Page 70 - 1897-06
P. 70
Nr. 133.-—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
Episcopul LOnhart a murit. In 28 Iu ţat cu ăoasiunea aoăsfca un diseprs fârte la Villa Kertseh, aflăt6re pa promenada frioă să se atingă de âle. Atunoî Gregory,
nie n. a răposat în A'ba-Iulia episcopal aplaudat. oea mai mare a oraşului, în nemijlocită dueându-se la ei, le esplioâ, oum gerul în-
catobo de acolo Franoiso Lonhart. El s’a apropiere de gara tramvaiului, aşa oă nici ghiaţă apa şi punându-o la foo, o des-
năsout în Nojag la 3 Ootomvre 1819. Stu Inaugurarea noului palat al universi nu trebue birje. Odăi multe şi pe ales, clă ghieţâ. Negri rămaseră satisfăcuţi şi să bu-
diile şi le termina la Cluşiu, unde la 1864 tăţii din Iaşi se va faoe probebil, la 15 dite în stil modern şi elegant mobilate, ou ourau, că i-a suooes d-rului să scâtă de
Septemvre v. o. Solemnitatea inaugurării
deveni parooh. La 1882, după mârtea epis aşternut nou mobile nouă, serviciu promt, monii din apă, dâr de temut tot se mai
va fi mărâţă. M. Sa Regele Carol înoă va
copului rotn.-oafc. Fogarassy, ajunse episcop âr bacşişuri nu se dau. In grădină restau temeau de ea, căci cum se îndepărtă D-rul,
asista la aoestă serbare şi îşi va avă lo
al romano-oatolicilor diu Ardâl. rant şi musică mai în fiă-care di- Se pot ei o aruncară, golind tâte âlele, deşi nu
cuinţa în noul palat al prinoip9lui moşte
Succesul unui tînăr român la poliţe eh - nitor, care palat pănă la tâmnă va fi com închiria odăi şi apartamente întregi cu luna, mai aveau în apropierea lor niol un pio
nica din Viena. Ni-se scrie, oă d-1 Corneliu plect terminat şi mobilat. ou săptămâna şi ou diu&j costând dela 1 fi. de apă.
pănă la 4 fi. pe 4*.
44
Mesaroş, fiul d-lui advocat Ioau Mesaroş „Se-ţl fia ruşine, d-le Conte. Curând
din Turda, a deons c^iLele aoestea la poli- Inundaţii în Bulgaria. Din Sofia se după urcarea pe tron a împăratului Ni-
teohnioa din Viena ultimul riguros de in anunţă, oă în săptămâna treoută satul Do- Ordinea de di a Conferenţei ge oolae 1 al Rusiei (1825), fu condamnat la
brovanowo a fost cu desăvârşire distrus,
giner technio, cu suooas strălucit. Colegii nerale din Cluşiu a fost următârea: morte secretaral de stat Turgenieff, fratele
săi români dela universitate, întruniţi din 400 case au fost luate de apă şi 500 vite 1) Deschiderea conferenţei prin unul ounosoutului soriitor ou aoest nume pe mo
inoidentul aoesta la o serbare în onârea s’au înecat. Omenii s’au uroat în copaci şi dintre convocatorii oonferenţei. tiv, oă ar fi esprimat prin scris nisce idei
noului inginer, au avut frumâsa atenţiune au fost siliţi să stea acolo 6 6re, pănă oe 2) Constituirea oonferenţei prin: a) revoluţionare. Secretarul Turgenb-fî se afla
de-a felicita pe părinţii acestuia printr’o s’au putut oonstrui nisce bărci, ou cari au alegerea unui preşedinte; b) alegerea a doi pe timpul acela în voiagiu prin străinătate.
