Page 65 - 1897-06

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 133.—1897.

ourile Şerbilor fruntaşi, cu sentimente pa- european, şi politica Sultanului ar soi apoi telegramă din Atena dela 28 Iunie spune, Opt glonţe într’un leopard. Pe stradele
triotioe, sunt în oier cu aceea, că ţinerea s’o lărgâsoă îndeajuns pentru a face o oă resultatul acestor negooiărl nu e niol- oraşului Tarnov din Galiţia 4ilele aceste
alegerilor a fost o lucrare zadarnică, deoreoe gaură. deoum favorabil Greciei. Indemnitatea de se preumbla un âspe rar. Din menageria,
din partea partidei radioale şi liberale s’au Din fericire, n’avem să ne temem de răsboiii nu va fi mai mioă de patru mi- ce era în acel oraş, a soăpat din întâm­
ales pentru congres astfel de elemente, aoâsta. Europa rămâne unită şi, dâoă Sul­ liâne lire. Puterile interesate în financele plare un leopard, care nogenat umbla pe
ou care nu numai că nu poţi discuta ou tanul oompteză pe diviziunile ei, sunt con­ Greciei vor propune, probabil, controlul stradele oraşului. Grozavul âspe inspiră
sânge rece, dâr peste tot cjloî nu poţi dis- vins, că să înşâlă şi că, în oestia acesta a întregei datorii publioe a Greoiei. Reotifi- multă frioă în loouitorii oraşului, înoât ni­
outa şi astfel de sigur, că comisarului guver- Tesaliei, nu va găsi nioăerî sprijin. Trebue oarea graniţei va ouprinde înapoiarea for­ menea nu îndrăsnea să ese din casă. In
nial baron Fedor Nilcolicl nu-i rămâne alta numai să nu fim grăbiţi şi să ne reamin­ turilor situate la doi ohilometri de linia sfârşit autorităţile oraşului oerură ajutorul
de făcut, decât se disolve congresul. Presu­ tim, oă ceasornicul oriental e totd’a-una aotuală. Marchisul de Salisbury a declarat, miliţiei locale. Trei sub-ofioerl dela ulanl
punerea aoâsta o ooufirmă şi împrejurarea, mai înapoi decât ale nostre. Le-am spus că EDglitere, ea singură, nu putea să ob­ înarmaţi cu oarabine, fură trimişi călări să
că până acum nici nu s’au publicat proiectele, acestea în Germunia, unde încep să fiă ne­ ţină oondiţiunl mai bune. Guvernul grea urmărâscă Leopardul. Acesta vă4endu-se
ce sunt a se presenţa congresului^. răbdători *. declară, că o pace încheiată în asemeni ameninţat, s’a refugiat pe ooperişele case­
1
Va se (Jică lucrul stă aşa, că In ce privegce raporturile dintre oondiţiunl va atinge î n s ă - ş l e s i s t e n ţ ă lor. Soldaţii îl urmăriră dela oasă la casă,
Greoiei. şi acâsta ţinu pănă la medul nopţii. In
guvernul bucuros îi lasă pe Serbî Germania şi Francia, d-l Blowitz co­
se-şî reguleze autonomia bisericei munică următbrea declaraţiune a Atât în oe privesce negociările de fine soldaţilor le suocese a-1 lua la ţintă.
lor, der se şi-o reguleze după pla­ împăratului germau : pace. Adevărata orisă însă o anunţă soirile Şepte glonţe unul după altul primi anima­
cul Ungurilor şi nu după cum cer „Nu soiu, a 4is împăratul ’Wllhelm oe ni-le aduo telegramele de mai jos. lul furios şi abia la al optă-lea glonţ se
interesele bisericei lor. La cas con­ pentru ce Francesii sunt atât de supăraţi Aşa o telegramă din Canea spune, oă rostogoli mort de pe ooperişul unei case.
