Page 62 - 1897-06

Nr. 132.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

încât nu am rămas chiar cu nimic. Hotarul cu mortea, care loouesoe în mijlocul nos­ fost declamarea poesiei lui Vlăhuţă „La considerare şi tot-odată a preda pretensiu-
nostru întreg este o pustietate. Şi ouou- tru şi-şi seoeră Zi de Zi jertfele sale. Când Icoană" de d-şora F. Gaorgesou, oare cu nile juste ale soo. nostre în mânile forului
ruzul, întru cât a mai rămas icl-colo câte- însă mortea lovesce în omul admirat şi un deosebit talent declamatorio şi cu o competent.
un fir nerupt, este debil si numai o tomnă iubit de toţi oâţi numai l’au cunoscut, în voce fârte plăoută a sciut să predea aoâstă (Va urma.)
bună şi lungă le-ar pută direge, cesa ce omul, care: frumâsă poesiă spre deosebita plăcere a
ou greu credem, fiind hotarul nostru plin „Nu prin al său nume publicului, oare era destul de număros. Da- ULTIME SOIRI.
de apă. Ploile numai încâtă de loc de 8 — Nasoere, avere, olamatârea a fost fârte viu aplaudată. — Colomea (Galiţia), 28 Iunie. Ora­
'9 luni. Oi prin fapte bune" Ultimul punot al programei l’a format o şul este inundat. Mulţime de case
Murâşanul. a devenit mare şi înălţat peste alţi muri­ piesă musioală-dsolamatorică, „Hănsel und sunt demolate. Un tren de persdne,
tori ; atunol fiinţa nostră se outremură, pu­ Gretel", având un suooes fârte frumos. trecend peste un pod din apropiere,
terile ne părăsesc şi răpiţi de durere es- Atât solurile, oât şi corurile au fost fârte
Discursul d-lui L Podobâ ce era spălat de ape, s’a răsturnat.
olamăm: bine eseoutate, deşi piesa este grea şi
la înmormântarea d-lui Alesandru Bohăţel. Locomotiva şi cinci vagdne zac sub
„O, oeriule, pentru oe-ţi înmulţesc! lungă. apă. Trei funcţionari dela postă şi
„Omul este mare locuitorii ou astfel de fiinţe, de al căror Astfel s’a încheiat acest an şcolastio trei dela tren sunt morţi. Numeroşi
Nu prin al său nume sfat şi conlucrare avem lipsă aşa de mare".
Nascere, avere, în internatul „Vautier" spre mulţămirea pasageri au fost răniţi.
Ci prin fapte bune“. Der să fim drepţi, trişti ascultători. părinţilor şi sprijinitorilor aoestui vechili
Lucrătorul după lucru greu ara lipsă de internat, care în decurs de aprope 50 de
Grea sarcină a oă^ut pe umerii mei. răpaus. E luoru natural, că cine a muncit
0
A vorbi la mormântul ilustrului bărbat al ani a crascut Z d de fete române.
aşa de mult, ca ilustrul nostru repausat, să Nuntă ciudată. Un Z german pu­
iar
neamului nostru Alesandru Bohăţâl atunci, se ducă la repausul etern. Nu pot încheia micul uigu raport, blică o istorisire singulară a unei ceremo­
oând eu eram dedat a-i admira puterile Te lăsăm der, suflete nobil, să mergi fără să doresc din inimă D-şorei Vautier nii nupţiale, la oare corespondentul său din
sufletesc!, ou oare l’a binecuvântat Dum- sănătate şi putere, oa să potă conduce şi
pe calea nemurirei. Acolo te vei întâlni cu China a fost de faţă într’un sat din apro­
nec|eu şi oarî le-a folosit pănă la adânci mai departe cu acelaşi succes frânele aoes­
moşii şi strămoşii tăi şi în deosebi cu Epis­ piere de Shanghai. O fată tînără din acâstă
bătrâneţe. Se vorbesc acum la mormântul copul Bob, oare şi-a lăsat totă averea cle­ tui internat, oăruia în deosebi noi Românii localitate trebuia să se mărite cu fiul vice­
acestui ilustru bărbat, care în decurs de avem să-i mulţămim forte mult.
