Page 69 - 1897-06

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 133.—1897.

goniu şi a orî-carei autorităţi bise­ 3) Echitatea şi analogia cu alte Dr. Gavril Tripon propune într’o vor­
ricesc! din patria ori de airea; biserici din ţeră; bire mai lungă, bine simţită, ca adunarea
III. Considerând, că indepen­ 4) In urmă chiar şi articulul de să aducă mulţămită iniţiatorilor, muncito­ — 18 (30) Iunie.
denţa ac6sta a Provinciei metropo­ lege 43 din 1868, care garantâză şi rilor şi oonducătorilor acestei conferenţa. Esamene de matnritate. La şcolă co­
M
litane de Alba-Iulia şi Făgăraş şî-a bisericei greco-catolice române unite Se primeBoe între urări de „să trăâscă . mercială română din Braşov, esamenele de
primit garanţa sa prin înarticularea acelaşi organism autonomie de care Era ora 7 sâra, oând preşedintele a maturitate s’au ţinut erl şi alaltăeri, în 16
ei întâmplată prin articulai de lege se bucură confesiunile recepte din închis adunarea. şi 17 Iunie v., asistând oa oomisari; pro­
39 din 1868; patria. Toţi ne-am depărtat ou dorul, de-a topopul V. Voim din partea oonsistorului,
IV. Cosiderând, că independenţa Conferenţa ţine a declara, că vedâ realisate cât mai ourând postulatele oa preşedinte; Nio. Putnolcij din partea mi»
acesta şî-a aflat espresiune faptică postulatele ei nu pot să altereze câ­ şi Bspiraţiuuile legitime ale oierului şi po­ nisteriului de culte şi instruoţiune, Fran-
prin cele doue Concilii provincial! tuşi de puţin legăturile firesc!, ce porului. eiso Koos din partea ministeriulut de oo-
din anii 1872 şi 1882, apoi prin ce­ isvoresc din unitatea credinţei, cu Raportorul. meroiu. S’au supus la esamenul verbal 18
lebrarea Sinodelor mixte şi a celor care biserica românescă greco-cato- tineri. Dintre aceştia au eşit ou fârte bine
electorale ţinute în deosebite tim­ lică e unită cu biserica catolică de 3 : Petru Minişan. Axente Negrea şi Valeriu
puri; ritul latin din Ungaria, şi ca aceste Un c|iar rusesc despre Maghiari. Sterianu, ou bine 7: Yasilie Grădinar, Ion
V. Considerând, că clerul şi po­ postulate nu cuprind nicidecum o Harambaşa, Ooriolan Jucu, Radu Purecel, Ni-
ar
11
porul român unit a protestat întot- abeţicere fia chiar şi tacită dela în­ Marele 4i rusesc „Le Nord , oolau Rîmbeţ, Gheorghe G. Voina, şi Lazar
dâuna solemn în contra încercărilor dreptăţirea ei asupra fondurilor co­ ce apare la Paris, publică un inte­ Vraciu; ou Suficent 6: Petru Bar bat, Iuliu
continue de ingremiare a bisericei mune ale bisericei catolice din Un­ resant articul, în care se ocupă de Giugudean, loau Lenger, Yasilie Preşmerean
unite în organismul bisericei latine garia. pretinsa apropiare între Maghiari şi şi Ion Radeş. Trei au fost avisaţi să emen-
din Ungaria şi mai vârtos din inci­ Conferenţa îşi ţine de datoriă Ruşi şi de ridiculele pretensiunî, ce deze esamenul peste trei luni.
