite.
— 16 (28) Iunie. aşa mare.
viâţa. — Ve4l, ve4l, oum scie Dumne4eu Lipsa de supraveghere oonsoienţiosă
Esamene de maturitate. La gimnasiul să umilescă pe cei îngâmfaţi. Ca 4'arist şi Cramniă. D-1 Teofll Dragomir şi d-ra în oaşul dintâiu, şi lupta de trezvie de­
român din Braşov esamenul de maturitate ca deputat, Bartha tot numai temniţă şi Veturia Busilla, îşi vor serba cununia la plină în caşul de-al doilea, au contribuit,
s’a ţinut Joi, Vineri şi Sâmbătă, în săptă­ ârăşl temniţă a cerut pentru „Valahi”, — 29 Iunie n. o. în biserica română gr. oat. fără îndoiâlă, mai mult decât valurile apei
mâna trecută, asistând oa delegat din par­ şi âtă că a4l temniţa stă să-i măDânce din Rece-Oristur. — Dorim fericire tinerei la stingerea celor două vieţi de om...
tea Consistoriului din Sibiiu Preaeuvioşia ohiar lui capul! părechl. In fine ca un speoimen de credinţă
Sa părintele arehimandrit Dr. Ilarion Fuş- Coaceri. Mâne, Marţi, musica orăşe- deşertă a poporulni din partea locului no­
cariu, âr oa comisar guvernial d-1 Nicolau Promovat. Ni-se scrie: D-1 Nestor Si- nâsoă va concerta în grădina otelului „Po­ tez versiunile unora, cumoă: oel înecat în
PutnoJcy, direotor al gimnasiului de stat din mon, zelosul secretar al fondurilor grăniţe- un timp oa acesta, când ploile nu mai au
ua
Lugoş. S’au supus la esamenul verbal 2B, rescl năsăudene, în 4> de 26 Iunie n. o. mul verde”. de-a înoeta ar trebui postat în sioriu ou
dintre aceştia au eşit ou forte bine 3, şi a fost promovat la universitatea din Cluşiă Baletul operei reg. din Budapesta, faţa în jos, căol la din oontră ploile se
anume: Candin JDaviă, I6n Macaveiii şi I6n la gradul de doctor în ştiinţele juridice. — oare se află în trecere spre Bucurescl, va vor descărca tot mai mult, pănă oând aouşl
Minea. Cu bine 10: Viotor Bontescu, Cor­ Felicitările nostre! da şi aici în Braşov 2 representaţii, una ne vom pomeni cu vremea lui tata Noe, —
nel Crăciunescu, Constantin Jurcan, Chris- Miere! în 30 Iunie, âr cealaltă Joi în 1
Petrecere. Aflăm, că tinerii abituri9nţl cu singura deosebire, 4io, eu oă vre-un om
tian Kertsch, George Naneş, Octavian Opriş, Iulie. In aceste două representaţiuni vor drept ca Noe ou greu se va afla a4î* pe
Mihail Fopovicî, Victor Fuşcar, Dănilă Şer- dela scâlele medii române din loc vor da juca cei din societatea baletului următo- când corăbii de sute şi mii de ori mai
ban Nicolae Tămaş. Cu suficient 9: Oota- poimâne sâră, MercurI, în 18 (30) Iunie c, rele puncte: Valsul vienes, Santanella,
) multe ca pe vremea aceea.
vian Florian, Teodor Miron, Atanasie Onă o petrecere în sala otelului „Central Nr. Matia Oorvin, Csardas, piua şi pământul, —it.—
Moga, Petru Morar, Zanovie Fopovicî, Radu I”. Preţul întrărei, care privesce numai pe Pi şi nâpte şi Gbste roşii. Societatea a *
Frişeu, Ootavian Sglimbea, Aurel Socol, Emi- domni, este 1 fl. de persână. Venitul curat venit cu întreg decorul ce-1 recere baletul Din Meşcreac, lângă Aiud, ni-se sorie:
lian Stoica. e destinat pentru orearea unui fond, din şi cu propria musică. Bilete se află de Vineri în 18 Iunie n, o. la 1V 6re d. a.
— La gimnasiul român din Năsâud, oare să se potă procura mai târ4iu un nou vân4are la librăria Hiemesch. 2
stindard al şcolarilor dela şcâlele medii s’a desoărcat asupra hotarului şi comunei
cum ni-se sorie, resultatul esamenului de
române. nostre Meşoreao o ne mai pomenită furtună
maturitate din acest an este următorul: ou grindină. Grindina chiar şi de mărimea
S’au supus la esameu 32; dintre aceştia In etate de 100 de ani. pilele acestea, Furtuni si inundaţii.