20 ani mi-a fost învăţător erudit, părinte rului şi biserioei sale. Spune-i cu mândriă, (V-r.) cancelarului Academiei din Peking. Din
că ai părăsit lumea acesta cu spada în nenorooire însă, logodnicul fetei muri cu
adevărat şi comaudaut expsrt în tote lup­ 0
tele vieţei! Acâsta e o problemă prea grea mână, apărând drepturile biserioei acesteia câte-va 4>1 mai ’nainte de data hotârîtă
pentru mine. şi iadependinţa ei, şi rugaţi ambi pe Dum- pentru cununiă. Desperarea fetei fu fără
Puterile îmi sunt prea debile, inima neZeu, oa să o scape de periouiul, ce-o al societăţii de lectură „Inocenţiu M. Clain“ margini; ea jura, că nici odată nu va mai
ameninţă; er naţiunei şi poporului tău pen­ aparţină altuia, şi, după câte-va Z^ 0 ea 80
prea ruble, ochii prea slabi, ca să pot îm­ a teologilor din Blaşiii pe anul şcol. 1896/7.
tru care mult ta-ai interesat în viâţa-ţî căsători ou un „vas cu flori roşii", oeremo-
plini sarcina după cum s’ar reoere. (Urmare).
trumosă, să-i dea tărie, oa să potă suporta niă simbolică, prin oare logodonioa oare
Meritele sale faţă ou naţiunea, bise­
cu bărbăţiă lupta oea grea, ce ourge cu „Publicaţiunile Academiei“ se află in­ ’şî-a pierdut mirele, de buna ei voie treoe
rica şi patria sa, sunt neperitora şi sirius
vehemenţă pentru limbă, lege şi opincă! duse în dulap separat, cuprinZând 69 opuri într’o eternă văduvie. — Dâr vai! despe­
legate de istoria suferinţelor şi a desvol-
Şi aoum să ne luăm rămas bun dela în 138 tom. 145 volume; tot asemenea şi rările cele mari sunt şi de sourtă durată
tărei nâstre naţionai-culturale şi economico
tine, suflet nobil şi mare, în special cei „Donaţiunea Reverend. Domn Simion P. Ma- şi femeia este slabă. Se Z>°e, oă în cele
în ultima jumătate a seclului present. Băr­
aia jurul „Economului", unde am avut omi­ teiu“ canonic metropolitan, care cuprinde mai multe oasurî, vasul ou flori roşii nu
bat de-o oultură superioră, inimă nobilă,
siune acum de 12 ani a te cunosoe mai 259 opuri în 376 tom. 352 volume, 30 fas. pâte să umple locul rămas gol în inimele
spirit ager, care nu l’a părăsit păn’ la ul­
de aprope, a-ţl auZi înţeleptele tale sfaturi şi 1 fragm. Celelalte opuri sunt împărţite acestor tinere fiinţe. Ele atunci îşi des-
tima răsuflare: a luat parte activă oa con­ şi a te admira. Rămas bun îţi Zi° âm ou după diferiţii ram! ai sciinţii cuprinse în legâ jurământul şi îşi unesc sârta lor cu
ducător în tâte mişcările nostră naţional-
toţii, adio ia revedere!“ următorele tece: „Teca literară-istorică , care aceea a vre-unui tînăr, pe oare îl aleg după
u
culturale şi economice deîa 1840 păn’ la
cuprinde 307 opuri în 278 tom. 426 voi. şi plac. Aoele însă cari, au rămas fidele, tâtă
mdrtea sa. Oăoî tuturor ne e cunoscut, că
numai în luna trecută a presidiat la o con­ Esamene şi producţiunî în pensionatul 3 faso. „Teca relig. nor. ăiăact. polii, şi sci- vieţa, vasului roşiii, sunt, după mdrte, obi­
u
inţelor naturale cuprinde 275 op. în 295 ectul unor onoruri excepţionale; se clă-
venire confidenţială ţinută- în csusa auto­ „Vautier" din Braşov. tom. 278 voi. „Teca străină' cuprinde 151 desce în onârea lor şi din ordinul speoial
1
nomiei catolice, ce ameninţă biserica şi
prin ea naţionalitatea nâstră. Adunarea, oe Braşov, 15 (27) Iun. 1897. opuri 205 tom. 200 voi. „Teca germană- al împăratului un imens aro de piatră pe
u
s’a convooat sub prasidiul său pe 29 Iunie Serata musioală declamatorioă de Vi­ maghiară în care se afla 300 opuri 460 marginea unui drum mare,
n. c. va fi cea dintâih convenire roraânesoâ, nerea trecută a înoheiat în mod demn tom. 422 voi. şi 11 faseioli.
