Page 68 - 1897-06
P. 68
Meţiuiet, l'liîiislstriîiîii^ „Sageta" lese în l-care di.
li fjpoiMi Abonamente pentrn AHstro-Ungaria:
toaffev, piaţa fişare Kr, 30. Po un an 12 11.. pe şese luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori Rrafiraneufio nu t.a
jztaeae, — Msu.nswriipttff un bo N-rii de Dumlnaoă 2 II. pe an.
rSiîămnt, Pentru România si străinătate:
IteSEfîATE «e iJiîMcao la Ailml- Pe un an 40 frânat, pe şire
r.lstraţluno )n Braşov îji la ur- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
mstârele Birouri da anURdliipi: H-rii de Duminooi 8 franol.
In Yiena: M. Dulău, Eeinrkh
Sehakk, Budolf Motse, A. Ofptlikt 3® prenumără la t6te oflniele
îfaohfolgor; Anton Oppelik, J. poştale din întru şi din atr.râ
Danne'ocr, în Budapesta: A. >\ si la dd. «oieotori.
Boldbergerg, Xekstan Bemat; în Abi’namemi pentru BrasoT
Bucuresoi: Âgenct Emcu, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
oursale do Boumanio; în Hani" târgul Inului Nr. 30 etagiu
buri,: Earoiyx & Utimann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Praţul Inaarţlunilar: o sorii! luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
jjaimond po s ooidnă G ax. şi Cu dusul în casă: Pe un an
iiOcr. timbra pentru o publi 12 fl., pe 6 luni 6 H., pe trei luni
care. Publicări mai. deaa după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atât, abonamen
Beolame pe pagrnn a ii-n o tele cât şi inserţiunile sunt
seria, 10 or. seu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 134. Braşov, Joi 19 Iunie (1 Iulie) 1897.
Conferenţă dela Cluşiu, lume doritfire de-a vedfi oe o să urmeze. numai o palidă schiţă, a fost primită cu cesul verbal, cum s’a întâmplat şi la con-
Am văflut aici preoţi şi mireni din părţile vii aprobări şi ou însufleţire. ferenţa din 1871.
în causa Bisericei române unite. Abrudului, de pe Ternava-mică, din Câmpia Ia cuvântul apoi protopopul unit din După acestea preşedintele suspinde
(Raport special al „Gazetei Transilvaniei*'.) Ardealului şi de pe la Turda, dela Sibiiu Cluşiu d-1 loan Laslo şi face o bine şi şedinţa şi, pentru ca comisiunea de 21 să
şi Năsâud, dela Bistriţă şi Târgul Mureşu adânc simţită bineventare conferenţei. Se aibă timp a se sfătui asupra resoluţiilor de
CLUŞIU, 17(29) Iunie.
lui, dela Deva şi Blaşiu şi din alte părţi, bucură că a ales ca îotrunire biserica ro luat, învită pe membrii să se întrunfisoă
Ceeaoe se petrece edl în sfântul lăcaş pe cari în grabă nu vi-i pot înşira, mână gr. cat. din Cluşiu. Locul acesta, pe firăşi la 4 fire p. m., când crede, că se va
al bisericei române unite din Cluşiu este care stăm, 4ioe, este sfânt preoum sfântă pute continua şedinţa.
de-o estremă gravitate şi însemnătate pen A d u n a r e a . este şi causa pentru oare ne-am adunat.
