Page 64 - 1897-06
P. 64
„&asBta iese îi M-care di,
,r
a Tipamiii Aiionamente pentru Aiistro-Unsaria:
Braşov, ţiftţa mar* ÎT?. 30, Pe un an 12 fl., pe şese iunl
8 fl., pe trei luni 3 fl.
'ăazisoii Xi'lO.HMClh* Ml *•
¥»îia«o, — KsutiMBripte r-n v* N-rii de Dumlneoâ 2 fl. pe an.
*wnritQ»*.. Pentru România si străinătate;
ISSEHATE se ţmmoso la AOml-
Pe un an 40 franot, pe şbse
HlBtruţlima ta 3v«ţov ţi. Îl*, aî- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
sns.t6role Birouri ita snuaoiur!:
ta Viena: X. Vttku, Eanrah N-rii de Dnraineoă 8 frnno!.
ffthalek. Rutioif Xosse, A. C^pelfa Se prenumără la tăte ofioiolo
Naoht'olger; Anton Oopciit:, J. poştale din întru şi din atară
Damubcr, ta Budapesta: A. V. si la dd. colectori.
Qoldberffcrgi Xckitein B,n-nai: ta ligamentul pentru Brasor
Buouieaei: Apence Baeas. Suo- administraţiunea, pi ap a mare,
oursaie de Boumu.ruo; ta Ham- tSrgul Inului Nr. 30 etagiu
burj,: Karoijti <4 Liebmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inoorţtunlîcr: o tfnriă luni o fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
garmomi po e coldnâ K ar. Cu dusul în casă: Pe un an
80or. timbra pentru o publi ^ IîT TJ L 12 fl., pe 6 luni 6 li., pe trei luni
care. Publicai" mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi învoială. s6u 16 bani. Atftt abonamen
Reclame pe pagina a S-a o tele cât şi inserţiunile sunt
neriă 10 or. nou 30 bani. a se plăti înainte,
Nr. 133. Braşov, Mercur! 18 (38) Iunie 1 8 9 7 .
Grevă faţă de guvernul din părite. După aceste instrucţiuni, greva simpla causă, că în oficiile publice tescă şi agite direct pentru oprirea,
generală avea se erumpă în 10 Iu ale Boemiei şi Moraviei s’a impus eventual disolvarea congresului.
Austria.
lie. Unora dintre oraşe li-s’a părut şi folosirea limbei cebice alături cu Astfel „Egyet6rfces“ publică un
In Austria se încurcă tot mai înse prea departe acest termin şi au cea germană, apoi de sigur, că ace comunicat, ce 4ice, că l’a primit dela
mult lucrurile. Nemţii din oposiţiă botărît se reluse guvernului servi laşi lucru, aceeaşi netoleranţă o vor un fruntaş şerb iniţiat în cestiunile
nu s’au multămit cu scandalele ob ciile lor încă mai degrabă de 10 arăta la rendul lor şi Cehii faţă cu bisericesc! ale Sârbilor. Comunicatul
strucţioniste, provocate în parlament, Iulie. Intre aceste oraşe sunt Leit- limba germană de cumva s’ar în e scris cu tendinţa vădită, de-a face
ci acum au recurs la o rnesură şi meritz, Schonfelden şi Innsbruck, la tâmpla să ajungă ârăşi în oposiţiă. se se oprâscă congresul.