care va simţi golul, ce-a lăsat ilustrul băr­ de totă lauda şirul de esamene şi produc- B) Gassa societăţii. Statul activ cu fi­ L â t e r , ^ t a a f f * ă -
bat în urma sa în viâţa nostră naţională ţiunl în internatul „Vautier". Cine a asis­ nea anului trecut a fost: 1049 fi. 95 cr, In tipografia „A. Mureşianu" din Bra­
3
şi bisericâsoă. Dedaţi ou toţii a cere sfatul tat la producţiunea d9 Vineri a trebuit să Peroepţiunî în cursul anului 631 fi. 39 / cr. şov a apărut: Seria I din „Conferenţăle
4
lui cel înţelept, conlucrarea sa cea fructi­ ducă eu sine convingerea, eă elevele atât Erogaţiunî în cursul anului 492 fi. 08 or. pedagogice ale corpului profesoral, ţinute
3
feră în t6te mişcările nâstre naţionale, bi- interne, oât şi esterne ale aoestui institut Rămân bani gata 139 fi. 31 / cr. 3 în anii 1894/95, 1895/96 şi 1896/97, repro­
4
Statul activ e: 1025 fi. 88 / , anume:
4
ssrioescl şi economice, îl vom oeroa acasă au făcut un progres forte frumos în t6te 1) In obligaţiuni nouă 391 fi. 72 or. 2) In duse ou unele adause şi oinoî ilustraţiunl
şi numai după oe ne vom întâlni ou golul, privinţele sub buna conduoere a d-şorei din programele şoolare XXI—XXXIII şi
ce a lăsat după sine vom vede, cine a fost Vautier. obligaţiuni vechi 84 fi. 85 cr. 3) Depuşi publicate în ediţiă separată, de Virgil Oni-
Alesandru Bohăţel, oăcl ou mortea lui s’a Esamenele din studiile, ce sa propun la „Patria" 410 fi. 4) Bani gata 139 fi. ţiu, directorul şcâlelor medii române din
3
înohis înaintea luptătorilor pentru tot-deuna în acest internat, s’au ţinut în primele trei 31 / «r. Braşov.
4
Mişoarea oassei espusă la finea aces­
codicele viu al drepturilor naţionale şi bi­ Zile ale săptămânei treoute şi au avut un Cuprinsul: Prefaţă, de directorul V.
tui raport, preoum se vede, nu conţine
sericesc!, archivul luptelor, suferinţelor şi resultat forte îndestulitor. In special amin­ Oniţiu; Tratamentul escepţional, de V.
00
năcasurilor nostre de aprâpe un secul. tesc esamenele din limba franoesă şi limba date îmbucurătâre în raport cu anul tre­ Oniţiu; Higiena ca ob' t de învăţământ,
Va afla un mare gol după mortea sa română, care au avut un resultat deosebit cut. Causa se atribue împrejurării, că so- de Dr. los. Blaga; Cestiunea ooUDatiunei
a
;,Economul“, institutul de credit şi eco­ de bun. Laudă d-şorei Vautier, oare deşi oietatea a cumpăvat o frumâsă sumă de private şcolelor, de V. Oniţiu; Plan de
opuri în valâre de 130 fi., a procurat învăţământ centru limba latină, de V. Gol-
nomii, al cărui preşedinte a fost Ilustrul împlinesce peste vre-o doi ani rara etate diş; Plan de învăţământ pentr h elină,
u
mai departe un dulap pentru cărţi şi a
bărbat dela întemaiarea sa şi cu ale cărui de o sută de ani, a sciut prin rara sa age­ de P. Budiu; O prelegere praotioă din 1.
făout mai multe renovaţii în bibliotecă; pe
poveţe înţelepte a progresat îutr’un mod rime de spirit şi prin modul esoelent de latină în ol. VIII gimn, de V. Goldiş; Me-
oând venitele, oe le-a putut realisa, sunt morisarea în cadrul instruoţiunei din 1. ro­
forte mulţămitor pentru toţi. Vor obveni propunere să stârcă admiraţiunea publicului
oestiunî grele, la a căror resolvare se re­ present; laudă d-lui profesor Dr. I. Blaga, numai cotissţiile anuale ale membrilor, oarî mână, de V. Oniţiu; Reoensiunea oârţii de
abia se uroă la suma de 44 fi, şi puţinele cetire p. ol. IV gimn. a lui V. Oniţiu de
oere: spirit ager prevăzător, inimă nobilă, care mai ou semă prin instituirea elevelor !• P°P a; Reoensiunea Sintaosei latine p.
0
cunosoere de causă, interesare adevărată şi neromâne în limba română şi-a câştigat interese după obligaţiunile, ce le are elo- ol. III şi IV gimn. a lui V. Goldiş, de V.
cate pe la privaţi, oarî ârăşî abia ating
bunăvoinţă multă, şi când se vor cere aceste merite frumose pentru acest internat. Oniţiu, — Adaus: Notiţe din istoria şco­
suma de 78 fi. v. a. lelor nostre medii de V. Oniţiu; Cestiunea.
