Page 66 - 1897-06

Nr. 183.—1897, GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
■■■riili

Inundaţiile în România- Autorul aoelora le-a rostit ou graiul, le a cat al învăţăturilor şi ounosoinţelor îutinse In numele convocatorilor, d-1
predicat, şi le-a întărit cu fapta. Apoi ur­ ale d-sale. Iosif Roman raporteză asupra scopu­
Iu Galaţi apa a oresonfc în aşa mă­ mătorii Lui, Evangheliştii, Apostolii şi cu Numai „mergând şi învăţând * popo­ lui acestei întruniri. Raportul a fost
1
sură., oă oraşul e ameninţat de un mare deosebire marele Pavel, pe unde numai a rul setos de soiinţă şi doritor de a au4i primit cu vii aprobări.
desastru. Valurile rîului Brateş mânate de putut străbate, ou graiul viu şi în scris a poveţe bune ne împlinim misiunea nâstră
S’a ales o comisiune de 21 pentru
vântul din spre Nord, ameninţă ou distru­ lăţit, a predicat învăţăturile evangelice. sfântă aici pe pământ. Numai prin cuvân­ pregătirea proiectului de resoluţiune.
gere şosâua. De patru plouă într’una Alăturea cu modul acesta de lăţire a împă­ tări şi prin oultivareâ cântărilor oorale vom Şedinţa primă s’a ridicat la hrele
bieţii soldat! luoră necontenit pentru răţiei lui Dumne4eu pe pământ s’au des- putâ propaga credinţa în Dumne4eu, vom 12. A doua şedinţă va urma la 4 6re
apărarea părţii oraşului din vale. Apele voltat şi formele esteriâre, luându-se într’a- nutri iubirea cătră biserioă şi şoâlă şi vom după amoc}!.
atât ale Dunării, oât şi ale rîului Brateş jutor şi cântarea, preoum şi multe altele, putâ întări nădejdea într’un viitor mai fe- Disposiţiă spiritelor e îmbucurătore.
oreso din 6ră în 6ră. oare tote împreună se întregeso şi alcărueso rioit pentru poporul nostru. Aoâsta se re- Toţî doresc şi pretind cu însufleţire
Pe t6tă întinderea şoselei Reni au în­ un întreg nobil şi sublim. cere mai ou sâmă astă4l» când lumea e stă­ autonomiă de sine stătătore şi nepar-
ceput a pune faşine şi de-asupra lor sad pânită de materialism, oând poporul este
Acestea şi numai acestea, predioa şi ticipare la congresul catolicilor din Bu­
ou pământ. Plâia torenţială oăcjută Vineri oântarea, sunt menite a-i treoe pe 6menî ameninţat în credinţa şi datinele sale stră­ dapesta.
nâptea a făout, oa Dunărea şi Brateşul să prin lumea sensualâ în cea morală. Intr’a- bune şi oând un curant anticreştin vrâ să
mai crâsoă ou 2 centimetri. Digurile de devăr, inimă de pâtră trebue să fiă aoeea, câştige oât mai mulţi aderenţi.
apărare sunt ameninţate. Seminariile nostre au menirea de-a Raport general
oare la audul cuvântului dumne4eeso, ilus­
u
Vineri apele au întrat prin duşumele pregăti pe fiitorii apostoli ai învăţăturilor al societăţii de lectură „lnocenţiu M. Clain
trat cu esemple, şi la audul oântărei dulci
în palatul Bursei şi în biuroul serviciului corale să uu tresalte de-o buouriă cerâscă evangelioe. Aoolo ar trebui să se pună ou a teologilor din Blaşiu pe anul şcol. 1896/7.
telefonic. mult mai mare pond, de cum s’a pus în
şi să nu se misee oătră fapta cea bună. (Fine).
Sunt fârte puţine speranţe pentru în­ O 4i° acâsta având înaintea ochilor un trecut, pe eseroitarea olerioilor întru ţine­
lăturarea pericolului de-o generală innnda- esemplu fârte eloouent: Precum altă-dată, rea de prediol practice, atât în ora de pre­ Membrii Societăţii. Membrii sooietăţii
ijiune a văii Bădălan. Locuitorii au evacuat legere, oât şi publioe în biserioă. S« ’nţe- în înţelesul statutelor sunt: ordinari, estra-
1
aşa şi a doua 4 de Rosaliile acestui an, ordinari, onorari, fundatori şi binefăcători; a)
deja valea; o mare parte dintre ei s’au in­ iege, că profesorii însărcinaţi cu speciali­
4iua hramului bisericei nâstre, oând se Membri ordinari au fost toţi alumnii insti­
stalat ou familii şi bagage în 20 vagâne, tatea aoâsta trebue să premârgă cu esemplu.