mai extremă, care se apropiă chiar cari în timpul din urmă s’a adaus Nu va pută fi aşa-dâră curând
de revoluţiă. şi oraşul Teplitz din Boemia. pace în Austria, căci partidele se El este următorul:
Oraşele şi comunele germane Situaţiunea, se ’nţelege, în ast vor paralisa unele pe altele şi vor „Alegerea deputaţilor pentru congresul
una după alta au început a se pune fel de împrejurări e cât se p6te de face guvernamentul imposibil, er din bisericesc sârbeso, oe se va întruni îu 11
în grevă faţă de guvern; nu vor se desperată, nu numai pentru guvern, ci Iulie în Carloveţ, a fost urmărită cu viu
acesta situaţiune nu se va găsi altă
presente listele tinerilor pentru mi pentru însu-şî sistemul de guvernare, interes nu numai din partea Şerbilor din
uşă de scăpare, decât schimbarea
liţia, nici se incasseze dările. R,e- ale căruia 4il mulţi 4i°> sunt sistemului de guvernament, prin care patriă, oi de întrâgă ţâra, ba şi din partea
0
fusă de-a face orî-ce serviciu de stat deja numărate. să se asigure o egală tratare şi în celor din afară de graniţele ţerei, din Ser
şi poliţienesc, şi nu cunosc nici o Guvernul, se’nţelege, păşesce tot dreptăţire naţionalităţilor. bia. Pe Şerbi îi interesesă mai ales acea
îndatorire, afară de îndatoririle, ce mai energic şi mai riguros faţă de parte din programul deputaţilor, oare pri-
Acâsta e ceea ce-i îngrozesce vesoe atitudinea lor faţă cu crearea unui sta
sunt impuse prin anumite disposi- Germani, dâr prin asta contribue
ţiunî clare ale legei. T6t.e acele sar numai a mări şi mai mult îndârji pe Unguri, căci din Austria pănă tut unitar, ce se va estinăe asupra tuturor
cini înse, pe care comunele le-au rea acestor din urmă. O adunare la ei numai un pas este, şi acest romilor de administraţiune bisericâscă. Se soie,
suportat pănâ acum în urma usului, germană, ce avea se se ţină în Aus- pas a4î e aprdpe. că în cestiunea acesta, ministrul-preşedinte
orî a unor ordinaţkmî ministeriale, re- sig şi la care aveau de gând se ia Banffy, răspunzând la o interpelare a de
fusă a-le suporta şi mai departe. parte şi mulţi representanţi ai anu putatului Jagici, a deolarat în cameră, că
Nu o tac acesta pentru-că doră mitor societăţi din străinătate, au Serbii din Ungaria şi autonomia el nici-odată n’ar pută consimţi să li-se dea
ar vrd se stdrcă vre-o despăgubire torităţile au oprit’o. Consiliul comu bisericei lor. Sârbilor o autonomiă aşa de estinsă, cum este
dela guvern pentru serviciile pres nal din Leitmeritz, care într’un con autonomia Românilor greco-orientali, deorece
Am anunţat eri, că alegerile
tate. Despăgubire au cerut comu clus protocolar a adus botărîrea, că acâsta n’ar fi o resolvare corectă a cestiunei
pentru congresul bisericesc sârbesc,
nele încă cu anî înainte, der nu nu va presta statului serviciile sale naţionale, ci ar fi spre înveninarea ei.