fost scăpaţi. In tâtă Bulgaria inundaţiile vioe-preşedioţl; c) alegerea a patru notari;
frumâsă adresă, ou vre-o 17 subscrieri. Ca Cei mai mulţi erau convinşi însă de nevi
sunt forte mari. Comunicaţia e întreruptă. d) alegerea a patru bărbaţi de înoredere
răspuns, d-1 advocat I. Mesaroş ne r6gă a eu scop, oa asistând pănă la fine, să veri novăţia lui asemenea şx exministrul pru
da loo următârei mulţămite: fice protocolul conferenţei. sian baron de Stein, oare se şi interesa
Sfinţire de biserică. Coratoratnl bise-
T u r d a , 28 Iunie n. riceso român gr. oat. din comuna Fălf&lău, 3) Constatarea oelor presenţl prin mult de sortea lui Turgenieff, pentru oare
Deâreoe nu-mi conced împrejurările lângă Reghin, invită la sfinţirea biserioei birou. 4) Raportorul convocatorilor. simpatisa. Intr’o d* veni
să-l visiteze contele Goloffkin, oare fâoea
•a mulţămi fiă-cărui separat pentru delicata celei nouă, oe se va faoe Duminecă, în 11 5) Alegerea unei comisiunl de 21 parte din j.uriul ce condamnase pe Tur-
atenţiune, ce d-nu tineri universitari ro Iulie st. n. a aoestui an cu oare ooasiuue pentru discutarea raportului convocatorilor genieff: „Şi d-ta ai condamnat la mârte
mâni diu Viena au arătat atât faţă de fiul se va arangia şi o petrecere cu dans. Preţul şi a propunerilor presentate la acesta co- pe Turgenieff? îl întrebă îndată în mod
44
meu Corneliu, ca ooleg al domnialor, cât întrărei: de personă 50 or.; de familiă 1 fi. misiune. v răstit Stein, — „Nu pot să neg acesta ,
44
■şi faţă de noi, părinţii, felioitându-ne şi Venitul curat e destinat în favorul s. bise 6) Raportul şi moţiunea oomisiunei răspunse Goloffkin, pe oare îl surprinse
participând la bucuria, ce ni-a oausat re- rici. începutul la 4 ore p. m. Familiile par de 21. neplăcut acâstă întrebare. — ,,Xj’ai ţinut
aultatul ostenelelor şi jertfelor nâstre înde ticipante în timpul petrecere! sunt avisat9 7) închiderea şedinţei. de vinovat ? — „Ai studiat actele cu
i4
lungate: viu a esprima pe acâstă oale la la provisiune propriă. Ofertele marinimâse atenţiune? . — „Domne, dragă barâae“,
14
toţi cele mai sincere mulţumiri, urându-le, se vor chita pe oale cjiaristieâ. L â t e i r a t M r ' ă » îi răspunse aoesta cam perplex; „scii forte
oa prea bunul Dumnezeu să' le dăruesoă — Altă invitare primim la petrecerea bine, oă actele au fost scrise rusesoe şi eu
domnialor tăriă şi perseverenţă, ca fiă-oare de vară, care se va arangia în oomuna A apărut înveţamentul primar, re am primit o crescere francesă! - —? ,,Aşa
4
să-şi Bjungă scopul dorit, înoăroat de 06le Vasas-Sântiona în favorul biserioei române vistă lunară pentru şcâlă şi familie, anul dâr nici n’ai înţeles actele şi totuşi l’ai
mai dulci fructe, spre fericirea propriă spre gr. oat. de-aoolo la 18 Iulie n. o. în arena III, Nr. 6 cuprinde: M. T. Cioerone, de G. ooudamnat la mârte ?“ — „Am seiut, oă
bucuria şi mângâierea jertfitorilor părinţi grădinei parooh,, eventual sub scufe sigur. N. Costesou; Arta lecturei, de Grotus; Cum
.şi spre onârea naţiunei! — Ioun Mesaroş, Intrarea: 1 fi. de persână, în familiă: 80 se trateză aritmetica în olasele primare, de Turgenieff se afla în oălătoriă şi astfel era
14
advocat. or. Iuceputul la 3 âre p. m. Pentru oomi- T. Grigorescu; .Leoţiuni practioe; Alarma în siguranţă . Stein se sculă atunci iuta
tet: Ioan Oheresteş, preşedinte; Iuliu Dra- (lecţie de oâutsre), de P. Rădulescu; Şeâla şi înorunlându-se spre ooute îi flise indig
0 comună surpată de ploi. Ni-se scrie: goş, v,-presid., Nic- Tino, secretar II. Gr. şi trebuinţele vieţei practioe la sate, de A. nat: „Sâ-tl fiă ruşine, d-le Conte — ru
44
Comuna românâscă Coruşiit, din părţile Temesvâri, secretar I.; I. Godolean, cassar ; Bârsan; Un mijloc de emulaţiune, de Şt. şine — ruşine! şi ou aoeste întârse spa
Cluşiuiui, în urma ploilor torenţiale din D. Todoran, controlor. Suprasolvirile se vor Negulesou; De ce privesce ţăranul şoâla tele eşind pe uşă. Er contele, ruşinat şi
urmă este aprope total nimicită. Las’, că cu dispreţ, de M. Lupesou; Pe pământul blamat, îşi luă pălăria şi răsuflă abia atunci
chita în cţiare. Familiile suut avisate la
o parte a hotarului a fost nimicită de grin provisiune» propriă. Pentru cuartire şi beu- ţărei mele (versuri), de G. Coatu; Ches bine, când se vădu departe de proprietatea
dină, dâr oea mai msre calamitate au in- turî oorespuncjâtore se va îngriji oomitetul tiuni soiinţifice; Curenţii marini, de R. baronului Stein.