înălţa rugăciuni ferbinţî cătră Dumne4eu tutului teologio; b) Membri estraordinarî
ce li-a fost puse la disposiţiă de oătră di­ Bibliotecile societăţilor de leotură se-
pentru fericiţii binefăcători atât vii, cât şi am avut numai 2; o) Membri onorari: Es-
recţia căilor ferate române. minariale ar trebui să posâdă oât mai multe
răposaţi, mi-s’a dat îmbucurătorea ooasiune oelenţa Sa Mibail Pavel; Rev. d-nl loan
In judeţul Teleorman tote rîurile s’au opuri de predici şi opuri pline cu esemple
de a mă convinge pe deplin, cum oântările M. Moldovan, Ales. Miou (f). Dr. Al. Grama(f)
umflat erăşl şi s’au revărsat din nou, inun­ din S. Soripturâ şi istoria naţional-biseri-
biserioesel în legătură ou predica pot trans­ oanoniol metropolitani în Blaşiu; Rev. du.
dând pentru a cincea oră oornuna Ada- oâsoă, adecuate pentru ouvâutărl oara se
pune pe om în sfere mai înalte, îl pot Basiliu Raţ, vioarul Făgăraşului; Gl. d-n.
mestî şi comuna Peretu, oausând mari pa­ găseso d. e. în literatura germană, şi pe
apropia de Dumnefleu. Dr. V. Szmigelski profesor; On. d-n Dr. V.
gube locuitorilor, cari s’au refugiat pe dâ- cari candidaţii la preoţia să le studieze cu
In 4iua amintită, oând biserica nâstră Luoaoiu paroob în ŞişescI; Miron Dasoăl
luri. Asemenea au fost inundate şi alte co­ zel şi seriositate. De altă parte îu soâlele
abia mai putea cuprinde mulţimea de po­ paroob în Cetatea de baltă şi d-1 Aron
mune din aoest judeţ. nostre pedagogice ar trebui să se oultive
por atât de aici, oât şi din comunele ve- Booa Velchereanul, proprietar în Velober ;
In Iaşi Vineri sâra pa la 6rele 7 şi cu mai multă seriositate cântările corale
oine, şi aprâpe oând oorul şcolarilor era d) Membri fundatori: Metropolit. Dr. loan
jumătate o p!6iă torenţială cu grindină si bisericesol, care apoi să se răspâudâsoă în Yancea(f); Esoelenţa Sa Dr. Victor Mi­
însoţită de tunete şi fulgere s’a deslănţuit să termine oântările liturgice, âtă oă, ca tote ţinuturile loouite de poporul nostru,
un Apostol sose3oe în mijlocul mulţimei halyi de Apşa; Rev. d-nî: Constantin
asupra oraşului. Pe Ia ârele 10 se slobocji şi atât preoţii, cât şi învăţătorii, cari vor
adunate la sărbătorea hramului M. On. d-n Papfalvi (f); Simeon Pop Mateiu, oanonio
asupra oraşului o furtună şi mai mare. arăta mai mult zel în direcţiunile indi­
loan Popea, profesor gimnasial îu Braşov, metrop. în Blaşiu; Prea On. d-n I. Ger­
Stradele oraşului au fost inundate, intrând cate, să fiă recunoscuţi, remuneraţi sââ pre­
apa şi priu unele prăvălii. şi după ce ocupa loc într’o strană, de unde miaţi. man profesor în Blaşiu; Ştim. d-nl: Georgiu
Apela Prutului, crescând fârte mari, putea privi asupra poporului adunat, după Am vă4ut învăţători şi preoţi zeloşi, Boier, I. Bozao, Stimata d-nă lulia Lau-
1
s’au împreunat cu ale J'jiei, formând ast­ ce oorul termina cântarea „Unul sfânt *, cari fao esperimente ou cântări liturgice rentiu; d-ş6ra Silvia Soool; M. O. d-n
fel o mare estinsă. Podul dintre GarmioenI luându-şl de temă pilda Mântuitorului Chris­ oorale de prin Buoovina, de prin Buouresci, Dr. Em. Elefteresou prof. îu Buouresol,
1
şi PoprioanI, dimpreună ou şosâua naţio­ tos despre sămânţă, distinsul âspe al nostru, apoi cu cântări profane parte traduse, parte Institutul de credit „Economul * din Cluşiu,
nală se află sub apă. Comunicaţia este în­ eu vooea-i plăoută şi sonoră şi cu elocen- originale, destinate pentru soâlele poporale, Rev. d-n Ioachim Totoian teol. abs. în
treruptă. Prutul ameninţă cu nimicire to­ ţa-i cunoscută, ţinu o cuvântare de tot şi dâcă din causa lipsei de oomposiţiunl MioeştI şi Clar. Dr. V. Hosu prof. de teo­
1
tală salul MăoăreştI. OrI-ce ajutâre suut frumâsă. Oratorul nostru ţinu cuvântarea corespunflătâre nu reuşeso în încercările logia şi Rector în Internatul „Vancean *
zadarnioe. în limbagiu poporal, arătând, oă sămânţa lor, respeotivii îşi pierd răbdarea, se dis- de băieţi; e) Intre membri binefăcători soc.