li-s’a dat şi pentru aceea totuşi n’au pe cât timp guvernul nu-şî va re care are să se ocupe cu marea ces- „Serbii, în cestiunî generale de na
încetat de-a presta statului funcţiu trage ordonanţele pentru limbă, se tiune a regulărei autonomiei biseri ţionalitate, se împart în trei partide: par
nile, ce au fost puse în sarcina lor 4ice că va fi tras din partea guver cei lor, s’au terminat cu un desas- tida autonomă, liberală şi radicală. Oea din-
tru cumplit pentru partida guverna
prin vecbiîî us şi ordinaţiunî. Greva nului în cercetare disciplinară. tâifi nrmeză o politioă moderată, âr cele
mentală. Dintre 7 5 de deputaţi aleşi,
este provocată esclusiv de sentimen Se prevede înse, că măsurile lalte două o politică ultra-naţională. In ces
tul naţional, seu mai bine 4’s de fa acestea nu vor duce la resultatul 56 sunt de-ai oposiţiei unite, care tiunea statutului organio, partida liberală
natismul Nemţilor din oposiţiă. De dorit. Nemţii sunt mult mai egoişti representă elementele independente şi radicală s’au aliat la daltă şi au întrat
când cu ordonanţele pentru limbă şi ambiţioşi, decât ca să se împace şi naţionaliste ale Sârbilor. învălmăşelile luptei electorale ca oposiţiă
ale lui Badeni, aceştia nu-şî mai cu ordonanţele de limbă ale lui Ba In faţa acestui resultat, e evi unită. Principiile acestei oposiţii sunt ace
găsesc astemper şi sunt gata se res- deni, chiar de-ar sci, că-i va costa dent, că nu-i va fi guvernului Banffy leaşi principii, pe oare le profesâză Mihail
torne tofcă ordinea din stat numai derîmarea constituţiei. Mult se simt aşa uşor de a-şi realisa planurile, ce Polit, Emil Gavrilla, redactorul „Zasfcavei“
pentru a face imposibilă posiţia ac ei încurajaţi şi prin numerdsele ma- le-a avut faţă cu biserica serbesca. şi alţi mai mulţi politici naţionalişti intran
tualului guvern, chiar cu risicul de-a nifestaţiuni de simpatiă şi viul in Congresul în majoritate preponde- sigenţi. Partida autonomă este, oe-i drept,
sgudui înse-şî temeliile constituţiei, teres, cu care sunt urmăriţi în acâsta rantă e constituit din elemente in oca mai apropiată de vederile, ce le are
precum de fapt le-au şi sguduit luptă din partea conaţionalilor lor dependente, în frunte cu Polit şi cu guvernul în cestiunea amintită, der oonsi-
deja. din Germania. Gavrilla, cari nu vor consimţi a primi derând, că ea este esecutorul voinţei epis-
Greva, ce Nemţii oposiţionalî Ce are să urmeze acum ? De-o un proiect de organisaţiă, ce ar fi copilor, nici ea nu cjeşfcâptâ simpatiă în noi.
au arangiat’o în cele administrative, împăciuire între Cehi şi GermaDi, periculos pentru independenţa şi ca „Faţă de noi este deci indiferent, că
este dinainte proiectată şi sistemi- după cum au ajuns lucrurile a4î, racterul naţional al bisericei lor. dintre 50 de deputaţi mireni şi 25 biseri-
sată pe t6tă linia. S’au dat în pri nu mai pâte fi vorba. Decă Germanii Acesta o prevăd Ungurii şi de oesoî, în total va să cfică 75, în parte pre-
vinţa acâsta chiar şi instrucţiuni ti se simt astă4î atât de amărîţi din aceea ei au început acum să unel- ponderantă sunt de-ai oposiţiei unite. Cer-
POILETONUL „GAZ. TRANS/ nului, numeroşi în Silistra şi în Turtucaia, adevărat, că nici odată nu s’a rupt comu oine-va o clientelă peste graniţele ţărei sale.
ei sunt răspândiţi într’o mulţime de locali nicaţia între ei şi noi. Sunt d’abia câte-va luni de când pu
tăţi şi mai ales de-a lungul rîurilor, care Nu este aci locul să discutăm istoriă. ternica Germanie a făcut descoperirea, că
M a c e d o n i a ' ) se varsă în Dunăre. Putem însă să amintim, că vecinie am pri cei 50.000 de Buri din Transvaal, fiind
mit noi o imigraţiă armână, că în mare Olandezi sunt rudenii de ale Germanilor.