dentul tendinţelor de acest soiu a da espresiune alipirei sale neclin­ şi-ie fac Ungurii pe basa acestei *
44
manifestate mai cu semă în anii tite catră Scaunul apostolic al Ro­ „apropiăr! . Ou privire la esamenul de maturitate
1869 — 1871: mei, apoi de omagiala supunere că- Se’nţelege, f6ia rusâscă îşî face dela gimnasiul român din Năsâud ni-se co­
Conferenţa declară solemn, că tră Majestatea Sa împăratul şi re­ haz din t6tă treba. Ea 4i > că Ru­ munică încă următorele amănunta: La 21,
C0
stă firtn pe basele de desvoltare ale gele apostolic al Ungariei; în fine sia n’are nici o lipsă de-a sa apro­
22, 23 şi 24 Iunie n. s’a ţinut la gimna-
dreptului istoric a bisericei române de reverinţă fiască şi încredere de­ pia de poporul maghiar, dedrece la siul superior fundaţional din Năsăud exa­
unite şi ţine neclintit la condiţiunile plină în archiereii preasfinţiţ! ai pro­ acest popor n’a avut şi nu are nicî menul verbal de maturitate sub presidiul
de esistenţă ale acestei biserici: in­ vinciei bisericesc! greco-catolice ro­ în clin nicî în mânecă. Apoi face d-lui Dr. Gr. Moldovan, profesor la univer­
dependenţa, caracterul ei naţional mâne de Alba-Iulia şi Făgăraş. următdrele apreţiărî: sitatea din Cluşiu. Resultatul e următorul:
român şi instituţiile sale răsăritene. Conferenţa decide a aduce aceste Extraordinar şi fârte oaracteristio este, Au trecut ou „eminenţă“ : Emilian Gojan,
In urmare enunţă, că credin­ concluse la înalta cunoscinţă a Mi­ oând din diarele unguresol trebue să afli, Leontin Drăgan, Costantm Flămând, Va-
cioşii acestei biserici nu pot lua tropolitului de Alba-Iulia şi Făgă­ că pe b8sa acestei „îuprietiniri“ Ungurii silie Gheţie, Emanuil Mooean. Total: 5.
parte la lucrările unui Congres au­ raş şi a celorlalţi Episcop! provin­ aştâptă dela Rusia, ca si întrevină pentru a Bine maturi: Enea Andrea, Ion Orişan, Ya-
tonomie comun cu biserica catolică ciali, cu rugarea să binevoiască a îndulci mizeriile interiore din ţâra lor şi si leriu Neamţ, Iou Rebrean, Soridon Ştefan,
de ritul latin şi de-odată protesteză le lua spre sciinţă şi eventuală î n - , facă pe poporele slave ale Ungariei ca si se
în potriva încercărilor de-a fi con­ trebuinţare şi totodată să întrevină împace cu oprimitârea stare actuală a lucru­ Nicolae Şandru, Alexandru Tahîşiîi. Total:
7. Au fost deolaraţî maturi cu suficient: Ba-
topită în vr’un organism străin de cu t6tă autoritatea lor la locurile rilor. diu Leon, Dan Pavel, Darvaş, Yasilie La­
dreptul seu public, vină acele în­ competente pentru realisarea aces­
In adevăr, mare este uimirea nostră zar, Ion Mărginean, Yalariu Ostate, Nicolae
cercări din ori-ce parte. tor postulate.
în faţa unor pretensiunî ca acestea!,.. Rognean, Grigoriu Svinţiu, Psrfene Suoiu,
Paralel cu enunţările de mai Cu motivarea acestui proiect de oon-
Publiciştii unguri vorbesc de-o paci­
sus, conterenţa, i urmând esemplele olus a fost însărcinat d-1 Iosif Roman, care ficare a Slavilor şi Românilor de sub stăpâ­ Duşan Spărios, Eugeniu Şanou, Alexandru
trecutului şi mai ales voinţa cle­ Ureche şi Emilia Vlassa. Total: 13. Sunt
într’un discurs mai lung a făout istorioul nirea lor, la care se cred a fi ajuns prin pre­ admişi la examenul corector: 5, âr unul a
rului manifestată în Sinodul electo­
luptelor şi stăruinţelor clerului şi poporului tinsa apropiare de Rusia şi de România. Ou fost respins pe un an. — „Dela Someş .
u
ral dela 1893, nu păte întrelăsa a
român unit pentru independenţa biserioei atât mai bine pentru miniştri unguri, dâcâ *
insista şi cu acâstă ocasiune, ca şi
sale în decurs de două vâouri. Ori de câte trâeso în ilusia, oă au isbutit să demons­
Provinciei bisericei unite de Alba- La gimnasiul de stat din SibiiU, prin­
ori vorbitorul a aooentuat zelul şi energia treze Slavilor şi Românilor de peste gra­
Iulia şi Făgăraş se i-se asigure o tre cei ce au depus maturitatea se află
aoelora, oari au luptat pentru neatârnarea niţe, oă totul e perfeot în Ungaria.
organisare autonomică proprie şi şi următorii Români: Ioan Frurna ou forte
biserioei şi pentru caracterul ei naţional ro­
independentă de orî-ce alt organism Din nenorocire însă, faptele dau o bine, Iustin Marsea cu bine, ârNic. Schiau,
mânesc, a fost viu aplaudat. orudă desminţiro acestui pium desiderivm.
autonomie din patria. Toma Ienciu şi Yictor Nemeş ou suficent.