tru întreg neamul românesc. Fiii credincioşi Şedinţa dinainte de amecli. Dorinţa fiilor săi sufletesel, ca a tuturor Biserica era înţesată de credincioşi
ai Metropoliei române unite, oier şi popor, După săvârşirea serviciului dumne- membrilor bisericei, este ca adunarea să din sînul inteligenţei preoţesc! şi mirene
s’au adunat ac)i aici în capitala ardelenfiscă cjeeso s’a desohis şedinţa primă asistând aduoă o hotărîre demDă de memoria ncelui din tfite părţile. Observ, că elementul cle
a şovinismului maghiar outropitor, s’au rical a fost forte bine representat, se pfite
publio numâros. Punct la fira 11 a. m. episcop, oare a înfiinţat acest sfânt lăcaş 4iee chiar în număr preponderant. Am vă-
adunat, ca să se înţelfigă în iubire şi fră şi oare a fost unul dintre acei doi Archie
Dr. Ioan Mihalyi, unul dintre oonvooatorii 4ut preoţi din tfite dieeesele, din archidie-
ţie asupra paşilor ce trebue să întreprindă adunărei, ia ouvântul şi adresându-se adu- rei, cari la finele veacului trecut au păşit
pentru a înfrunta marea primejdiă, oare nărei spune, că ne-am adunat îndemnaţi înaintea dietei Ardealului cu postulatele cesă în deosebi. Am numărat între ei 16
ameninţă independenţa şi caracterul naţio de marea aspiraţiune a strămoşilor noştri napiunei depuse în Supplex libellus Vala- protopopi. Din sînul mirenilor am vă4ut
nal al bisericei române unite prin proiectata vre-o 19 advocaţi, câţl-va judecători şi alţi
de a realisa oeea ce este cuprins în cuvin chorum. Beneventeză conferenţă, 4ioâud tu funcţionari etc. A asistat şi un număr în
autonomiă catolică din Ungaria. tele : Biserică liberă în stat liber. Părinţii turora uu : „Bine aţi venit, fraţilor!"
Cu buouriă şi adevărată mândriă tre semnat de fruntaşi ţărani din loc şi din ţi
noştri, după lupte grele şi continue au Urmeză alegerea a patru bărbaţi de nuturile de prin prejur.
bue se constat, că glasul celor ce au iniţiat
ajuns să restaureze Provincia nfistră biae- încredere, care să asiste în conţinu la adu
nobila şi frunofisa mişcare pentru apărarea Raportori speciali au avut la confe
rioescă de Alba-lulia ou întrevemrea Co- nare şi cari să verifice procesul verbal. Se
drepturilor bisericei române unite n’a ră renţă 4iarele nfistre: „Gazeta Transilvaniei"
rfinei şi a Scaunului apostolic. Atât in tre propun şi aleg d-nii Al. Nemeş jude de
are
sunat în deşert. Iu cursul a 150 de ani „Tribuna" şi „Dreptatea". Dintre 4i l®
cut, cât şi in present stăruinţele credin tablă, Alexă Pop advocat, Emeric Pop ad
destul au suspinat trei generaţiunî sub ju cioşilor bisericei române unite ţintesc de maghiare a fost representat „Kolozsvâr" şi
gul prepotenţei celor oe au încercat mereu, a face, ca aofistă biserioă să nu fiă supusă vocat şi Ioan Laslo protopop. câte-va foi din Budapesta.
când cu succes când fără succes, desfiinţa D-1 Francisc Hossu-Longin din Deva,
altor jurisdioţiunl bisericesc! din patnă, oi Şedinţa de după amedî.
rea bisenoei române unite şi priu ea ni- luând cuvântul, propune ca spre a da es
să hă neaiârnată. Acfistâ stăruinţă a fost Şedinţa de după ame4l a fost tot aşa
unoirea şi desuaţionalisarea unui miliou şi susţinută şi de Pontificele roman, oare a presiune marei însemnătăţi a momentului de bine cercetată, ca şi cea dinainte de
mai bine de Români, voind să-i oontopesoă ambele vorbiri de deschidere să se alăture
dat buiia din 1853 ad consolationem lio- amfi4î. Repet, că din causa întreruperei
în marea oăldare a catolicismului maghiar n la procesul-verbal în tfită estensiunea lor.
manorum (pentru mângâierea Românilor). — Adunarea primesce. comunicaţiei pe căile ferate, ffirte mulţi au
il
duşman din fire orl-cărei instituţii indepen Mângâierea acesta a nfistră — continuă fost siliţi să absenteze, aducând aefista la
dente şi naţionale a bisericei nfistră; destul vorbitorul — este ameninţată prin încer S’a dat apoi cetire la o mulţime de cunoscinţă şi prin telegrame.
am gemut pănă la 1853 sub cătuşa. Strigo- telegrame şi adrese de aderenţă. Am re
cările ce le fac romano-oatohcii prin Con Şedinţa se redeschide pe la 5y fire.