durat’o locuitorii prin surparea terenului; arangiator. Grigorcea, eto. Redacţia şi Adm. Buouresoî,
70— 80 de case au fost surpate şi nimicite Strada Isvorul Nr. 73. Isforia foiletonului. Peste 3 ani „foi
44
44
44
'total. Terenul pe oare se afla biserica ro Regele Siamului în „diszmagyar! In- letonul sâu „foiţa îşi va serba iu'oileul
mână, încă s’a surpat până aprâpa de altar. chipuiti-vă, âmenl buDl! Regele Siamului de 100 de ani, de când formâză o rubrică
Biserica s’a desbinat, o parte din ea a alu abia a sosit în Budapesta şi s’a şi pus deosebită în d’are • • • Primul, oare a intro
44
14
necat in jos la o distanţă de 6 metri, altă în „diszmagyar . Uniforma naţională ma dus „foiletonul oa rubrică separată, a fost
Apă fermecată. Un esplorator engles,
parte a trecut şt mai departe până la o dis ghiară, de sigur fiind-oă e atât de sclipi- anume Dr. Gregory, urcându-se pe piscu diaristul Geoffroy la anul 1800 în „Journal
t
44
14
tanţă de vre-o 20 metri. Tâtă comuna e nu oiosă şi „ţanţoşă , i-a plăcut regelui asiatic rile cale mai înalte ale muntelui Kenya din des Debats . Foiletonul are de a-şl mul
mai o surpâturâ şi ruină; stradele de aprâpe şi înoă în sera cailei dintâiă după sosire a Afrioa, lua în suita lui şi oâţl-va Negri ou ţămi esistenţa sa censurei severe de pe
niol nu se mai cunosc, comunicaţia ou oa- chiămat pe un croitor, la car9 şi-a coman sine. Cum uroară aceştia o înălţime mai atunci. Foiletonul era precum e şi aoum,
rul imposibilă. Comuna întrâgă era locuită dat pentru sine şi pentru membrii suitei considerabilă, se minunară de gerul şi ză rubrica pentru cestiunile, oe cad înafară
14
de Români. sale oâte-un „diszmagyar . A doua di cos de domeniul politioei militante. Pe la în
tumul regelui a fost gata şi s’a şi îmbrăcat pada, oe-o întâlneau. Dâr oât de mare le ceputul anului 1840 foiletonul apărea sub
La scola română din capitala Bulga în el. Inohipuiţi-vă tablou : „Maiestatea Sa 44
u fu mirarea, când vădură, că apa din âlele rubrica: „Sub liniâră . Primele diare ger
riei s’a făcut distribuirea premiilor în 28 regele Chulalonglcorn în ^diszmagyar ! Când lor de mânoare se îngheţase şi nu-şî pu mane, oarî au scris foiletâne în forma de
u
Iunie a. O telegramă din Sofia spune, că îl vor vedâ supuşii săi de-acasă, de sigur tură espliea, cum apa a putut aşa să se aoum, au fost „Gazeta de Colonia şi
44
acâstă serbare s’a făcut în mod forte demn, oă nu-1 vor mai ounâsee şi se vor lua după întărescă; o oredură fermecată. Alergară „Neue fr. Presse .