Tot asemenea se anunţă de prin tâte eă4”tă lângă cale, cea oă4ută pe petriş, gustă şi vrând nevrând se ’ntoro ârăşî la nâstră, afară de oei oe ne-au donat cărţi,
celelalte judeţe ale României. Din judeţul cea oă4ută între spini şi oea oăflută pe calapodul oel vechili. In seminariile peda- cu multă plăcere înregistrâză Institutul de
1
Neamţu se anunţă, oă de trei 4’1® ploile pământ bun fiăoare la cari omeni se re­ gogico-teologioe ar trebui să străluoe lu­ credit „Economul * din Cluşiu, care şi în
torenţiale n’au mai încetat. Apele au inun­ fere, aduoend oasurî concrete, esemple, crurile acestea şi aoolo să se răspândâscă anul acesta a binevoit a vota din esoeden-
dat totul. împrejurimile oraşului Piatra, pe soâse din S. Soriptnră şi din istoria nâstră pănă în oele mai îndepărtate punote loouite tul său pentru soo. nostră 10 fl ; afară de
o întindere de 10 ohilometri sunt transfor­ naţional-bisericâsoă, dintre care cu deose­ de Români. Numai în chipul acesta popo­ aceea pe On. d-n Vas. Muntenescu preot
mate în adevărate bălţi curgătâre. bire unul, despre uu episcop din Moldova, rul nostru ou drag va alerga la biserioă şi în Boziaş, oare ni-a donat 3 fl., cărora so­
Ou un cuvânt rîurile din întregă Ro­ care numai pentru a ajuta şi a faoe bine cu iubire îşi va da copiii săi la şoâlă. cietatea îşi ţine de-o sfântă datorinţă a-le
mânia în urma ploilor torenţiale au ores- de multe-orl se lipsia pe sine de luorurile Atunci nu vom mai avâ cuvânt a ne aduoe şi pe astă cale mulţămitele oele mai
out aşa de mari, încât tot locul, pe unde cele mai soumpe, chiar de haina sa. âr plânge, oă bisericele sunt gole şi şoâlele oăldurâse.
curg, este inundat de apă. Şoselele şi căile altul, despre fitul uuui ţăran năcăjit din neoeroetate, Ca acâsta ougetăm a fi încheiat darea
ferate sunt stricate, oomunioaţia între­ jurul Făgăraşului, oare ajungând într’o no- loan liroju, de sâmă asupra activităţii soo. din auul
aspirat. Intru oât am corăspuns şi oa pro­
ruptă. siţiuue f6rte onorabilă în Româuia, nu mai cap. gr. or. gres a putut realisa acâstă soc. în decursul
* voi să mai ounoscă pe bătrânul său tată,
aoestui an, noi nu suntem obemaţl a ju­
ce venise să-l cerceteze, — întru atât deca, lăsăm s’o constata acesta On. publio
Cu acâstă ooasiune amintim, oă Marea
mişca inimile ascultătorilor, încât pe mulţi ULTIME SCIRI. cetitor. Noi păşim înainte cu consciinţa oea
•nâgră, după cum comunică foile din Bu-
i-am vă4ut lăorimând. mai liniştită, că am făcut tot oe am putut,
ouresol, din oausa ploilor şi mai ales a rîu- şi că tâte privirile nostre au fost aţintite
Preoum vulturul din sfereD cele mai Conferenţa generală a Românilor
rilor umflate, ce se wrsă în ea a crescut numai spre înflorirea şi prosperarea soum-
înalta se oobâră în oerourl măiestâse, nănă uniţi. pei nâstre sooietăţl.