Organismul acestei autonomii Biroul comunică erăşi, că au sosit o Severul regim unguresc împedecă iâte ma­
proprii şi independente îl reclamă: mulţime de telegrame nouă cari salută şi nifestările vieţei publice independente maghiare Privitor la originea Românilor, revista
u
1) Instituţiile răsăritene, limba urâzâ succes conferenţei; între acestea citez şi oând va sosi momentul, protestaţiunea va germană VerJcehr’s-Zeitung într’un artioul
1)
următârele: dela „Gazeta Transilvaniei“ isbucni viuă şi puternică. al său, în oare vorbosce despre popârăle
liturgică, ritul şi disciplina Provin­
ciei bisericesc! de Alba-Iulia şi Fă­ (redactorul G. Maior), dela Oradea, Lugoş, Se nu uităm, că acestea le 4ice din Balcani, se esprimă astfel: „Originea
găraş, cari prin faptul unirei au ră­ Năsăud, Blaş, Românii din Giurgiu, din o foiă rusescă oficiâsâ. Ce vor răs­ Românilor se pote dovedi astăcjl ou posi-
mas nu numai neatinse, ci chiar Arpaşul de jos, Bistriţă, vicarul Raţ dela punde Ungurii, nu seim. Ei înse tivitate. înrudirea acestui popor ou Romanii
Făgăraş etc. oei vechi se pote vedea clar, deşi a trecut
asigurate şi pentru tăte timpurile vor găsi în deolaraţiunile acestea
garantate; După cetirea proiectului de resoluţiune ale foiei rusesc! ca dovadă mai mult, prin diferite vicisitudini ale timpului ; ur­
2) Condiţiile de esistenţă şi de advocatul Dr. Ştefan Pop dela Arad după că adevărate raporturi de amiciţiă mele culturei şi ale moravurilor romane
prosperare a sfintei uniri în mijlocul o motivare mai lungă cu privire la însem­ eu statele vecine nu se pot susţine nu s’au şter3 încă din ţâra lor. oeea ce o
neamului românesc, car! numai prin- nătatea momentului propune, ca adunarea aşa uşor pa socotăla popdrălor ne­ dovedesee şi numele nurilor şi a oraşelor.
tr’un organism propriu şi indepen­ să primesca en bloc acest proiect de reso­ maghiare de sub stăpânirea lor! (Roman, Turnu-Severin eto.) Ţăranul din
dent, în al cărui cadru şi elementul luţiune. România se laudă şi astăcjl ou „hora“ sa
lumean să-ş! pătă ocupa locul cu­ Adunarea primesoe propunerea şi pre­ (jocul soldaţilor romani) şi cu un fel de
u
venit, ce pote ajunge; şedintele enunţă primirea en bloc. mândriă esolamă „Eu sunt Romăn .
*

FOILETONUL „GAZ. TRANS/' admirabilă istoria întemeiării acestei şcdle, din Maoedouia trece pe la Românii din aoesta o şoâlă românâscă pentru folosul
care a fost începutul unui curent destinat Basarabia dascălul oel d’întâiii. Armânilor s’a înfiinţat chiar în Sofia, ca­

M a c e d o n i a să introducă noi factori în problema Pe­ De atunci tot înainte a mers şoola pitala principatului vecin.