niului, de care emancipaţi odată prin res marcat dintre ele din: Sibiiu, Alba-lulia, 2
gresul lor autonomie. Condus de aceste
tabilirea vechii Metropolii române de Alba- îngrijiri fericitul Al. Bobăţei a convocat Braşov (Axentie Severu), Marmaţia (Barbo- Preşedintele Ah Boman aduce la ou-
lulie, nu vrem odată cu capul să ne ple la Cluşiu o oonfereuţâ oonfidenţială de băr lovicl) din Selagiu, părţile Haţegului, Co- nosoinţa adunărei, că în comisiunea de 21
căm firâşl sub aoel jug după cum intenţio- baţi mireni fruntaşi, cari au făcut paşii mana inferifiră, Preoţii dela Borgo-Prund, alesă de ea s’au presentat două proiecte de
nfiză cei. cu Congresul catolic din Pesta, necesari pentru adunarea de acjl. Dânsul Patrioiu Barbu dela Reghin, advocat Ignat resoluţiune: unul din partea convocatorilor
— ci vrem, dorim şi pretindem ou glas dela Orade, medicul Comşa din Szombatsâg, (sfiu mai bine 4is a oomisiei convocatorilor),
era chiamat să oonducă aofistă oonfereuţâ,
tare: bisericai română unită autonomă şi in dfir Provedinţa divina altfel a hotârît. apoi din protopopiatul Ludoşului, din trae- oare însă a câ4ufc, şi altul din partea d-lui
dependentă în tote privinţele de orî-care altă Propune ca adunarea să se oonstitue, tul Fărăgăului, dela Agireş etc., cari tfite vicar al Năseudului Dr. I. Pop, oare a în
biserică din patria. esprimă dorinţa de a se aduce resolu- trunit majoritatea voturilor oomisiunei de 21.
alegând preşedinte pe Alesandru Boman,
Etă marea şi grava situaţiune a mo ţiunl în sensul apărării independenţei bi Etă din cuvânt In cuvânt acest proiect
profesor de limba româna la universitatea
mentului! Etă dorul şi hotărîrea firmă, care din Budapesta. De vice-preşedinţl pe pro sericei române unite şi neparticipare la Con de resoluţiune :
ne-a adus )a Cluşiu pe toţi cei oe am pu topopul Hossu din Târgul Mureşului şi. pe gresul catolic din Budapesta. Proiect de conclus.
tut să ne adunăm aici. vicarul Dr. ioau Pop dela Năsăud. Da no La ordinea 4fl©i urma raportul con
Promiţând acestea, revin la însu-şl tari pe d-nn: Dr. Arnos P'râncu, Dr. Gr. vocatorilor. Raportorul d-1 Iosif Boman dela Clerul şi poporul credincios al
meritul lucrului, la o schiţare pe sourt asu Bea, Basiliu Podobâ şi Dr. luhu Maniu. Oradea arată scopul consfătuirei prealabile Provinciei metropolitane române
pra celor ce s’au petrecut erl şi astăcjl. Adunarea pnmesce ou aprobări vii. dela 18 Maiu. Spune că ea a ţintit ca să greco-catolice de Alba-lulia şi Fă
Deja cu trenurile de erl sosiră mulţi luăm posiţiă faţă cu pornirile de-a se con- găraş, întrunit în conferenţă din oca-
*
din diferitele centre ale arohidieoesei şi chiăma din nou Congresul pentru autono siunea mişcărilor pornite pentru or
Deoiarându-se adunarea deschisă, ia ganisarea autonomiei bisericei cato
dieceselor sufragane. O mare parte însă, mia catolică tot în condiţiile de acum 25
cuvântul preşedintele Alesandru Boman şi lice din Ungaria, ţinută în Cluşiu la
sute de inşi, au fost împiedecaţi a veni de ani. Aofistă posiţiă s’a avut în vedere
din oausa întreruperei comunicaţiei pe linia mulţumind spune, că onfiraa ce î-s’a fâout şi pentru adunarea de a4î şi ea este mult 29 Iunie 1897, enunţă ca conclus
este o plăcută reamintire de partea oe a următbrele:
ferată Cluşiu - Oradea - mare şi Valea So uşurată prin paşii ce i-au făcut archiereii
avut în mişoarea din anii 1870 a Români
meşului. lor uniţi contra înoeroârii de atrage Me- noştri. Acum trebue să se hotărască dfică I. Considerând, că prin actul
Asfiră între firele 8—10 s’a ţinut o vrem să fim biserică independentă, ori să unirei cu biserica Romei, săvârşit la
cropolia română de Alba-lulia în organis
conferenţă confidenţială prealabilă, la care întrăm în organisarea catolică, ca acolo să 1698—1700, s’a enunţat numai uni
mul autonomiei oatolice.