trar „nu remâne alta de făcut, de­ pe mine. Nu eu am oreat starea de lu­ aoolo se fac nouă pregătiri de răsboiii şi oă
Mare catastrofă Iu urma ploilor multe,
cât disolvarea congresului!“ cruri esistentă. E o moştenire, oe am gă- 1200 de Musulmani, eşiţl din Oandia, au între comuna Aghiriş şi Gârbău a luneoat
In sensul acesta pledâză şi un sit’o, şi nu ored să esiste în lume o fiinţă năvălit pe neaşteptate în timpul nopţii ud deal, oare a distrus linia ferată şi şo­
asupra unui fort grecesc. S’a înoins o luptă
articul al lui „Magyarorszâg**, ce capabilă să gândescă, oars să-mi potă re­ viuă. Musulmanii au avut 13 morţi şi 12 seaua pe o întindere de 2 chilom., mai
cţice, că l’a primit brăşî dela un proşa de a fi primit’o. Eu n’am făcut ni- răniţi. Pierderile insurgenţilor însă sunt ne­ causând şi alte pagube însemnate. Canto­
Şerb, şi pe care-1 publică la locul mio pentru a agrava o sitiuaşiă, oare ml-a cunoscute. Loouitorii din Pediades prepară niera ce era lângă calea ferată, a fost dă-
prim. Se vede, că şoviniştii maghiari fost transmisă şi al cărei credincios şi res- o expediţiă pe uscat şi pe mare. rîmată. In 26 n. o. pe la 4 6re d. a. O
şi renegaţii serbî s’au spăriat de peotuos servitor m’am mulţămit a fi pănă Altă telegramă din Atena spune, oă parte a dealului a început a luneca, sâra
resultatul alegerilor şi acum stărue aoum. armata turoâsoă din Epir a ocupat diferite însă deîul, însoţit de-o detunătură îngrozi-
se paraliseze cu orî-ca preţ viitorul „Cred, oă chiar acei oarl strigă mai posiţiunl in partea de cătră Agrafa, amenin­ t6re, a alunecat, acoperind totul pe-o în­
congres serbesc. tare, dâcă i-aşl întreba ce povaţă îmi dau, ţând astfel să taie retragerea Grecilor în tindere de 2 ohilometri. Şinele dela oalea
n’ar pute se mă consilieze un lucru,
cas de reluare a ostilităţilor. Guvsrnul a ferată au fost rupte în buoăţl, Comunica­
pe care ar fi incapabili să-l facă dâcă ar fi decis de-a ocupa tare Karpenision, fiind ţia trenului între Budapesta şi Cluşiu s’a
Păreri ale împăratului Wilhelm. în locul meu. Şi totuşi sunt supăraţi pe necesară aoestă ocupare din causa apari­ sistat pe timp nedeterminat. Mai multe
mine, oa şi când eu aşi fi făcut tote acestea,
D-l de Blowitz, corespondentul ţiei câtorva bande de făcători de rele în sute de âmeul lucră la restaurarea oomu-
ai
parisian al marelui c|i ’ englesesc şi zădărnicesc tote sforţările mele pentru împrejurimile acestui oraş. nioaţiunei. Trenul între Budapesta şi Cluşiu,
„Times“, comunică în acbstă fbiă o a îmbunătăţi o situaţiă, a cărei ameliorare Aceste soiri nu indică nicidecum o pănă la restaurarea liniei ferate va oomu-
ar ave pentru ambele ţări cousecinţele nioa numai până la Huedin. In Cluşiu se
convorbire, ce cjice că a avut’o în resolvare a crisei în Orient. Mai adaugem
grădina ambasadei englese cu un cele mai farioite, apoi şi soirea telegrafică, ce sosesoe din 4ioe, oă de Duminecă sâră n’a sosit postă
bărbat de mare autoritate, care se „Am încercat destul să creez o ac­ Brest, după oare la cererea Bulgariei se din Budapesta.
întorcea din Germania. Acest bărbat ţiune comună pentru ambele ţări, pe te­ va trimite aoolo un loootenent de corabiă Asupra petrecere! de mâne sâră atra­
a avut conversaţii cu împăratul Wil- renul industrial şi comercial, pe terenul şi trei ofioerl de marină pentru a forma gem din nou atenţiunea publicului român.
helm al Germaniei şi pretinde a cu- economic. Der unii au răspuns cu hotărî- echipagiele şi a organisa flotila Bulgariei. Petrecerea, de-altmintrelea, sunt semne oă
nosce bine părerile acestuia. rea unor omeni inoapabilî; şi ceilalţi ou Cu alte cuvinte, Bulgaria încă con­ va fi bine cercetată. Invitarea comitetului
disposiţiile simpatice ale omenilor inteli­
In ce privesce cestiunea greco- genţi, der cari n’au nici euragiul, nici au­ tinuă a se înarma. arangiator este următorea: Maturisaoţii
turcă, acest bărbat politic s’a espri- Nici în Serbia spiritele nu sunt liniş­ dela şoolele medii gr. or. române din Bra­
toritatea necesară pentru a duce luorurile
mat înaintea d-lui Blowitz în urmă­ tite. După raporturile sosite diu tîskub, în şov invită la Petrecerea ou dans, Exitus,
la bun capăt. Ia condiţiile aoestea, trebue
torul mod: partea de mât^ă-cp Serbiei, agitaţia e tot sub patronagiul d-nei Elena A. Popovicî,
a
să lăsăm, ca lucrurile 3ă-şl urmeze cursul
„Sultanul soie prea bine, că nici Ru­ regulat şi să aşteptă vremea, când se vor aşa da mare, oa şi cum răsboiul turco-gre- oe se va arangia Miercuri, în 18(30) Iunie
9
sia, niol Germania nu va susţină preten- pută aduce soluţiunî, ce nu se pot pre- oeso niol nu s’ar fi terminat. Loouitorii 1897 în sala hotelului „Central Nr. 1“.