tâte, ne vom înteini ou golul ilustrului pre­ Joi după ameZî a urmat esamenul
şedinte, oăcl densul le-a întrunit tote aceste din pian şi dans, înaintea unui publio nu- c) Archiva. Archiva sooiet. se află în şcolei comerciale, un memoriu, de V. Gol­
diş; Fondul „Coresi", de direoţiunea şco­
şi de aceste însuşiri a fost condus în vieţa măros, oare prin desele aplause a răsplătit cea mai bună ordine. Acesta cuprinde tote lară. — Promovarea elevilor, de D. Făgă-
sa întrâgă. diliginţa şi progresul elevelor. Din multele actele, ce se refer la Sooietate, întru cât r ^şanu, Plan de învăţământ pentru 1. ro­
se află dela întemeiarea ei; induse în un mână, de V. Oniţiu. In text se mai află
Vor urma apoi alte goluri în sooie- eleve, cari au delectat publicul prin dife­
protocol ou numele: „Indice pentru agendele oâteva pagina dedicate amintirei regreta­
tatea nâstră obioînuită ou iniţiativa ilustru­ rite piese de pian, aminteso îu special pe Archiv. soc. de lectură Inocenţiu M. Clain . ţilor profesori David Almăşanu şi Dr. Ioan
u
lui răposat Alesandru Bohăţăl la tote oea- D-ş6rele F. Georgescu, A. Ceausescu şi su­ Bozoceanu, înpreună în fotografiile lor.
Archivaral administrâză afară de aceea
siunile. rorile M. şi A. Secăreanu. Observăm, oă tratatele înşirate act
şi publicaţiunile societăţii nostre, din care se
Trişti ascultătorii Mergând prin un Peste tâte aşteptările însă a succes mai află: „Epistole cătrâ un preot tînâr' p. sunt tot atâtea conferenţe pedagogioe, dis­
1
oodru şi văzând trântite la pământ nisoarî serata de Vineri. S’au cântat din partea I. 243 esemplare, „Epistole cătră un preot cutate de întreg corpul profesoral. Aceste
ramuri sâu lemne de rând, fără a-le ob­ elevelor 2 coruri în două vool sub oondn- u conferenţe, menite a aduce mare folos pe
serva sâu a medita asupra oăderei lor tre­ oerea d-lui profesor de musioă Iasohik ou tînâr p. IIJ 494 esemplare, „Pregătire la terenul literaturei nâstre pedagogioe, au
mdrte“ 276 esemplare broşurate şi 13 esernp.
cem mai departe; când însă privirea nos- succes destul de bun. A urmat apoi o co- fost introduse de vre-o trei ani şi se ţin
legate în lux. „Ducii muscălesc 277 esem­
u
tră s© ’ntelnesce ou un stejar mare, ou un mediă într’un aot în limba franoesă, care din timp în timp din partea oorpului pro­
plare.
copac falnic îmbătrânit de greutatea ani­ s’a jucat ou multă prioepere de diferitele fesoral dela şoâlele nostre medii în scopul
lor. care căZând a lăsat jur împrejur un eleve ale internatului. In special aminteso Societatea nostră deci e în posesiu­ de-a disouta anumite oestiunî pedagogioe,
nea a 3 opuri. Doritorii de a ave vre-unul
gol mare, atunci stăm în loo şi înoepem a pe d-şorele, F. Georgescu, H. Preşmereanu, âr la urmă a vota în formă de ţese, ori
din acestea au să se adreseze la Soo. de
medita despre amarele lovituri ale sorţii, M. şi A. Secăreanu, P. Raicoff (bulgară), A. chiar de conduse formale prinoipiile direc­
leot. „In. M. Clain" în Blaşiu.
ne pare rău de copacul căZut şi ni-e jale Tzerovsha (bulgară) şi A. Ceauşescu, care tive, care au resultat din acostă direoţiune.
de codrul, care a îndurat o perdera mare s’au distins prin predarea corectă şi dră­ Cu asta ooasiune încă ne vedem siliţi Lucrările acestor conferenţe se ouprind în
din frumseţa cu oare l’a donat natura fă- gălaşă a diferitelor roluri. Mult haz a fă­ a ruga pentru ultima-âră pe cei P. T. D-nî, cartea pe care o anunţăm aci şi oare cu­
cându-se în mijlocul lui o poiană, o golă- cut terzetul oomio „The Mikado", oântat cari încă n’au aohitat preţul acestor opuri, prinde studii şi opinii pedagogice asupra
tate mare. Oând vedem, că mârtea răpesoe englezesoe de d-şorele Georgescu, Tzerov- oa să ne trimită suma ce o d&toreso cât multor oestiunî de interes pentru profesorii
omeni de rând, treoem cu vederea aoeste ska şi A. Secăreanu. mai curând, pentru oa la caa contrar vom şoâlelor nostre medii.
caşuri de t6te cjiLle, oăcl suntem dedaţi Un punot important al programei a fi nevoiţi a da numele lor publicităţii fără