atu luat parte toţi câţi ne aflam îu Cluşiu. fim majorisaţl de catolicii unguri (Voci pu tatea de credinţă cu biserica Romei
Discusiunile s’au învârtit în jurul oestiuui- „Sus să avem inimile, d-!or şi fraţi ternice : Nu voim!) şi supunerea canonică faţă de S.
lor prineipiare contemplate de oonvooatorii lor !" esolamă preşedintele, căci causa pen Adunarea procede apoi la compu Scaun apostolic, remânend intacte
adunării. Ele au fost destul de vii, mar tru oare ne-am adunat e oausă mare şi nerea unei comisiunî de 21, care să pregă- şi nealterate ritul, disciplina, limba
când interesul cu oare e urmărită şi pri sfântă, de vremeoe biserica nfistră este şi tfiscă proiectul de resoluţiune. In aefistă liturgică şi celelalte instituţiunî de
vită căuşe. Dându-se din mai multe părţi trebue s£ fră naţională şi ne-am adunat ca comisie se propun şi adunarea aclamă pe drept public al bisericei răsăritene
espresiune dorinţei, ca lucrările adunării să să-i apărăm esistenţa. următorii d-nl: Alesandru Roman, Dr. Ioan şi prin aceste remânend garantată
se pregătâsoă cât se pfite mai bine şi în „Să mulţămim Domnului!“ că a tri Mihalyi, Dr. Ioan Pop, Dr. A. Mureşianu, independenţa bisericei române unite
deosebi să se înlesnescă modul de proce mis Spiritul oel slâut în mijlooul archierei- Dr. Amos Frâncu, Dr. Aug. Bun ea, Dr. Gr. de orî-ce autoritate biserieăscă din
dare şi directivă a desbaţerilor, avândfi-se lor noştri îndemnându-i şi ajutându-le să Ilea, George Pop de BăsescI, Dr. Aurel patriă;
în vedere în deosebi şi pasul făcut de cu nu lase a se supune biserioă lor. Noi ne Isac, Iosif Roman, Dr. V. Hossu, Vasilie II. Considerând, că prin bulla
rând de archierei în conferenţă ce-au avut’o vom apăra dreptul nostru la independenţă Hossu (jude de tablă), I. Simionaş, Dionisie pontificelui de piă memoriă Piu IX,
cailele trecute la Blaşiu — câţl-va dintre şi neatârnare. Să rugăm pe Dumne4eu să Vajda, Ioan Laslo, Alexandru Filip, Gera- care se începe cu cuvintele : Ecele-
fruntaşii mireni şi clerici au fost însăroi- dea arohiereilor şi nouă darul de a duce sim Domide, Dr. Ales. Hossu, Francisc siam Christi, datată din VI Calen*
naţl a conveni pe astăfll diminfiţă la o con ia bun sfîrşit opera mare a independenţei Hossu-Longin, Ales. Silaşi protop., şi Leon- das Decembris a anului 1853 cu
sultare cu oomisiunea convocatorilor. Con bisericei. tin Pop, jude la tribunal. prea înalta încuviinţare a Majestăţii
sultarea aofista s’a şi ţinut. in fine preşedintele provfică pe mem Preşedintele invită pe membrii adu Sale Regelui apostolic s’a reactivat
înainte de deschiderea adunării a fost brii adunărei de a fi in moderaţiune, se- nărei, ca să se înscrie în listele, ce se află vechia Metropoliă românâscă de
servioiu dumne4eesc în biserica română riositste şi caimitate în decursul desba- la d-nii notari, pentru ca numele tuturor, Alba-lulia şi s’a declarat de exemtă
unită de aici, asistând număros publio. In terilor. cari au luat parte la conferenţă, să se scie pentru tote timpurile de sub orî-ce
teriorul. şi curtea bisericei erau pline da Vorbirea aefista, din oare vă pot da şi lista numelor să pfită fi alăturată la pro autoritate a Primatelui din Stri-