ţiunile sale de a păstra Tesalia seu să ră­ sunt în credinţa, că pacea înoâ n’a sosit şi Inoeputul la 8 ore sâra. Preţul de intrare :
vedâ aoum . ..“
mână aoolo ou titlul de ouoeritor. Intenţia că nici nu va sosi curând. Aoâsta dealtmin- pentru domni 1 fi., pentru stud. 50 cr,
lui Abdul Hamid e mai rafinată: ceea-ee trelea apare şi din unele disposiţiunl ale Venitul curat este destinat pentru cumpă­
vrâ, oeea-oe urmăresoe dela începutul pe- Crisa în Orient. guvernului, cum sunt de esemplu cumpără­ rarea unui stâg la gimnasiu din loc. Oferte
riodei aotuale, e se dividă Europa, Ori, rile de cai pentru armată, oare mereu se marinimose se primesc ou mulţămită şi se
dâcă totuşi insistă asupra acestui punot, Negooiările pentru încheierea păcii, continuă, apoi oonstruirea atelierelor de vor chita pe cale publioă.
e, că speră să găsâscă aoi mijlocul de a ce se urmâză de atâta timp la Constanţi- brutăriă pentru castra în tot parcursul greu­ Regele Siaraului şi Banffy. Regele Sia-
divide Europa; şi aoâsta e tâtâ politica şi nopoî, atâta su tot sucit şi răsucit lucru­ tăţilor de mâcjă-cji eto. Va se c}>că şi Ser» nului (jhulalonglcorn, care e unul dintre cei
tâtă forţa sa; căci, băgaţi sâmă că dâcă rile, pănă când au adus lumea în situaţiu- bia se vede oă faoe mereu pregătiri. mai puternici domnitori ai Asiei, ca ospe
Rusia ar lăsa să se orâdă oă-’l susţine pe nea, ea să fiă din nou neoesitată a vorbi Interesantă este şi următârea tele­ al Maiestăţii Sale monarohului nostru, a ve­
calea aoâsta, în ciuda tuturor tratatelor, de-o crisă în Orient. aru
gramă, oe ’i se trimite din Salonic 4i - nit din Viena pentru vre-o două 4he şi la
din lume, Franţa nu ar pute rămână de In adevăr, soirile telegrsfioe mai nouă,
lui „Pol. Corr.“: Agitaţia în populaţia alba- Budapesta. Aoi ’i s’a făcut primire mare,
acord ou densa; ea n’ar pută admite cu oe ne soseso din Grecia, în loc de-a ne nesă ia din oe în ce proporţiunl mai mari. ca ia ori-care domnitor. Ministrul-preşedinte
niol un preţ, ca Turoia, sub o formă ore- vorbi de paoe, ne ameninţă cu nouă oompli- Pe de-o parte Albanesii cer anexarea Tesa­ Banffy a primit direct dela Maiestatea Sa
oare, să pue mâna pe Tesalia, şi vedeţi caţiunl şi pregătiri de răsboiîl.