de T. lonescu, Mult mai. însemnaţi însă sunt Româ parte burghezia nostră din ei a fost şi este Er în aoest moment ohiar marea Rusiă, cel
nii din Macedonia, Epir şi Albania. Nu
I. alcătuită şi oă elementul armâuesc a juoat puţin pressa rusă, se trudesoe să găsâsoă o
mărul lor este una din enigmele etnogra
Crescuţi de dascălii de peste Carpaţî fiei. Unii îl sooboră pănă la 300.000, alţii un rol mult mai mare, decât credeam noi ÎDrudire ou funinginosul Menelik, de sigur
acum 30—40 de ani, când îi confundam nu o ÎDrudire de sânge, dăr măoar o în
în suvenirile Daciei-Traiane, puţini, fârte urcă peste un milion. Ori unde ar fi ade
ou Greoii, în dospirea societăţii române rudire religiosă, deşi Menelik şi Etiopii săi
puţini erau aoeia dintre noi, cari se gân vărul între oifrele acestea, nu este de tă
deau la Românii din drâpfca Dunărei. găduit, că între Archipelag şi Adriatica, moderne. Din aceşti imigranţi au eşit şi sunt monofisiţl, ceea oe nu însemneză niol
Şi cu tote acestea ei nu sunt de des- în munţii Pindului şi în câmpiile Mace căpetenii de ale neamului nostru şi nu nu ortodoxie, nici catolicism.
preţuit. Deosebit de Dobrogea, pe oare, doniei trăesoe un neam româueso, un neam mai în regat, dâr — lucru curios, oare do- De sigur, că nu este vorba pentru
mulţumită vitejiei nostre, am reluat’o, deşi însetat de cultura româuâsoă şi pentru vedesee unitatea nâstră naţională— şi peste noi niol de cuceriri, niol de anexări. Der
nu întrâgă, după veacuri de despărţire nâ- care deja Bucureştii sunt ceea ce pentra Carpaţî. să ai şi aiurea o populaţia românâscă, oare
Şaguna, omul oare a dat Românilor să cugete oa tine şi să trăăsoă din viâţa ta
raul nostru este fârte răspândit în drâpta creştin este Ierusalimul şi pentru Musul ardeleni frumosa lor organisare biserioescă, sufletâsoă, este de un nepreţuit folos.
Dunărei. man Meoca. care li-a slujit şi le slujesce drept o auto
In Serbia, Românii formâză un colţ Importanţa Armânilor pentru noi nu
Dâr nu numai prin număr se stator- nomie românâsoă, era un Armân. Şi tot este numai culturală, dâr şi politică. Cul
compact recjim&t pe Dunăre, şi deoă sta
nioesoe importanţa relativă a neamurilor. armâneso este neamul Mocioneştilor, al oe- turală nu mai încape vorbă. Suntem prea
tisticele oficiale îi insumâză 150.000, trebue Chiar aoolo, unde Armânii sunt în minori lor cari, atât au închinat pentru ajutora
să fim siguri, că sunt mult mai mulţi. puţini noi Românii pe suprafaţa pământului,
tate, nu încape îndoială, că ei aloătuesc rea culturei românesol, încât unul din is- oa să putem voioşi perde dela oultura ro«
In Bulgaria, Românii ocupă mai tot păturile diriguitore, că ei înfăţişâză averea, torioii noştri, într’o luorare, pe oare li-o
malul Dunărei. Compacţi împrejurul Vidi- că al lor este comeroiul şi industria, că ale dedica pe când era încă în Banat, îi nu- mânâsoă măcar o jumătate de milion de
6menl.
lor sunt oraşele. mia Mecenaţii Românismului. Importanţa politică este şi mai mare.
*) Estras din broşura cu acelaşi titlu, apă Decă este adevărat, că consciinţa lor Armânii sunt pentru noi o clientelă Graţiâ esistenţei Armânilor se transformă
rută clilele trecute, conţinând un şir de articuli,
1
publicaţi în „Timpul ', ai fostului ministru al in- limpede despre naţionalitatea românâscă firâscâ în Peninsula baleanioă. pentru noi în datoriă ceea ce alt-fel ar fi
strucţiunei publice T. lonescu, este de dată recentă, nu este mai puţin Şi nu este luoru de nimio d’a ave numai în drept.