ninsulei balcanice. românâscă în Peninsula balcanică. Er în învăţământul secundar, pe lângă
de T. lonescu, Pănă la răsboiă, progresul era aşa de
( U r m a r e ) . Dasoalul Atanasesou**) învăţase, ca lioeul din Bitolia, s’a întemeiat gimnasiul
tâtă lumea, la şcâla greoesoă. Dus după înoet, încât multă lume se îndoia despre din Berat, îu inima Albaniei, şi şcâla nor­
II. putinţa de a deştepta oonsoiinţa fraţilor
negustoriă la Odesa, acolo a făcut ouuos- mală de fete din Bitofia şi s’au luat tote
Dintre toti Românii, Armânii santoei noştri Cuţo-vlachl. In şanţurile Plevnei re­
cinţă cu Românii basarabeoi, şi vădend măsurile, ca pe data de Septemvre 1896 să
la cari s’a ivit mai târdiu consciinţa naţio­ gele Carol n’a oâştigat numai neatârnarea
spre marea lui mirare, oă la un fel vor- se desohidă şoola de oomerţ diu Salonic,
nalităţii românesci, Despărţiţi de noi prin besoe şi el şi dânşii, n’a mai avut astâm­ României şi o corână regală; în şanţurile oa şoâlă a Statului român, protegiată de
Şerbi şi Bulgari, obicinuiţi a vede în oul- Plevnei s’a înfipt şi mai înalt şi mai falnio
păr pănă n’a venit la Bucuresci, de unde, steagul românesc.*)
tura greoâseâ singura învăţătură creştinescă stâgul României şi la vederea lui s’au înăl­
după o scurtă vreme de înviorare naţională, înfiinţarea şcolei normale din Con­
din Răsărit, nevoiţi să întrebuinţeze limba s’a dus drept în Maoedouia să deschicjă ţat inimile în tâte ţinuturile româaescl.
grâcâ în daraverile lor negustoresc!, Ha- prima şcâlă românescă. Propăşirea însă cea adevărată a oul- stanţa (astăcjl distrusă), nu era străină de
aoâstă ordine de idei. Odată întemeiată
oedo-Românii, deşi nu încetaseră să fiă tnrei romanesc! în Macedonia s’a făcut
ceea-ce în tot-d’auna au Lost, se simţeau Nu este fără de o înaltă însemnătate d’abia în anii din urmă, în vremea oare şoola şi bine întemeiată, ea ar fi trebuit să
mai apropo de regatul Greciei, deoât' de faptul, oă oel d’întâiă dascăl românesc din a coinoidat cu domnia conservatorilor în slujâseă şi drept şcolă normală pentru ti­
ţâra Armânilor, cei mai noi veniţi în viâţa nerii Armâni, cel puţin pănă ce dânşii vor
principatele moldo-valahe. regatul românesc.
Renaşterea României în nrma răs- oulturală românescă, să-şi fi desooperit me­ Nu voim să facem din cestia Mace­ pute să aibă o şoâlă normală proprie în
boiului din Crimea, progresul uimitor dela nirea la oontactul Românilor celor din doniei cestiă de partid. Istoria îusă îşi are Macedonia chiar.
1866 înoâce, au încălcat pretutindeni sen­ urmă rupţi dela patria mumă, celor rupţi De mai mulţi ani absolvenţi de ai li­
de mai puţin de un vsao. drepturile ei. In vremurile nostre (ale conser­ ceului din Bitolia fuseseră trimişi să în­
timentul naţional româneso, în drâpta Du­ vatorilor) numărul şoâlelor primare s’a în­
nărei, oa şi peste Carpaţi. Aşa se lâgă, aşa se împreună firele treit ; şi nu numai s’a întreit, dâr eşind veţe în facultăţile nâstre şi în şcâlele spe-
Sunt abia treizeci şi trei de anl .de cu care se ţese viâţa nostră româoâscâ: din oercul îngust al împrejurimilor Bitoliei oiale, oa cele de poduri şi şosele, de bele-
când dascălul Atanasesou a deschis cea de peste munţi vine Lazăr în Buouresoi, şi al vârfurilor Pindului, s’a lăţit sâu s’a
d’întâiu şcâlă românâscă în Tîrnova*). Este *) Acâstă şoâlă, pentru oare încă din
pus totul la cale, oa să se lăţâsoă la Nord 1896 s’a plătit şi chirie, s’au ales profe­
*) A nu se confonda Tîrnova din Ma­ **) Dascălul Atanasesou a fost în vre­ până la Prizrend, la Apus pănă la Durazzo sori şi s’au oumpărat mobile şi cărţi încă
cedonia ou Tîrnova din Bulgaria. murile din urmă destituit. şi Avlona de pe ţărmurile Adriatioei. Anul nu s’a desohis.