3 3 ouălor, a fost atât de dâsă, înoât n’ai fi
au eşit: ou eminentă B (între cari 3 pur profesorul universitar în pensiune, Samuil
Mari calamităţi se anunţă din tâte putut s’o împingi cu lopata. Chiar şi sera
eminenţi); ou bine 7; ou suficient 13; res­ Brassai din Cluşiu, şi-a serbat aniversarea părţile ţârei nostre. Ploile grozave din tim­ se vedeau grăme4l de grindină pe hotar,
pinşi din câte un studiu pe trei luni au de 100 de ani împliniţi ai etăţii sale. Nici
pul din urmă, împreunate ioî-oolo şi cu prin grădini şi pe unele coperişe. După
fost 6, respins pe un an întreg a fost unul. nu s’au isprăvit bine serbările şi, în 24
grindină, au distrus recolta din aoest an acâsta a urmat o ploe torenţială, încât în
In fine alţi trei şi-au cores classifioaţiunea Iunie n., Brassai a murit. Tâtă averea şi-a
aprope cu totul. Comunicaţia din nou a câteva minute era îu apă mai întrâgă co­
nesufioientă din anul treout. testat’o pentru scopuri oulturale unguresol, muna, mânând tot ce întâlnea in cale; dela
anume 12,000 fl. pentru gimnasiul unguresc fost întreruptă pe uuele linii ale oăii fe­
Nou cancelar al Germaniei, piarele rate. Intre Cluşiu şi Huedin trenul n’a pu­ un om i-a mânat ooteţul ou poro ou tot.
austro-ungare scriu, oă d-1 Bernard Bulow, din Turda, 10 fl. pentru colegiul unitar din tut oiroula erl şi alaltăerl, probabil, oă nioi A fost o privelişte grozavă; a nomolit co­
Cluşifi. Brassai, oa om păţit şi treout prin
aotualul ambasador german de lângă Vati- a4î, din care causă posta dela Budapesta muna pănă şi biserica, lăsându-ne în des-
oan şi fost ministru plenipotenţiar în Bu- multe şi mari esperienţe, n’avea încredere ni-a venit fârte neregulat. peraţiunea oea mai mare.
curesol e desemnat a deveni în curând oan- în isbânda politicei de maghiarisare. Când Aceeaşi sorte însă au avut şi ţările Mai înainte am fost inundaţi de apele
s’a înfiinţat „Kulturegylet“-ul din Cluşifi,
oelar al Germaniei în locul principelui Ho- vecine, O telegramă din Cernăuţi spune, Murăşului; ploile curgând mereu au făout
henlohe, a cărui posiţie a devenit forte de­ el, oe-i drept, îuoă s’a înscris între mem­ oă pe liniile căilor ferate bucovinene comu- ca partea oea mai bună a hotarului din
licată în urma oonfliotului ou mai mulţi brii fundatori ai lui, dâr a făcut’o mai mult nioaţiunea e în forte mare parte imposi­ vatra Murăşului unde aveam pănă acum
de sîlâ, oa să scape de şicanele oelor din
miniştrii şi ou unele persâne influente din bilă din oausa esundărilor. In Bulgaria de- cerealele şi legumele cele mai preţiâse să
cercurile Curţii imperiale. D-1 Bulow va fi jurul său. Taxa însă n’a plătit’o, decât abia sastrele produse de inundaţii sunt colosale: devină Dumai un lao infect, unde nu avem
numit de-ooamdetă sub-oancelar şi imediat, după oâţl-va ani şi aoâsta numai din causâ, şosele stricate, sate şi oraşe înecate, oul- altceva, decât o sumedenia de tot felul de
oe se va pune în curent cu afacerile es- oă nu avea încredere în viitorul „Kultur- turl distruse eto. brâsoe.
egylet”-ului. Aoâsta o oonstată însă-şl foile
terne ale imperiului, va fi numit oanoeiar. Mari sunt cu deosebire calamităţile Dela aceste loourl ni-am fost luat ră­
e
D-1 Bulow, 4i° „Epoca”, e unul din oei 'unguresol. Se vede, oă Brassai a fost om produse la Galaţi, îu România, în urma mas bun încă de mult mai având speranţă
mai distinşi diplomaţi ai Germaniei şi timp ouminte. orescerei Dunărei. Un raport al „Drapelu­ numai în partea hotarului la deal, unde hol­
de şese ani cât a stat în Buouresoi ea mi­ Esamene în Arad. „Bis. şi Şeola” ra- lui” spune, că portul Galaţi este aprâpe dele de grâu promiteau mult, oum şi viile.
nistru plenipotenţiar, s’a asimilat atât de portâză, oă esamenele publice la insitutul total înecat. Pa o distanţă de 3 — 4 chilo- Grindina însă ni-lea nimioit şi pe acestea,