liei la Turcia, pe de altă parte oer crearea ordin, ca pe Ohulalongkorn să-l primâscă
consecinţele: s’ar face o ţandură în blocul Astfel în ce privesce negociările, o
unei provincii albanese autonome sub suzera­ oât mai bine. Banffy s’a silit să satisfacă
nitatea Sultanului. In Albania de Nord se ordinului prea înalt, der lucrul naibii, oă
adună mii de Albanesî pentru a agita ce­ regele siamez nu scie unguresoş, er cu
Istoria ni-a făout între poporelo cre­ oondiţionat sprijinul aşa de folositor, pe rerile lor. O deputaţiune va pleoa probabil Banffy nu pote vorbi în altă limbă, de­
ştine din Peninsula balcanică primi inter care l’am dat Bulgariei în firesoile ei nisu- în curând la Oonstantinopol, pentru a su­ cât unguresoe, căci numai atâta îi ajunge
pares, inţe de-a sta neatârnată,, pune la Yldiz-Kiosk dorinţele triburilor nriceperea. Când Chnlalongkorn a sosit la
Singuri noi am rămas în piciore în Avem dâr de sigur dreptul netăguit albanese. In Epir se mai găsesc încă 4000 gara Budapestei, Banffy l’a întâmpinat prin-
faţa cuoerirei otomane. La noi numai a d'ane spune cuvântul nostru în tot ee se Albanesî cari nu vor să desarmeze, nici să tr’un discurs — în limba maghiară. Regele
rămas o societate, un guvern, o esistenţă petrece, în tot oe s’ar putâ petrece de a se impatrieze. ospe a înoercat să vorbâsoă eu el în limba
de Stat. drâpta Dunărei. englesă, Banffy însă nu sois englesesoe; a
De aoeea veacuri s’au adăpostit la Vieţa nostră istorică a fost şi este înceroat apoi să se înţelegă cu el în limba
noi creştinii din Peninsula baloanioă fără legată cu cele de-acolo. De sortea celor franoesâ, Banffy însă şi în aoâsta e tufă.
deosebire de neam. Aioi, sub ocrotirea din Peninsula baloanioă nu se pote hotărî — 17 (29) Iunie. Astfel s’a isprăvit cu conversaţia. Din no­
săbiei nostre, au găsit ei o mângăere pen­ fără noi şi în potriva nâstră. rocire, Regele siamez a dat de oomandan-
tru patria perdută, aici au visat renascerea Din fericire, interesele nostre cele mai Convalescenţa prinţului moştenitor al tul de corp prinţul Lobkowitz, oare ’i-s’a
neamurilor lor sdrobite. vii sunt pentru menţinerea stărei actuale. României. „Drapelul** scrie: Suntem feri­ presentat recomandându-s9 în limba en­
De aoeea şi imperiul otoman nu are şi nu ciţi a anunţa oetitorilor noştri, că starea glesă. Cu acesta regele ospe s’a întreţinut
Când în veaoul nostru poporale din pâte avâ amici mai adevăraţi. A. S. R. Prinoipelui Ferdinand mergre spre forte amabil. — E cam curios, că regele
Baloanl au crezut, că a sosit ceasul de a Dâr ohiar pentru menţinerea stărei o seriosă îmbunătăţire. Cu tote accesele Siamului cu familia şi suita lui vine în
înoerca o înviere a treoutului lor istoric,, actuale avem şi noi dreptul să ne spunem de oăldură din ultimele 4il » Augustul bol­ Europa oa să studieze cultura de aici, er
0
tot la noi, tot pe pământul primitor al
cuvântul nostru. Drsptul acesta l’am ave nav se află astă4l într’o • stare esoelentă, aici găsesoe asiaticism mai. strajnic oa la
României s’au făout întâiele înoeroărl. Ete-
de sigur şi dâcă nu ar exista Armânii şi oare permite medicilor să-l hrânesoă în el acasă!..
ria grecăsoă şi Bandele bulgare din stânga decă ei nu s’ar simţi în oonglăsuire cu noi. mod mai substanţial. Unele 4i şi-au fă­
are
Dunărei au pornit. Existenţa lor însă, dragostea lor pentru cut un nenorooit sistem, de-a împrăştia în Uniforma armatei rusesc!. Este luoru
Consciinţa tradiţională a rolului nos­ noi, conscienţa lor din ce în oe mai lim­ publio tot felul de soiri absolut inexacte pri­ soiut, oă în totă Europa pănă acum n’a
tru istorio ni-a împins în resbelul din urmă pede de naţionalitatea lor românesoă, trans­ vitor la starea augustului bolnav. Informa- esistat o armată, a cărei uniformă să fiă
în care ne-am vărsat sângele şi oheltuit formă — oum am c}is deja — dreptul nostru ţiunl precise, culese dela persâne în măsură atât da bogată în colori, ca armata rusâscă.
comorile, oa să se înfiinţeze un prinoipat în datoriă. de a sci adevărata stare a A. S. Regale, După cum anunţă însă, „Petersburekija
bulgar şi să se sporesoă stăpânirile Serbiei ne permit a da oele mai formale şi cate­ Viedomosti**, uniforma armatei rusesoî acum
(Va urma.)
şi ale Greciei. Er în anii din urmă tot gorice desminţirl tuturor soirilor alarmante se va mai simplifica.
aoăstă oonsoiinţă ne-a făcut să dăm ne- publicate de unele 4Lre.