aşa, oă apele mării au început să dea apele 9
ajunge unde el doresoe, astfel mi-s’a părut
Dunării înapoi. (Raport telegrafic al „Gaz. Trans.“) Este îmbucurător pentru noi a cons­
a urma şi d-1 Popea; a plecat dela oerourl tata faptul, oă acâstă soc., oare înainte cu
mai îndepărtate şi s’a ooborît tot mai tare, Cluşiu, 29 Iunie. Conferenţa ge­ 33 de ani dispunea numai de o carte în
Predica şi cântarea. Dănâ ce a ajuns în cercul acestei paroobii, nerală a Românilor uniţi, întrunită bibliotecă şi 75 or. în cassă, a4l se pâte
4ice, oă dispune în total de o avere oam
îu care a aflat mai mulţi biuefăoătorl zeloşi aici în cestiunea autonomiei lor bi­ de 9000 fl. Avere frumosă e aoâsta, mai
DERSTE (lângă Braşov , 10 Iunie v. 1897. şi pe cari i-a înfăţişat oa nisoe modele sericesc!, e bine cercetată, deşi între­ ales dâcă luăm în considerare împrejurarea,
Mult Ştim. D-le Redactor! Este în vrednice de imitat. La finea predicai d-sale ruperea comunicaţiunei pe căile fe­ oă acâsta e oâştigatâ în oca mai mare
■deobşte soiut, că cjOele de sărbătâre sunt publioul ascultător nu se putu reţine de-a rate a reţinut dela participare sute parte numai din puţinele cotisaţii anuali
cele mai bune ooasiuul, în oare oredincioşii nu erupe îu puternice strigări de „să tră- de credincioşi. ale membrilor şi că afară de sprijinul pre­
întruniţi cu evlaviă în biserică, după munca âsoă“. Deschiderea adunărei a urmat laţilor noştri din când în când, abia pu­
tem înregistra alte ajutâre materiale.
grea a câmpului, pot sâ-şl înalţe mintea încântat de efectul predieei d-lui Po­ la 6rele 11 a. m. prin d-1 Dr. loan Cu tâte aceste, ou mari speranţe pă­
şi inima la Dumne4eu, dela oare vine tâtă pea, oare îu mai multe rânduri a ţinut cu­ Mihalyi, care accentuâ principiul: bi­ şim înainte. Când statutele nostre cele nouă
bunătatea şi tot darul. Dâr înălţarea aoâsta vântări la noi, în Săoele, Braşov eto., am serică liberă în stat liber. vor fi aprobate de oătră forurile compe­
a minţii şi a inimii, părăsirea pentru oâ- ţinut de ouviinţă a aduoe aoâsta la ounos- Biuroul s’a compus în următo­ tente, şi oând vom ajunge şi noi acel fe-
ţeva momente a materialismului şi îmbră­ oinţa publicului nostru românesc ou esola- rul mod: Alesandru Roman preşe­ rioit moment, ca soc. nostră încă să aibă
ţişarea idealismului, a ougetelor şi faptelor marea sinceră, că ce bine ar fi, oând din dinte ; vice-preşedinţ!: Vasiliu Hosszn, caracterul publioităţii, atunci — suntem
prea convinşi — oă oierul nostru, Româ-
bune, este ou putinţă numai atunol, oând anumite oentre, la ooasiunl bine venite, şi protopop în Tergu-Mureşului şi d-1 nimea de pretutindenea, va înoepe a sa
stranele cântăreţilor şi podişârele — din alţi apostoli ai Românismului şi ai învăţă­ Dr. I. Pop, vicarul Năseudului; notar! interesa mai real de străduinţele pie şi
biserioile nâstre — menite pentru cântările turilor lui Isus, ca d-1 Popea, n’ar pregeta d-nii: Dr. Frâncu, Dr. Ilea, B. Podobâ zelose, oe preocupă şi oaraoterisâză acâstă
corale vor răsuna în mod armonio de cân­ a faoe câte-o esoursiuue şi ar predioa po­ şi Maniu. societate.
tările sublime ale bis&ricei lui Isus Christos porului, din care au eşit şi căruia trebue Preşedintele printr’un discurs, B l a ş i u , 20 Mai 1897.
de-o parte, er de alta, oând amvonele vor să-i servâsoă ou puterile sale sufletesc! 1 în care arată sfinţenia şi importanţa Pentru Sooietatea de lectură Inooenţiu
£ împodobite ou predicarea cuvântului lui Dâr tot odată îu numele mai multora causei, de care are se se ocupe con­ M. Clain:
Dumne4eu, preoum însuşi Mântuitorul şi ohiar la dorinţa mai multora dintre po- ferenţa, declară în mod oficial adu­ Mihail Ilieş, Denietriu Racoţan,
s
lumii a 4> oătră Apostolii săi: „Mergând porenl îmi permit a ruga pe d-1 profesor narea de deschisă. Discursul de des­ presid. soo. secret, soo.
învăţaţi tote nâmurile botezându-i pre ei Popea, să binevoâsoă a da publicităţii ou- chidere a fost primit cu urări însu­
eto.“ vântârile atât de preţiâse, ce le-a ţinut şi fleţite. Proprietar: Mr. Aurel Mmesiauu.
Nu prin forme esteriore s’au lăţit în­ le va ţine în viitor, ca oât mai ■ mulţi să se Se cetiră numerhse adrese şi
văţăturile oreştinesci, ci mai întâi însuşi pâtâ adăpa la .isvoral cel oristaliu şi nese­ telegrame de aderenţă. Redactor responsaMl: Gregoriu Maior.