44
fiind de faţă număroşî membri ai coloniei el ca după o minune a minunilor. la d-nul Gregory să-i spună minunea acesta.
române, precum şi un număr mare de no D-rul le ceru să-i aducă una din âle să Proprietar: fflr. Aurel Muieşianu.
tabili bulgari. D-1 Al. Q-hica, agent diplo Ospeţii cari via la Braşov pot afla oele vadă, ce s’a întâmplat. Dâr nioî decum n’a
matic al României la Sofia, a pronuu- mai bune, mai ourate şi mai higienice odăi putut să-i înduplece la acâeta, oăol le era Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
%
.arte, de musică eto. Şi astăcjl cei mai geografii expurgate de ori-ce pasagii supă- NicăirI, şi cu atât mai puţin în Orient, InourajaţI de suooesul Bulgarilor, cari
mulţi din profesorii de ours seoundar din rătâre. Cine ounâsee greutăţile autorităţi mişcările oele mai puternioe nu Dot să stea au reuşit să’şl despartă biserica de patriar-
Macedonia sunt licenţiaţi din faoultăţile lor nostre şoolare eu şoâlele bulgăresoî din despărţite de orgauisaţia religiâsă. chie, Armânii aoum oâţl-va auî au -trimis
•nâstre, absolvenţi ai şcâlelor nâstre spe Tulcea, care n’au altă literatură didaotioă, Sub stăpânirea cea blîndă a Otoma la Pârtă delegaţi de ai lor, âmenii cei mâi
ciale. deoât literatura oam ciudată din Filipo- nilor, creştinii au format întotdâuna un fel de frunte, căpeteniile neamului, oarî în nu
Observând la unii din tinerii Maoedo • pole — în cărţile de geografia se spune, de Stat în Stat, având drept căpetenii pe mele a 7000 de petiţionari isoăliţl să cerce
nenl, veniţi în universităţile nostre ore-oare că în România looueso un milion de Bul episcopii lor. pe lângă Pârtă şi Patriaroh dobândirea
tendinţă de a rămână în România, acum gari — îşi pâte da sâmă de ce foldse vor De aceea şi Armânii, îndată oe s’au unui episoopat româneso.
vr’o doi trei ani s’a luat măsuri, oa un nu trage şoâlele armânesoi dintr’o literatură simţit mai la largul lor, nu s’au mulţumit Nu este ou putinţă să dăm aiol deta
măr din absolvenţii lioeului din Bitolia să didaotică specială, pe care Porta s’o pâtă ou şoola românesoă, oi au vrut şi eu drept liile unei ceştii, oare se tratâză înoă, niol
între în şoâlale superiâre otomane, în fa admite, âr nu numai tolera. cuvânt, biserioă române.soă. nu voim să înveninăm lucrurile prin stabi
cultatea de drept, în faoultatea de medi încă un pas era pe oale de a se îm Cu mari greutăţi, Armânii au reuşit lirea prea de timpurie a răspunderilor.
cină şi îa şcăla administrativă din Cons- plini. Armânii căpătaseră autorisaţia de a pe ici pe colo să audă în casa Domnului Destul să spunem, că în principiu
tantinopol. înfiinţa tipografia şi librăriă în Bitolia. Ar grăindu-se vestea cea bună în limba lor Pârta este favorabilă oererei Armânilor,
Tot în aoeştl din urmă ani au înce mânii obţinuseră voia să publioe c^iar ro părintâseă.*) Inoetul ou înoetul au ajuns oă Patriarohia întrebuinţâză sistemul amâ
put să vie preoţi români dela Pind ca să mânesc în Janina şi în curând trebuia să astădL că. în mai multe biserici se slujesoe nărilor ca să întârdieze resolvarea oestiei
se dedea cu slujba românăseă şi au fost încâpâ zidirea localului lioeului românesc armânesee şi grecesce, âr în oâte-va numai şi că dâoă tâte căpeteniile Armânilor, dâr
trimişi cari în seminare, oarî pe la mă din capitala Macedoniei. românesoe. tâte, ar fi seiut să puie interesele generale
năstiri. La acâstă operă mulţi au lucrat. Iu O adevărată biserioă românesoă însă d’asupra pornirilor egoiste şi repulsiunilor
O greutate de eăpeteniă pentru răs discuţiunile violente din dilele treoute multe lor legitime sâu nelegitime, — lucrul este
pândirea oulturei românesc! în Turoia eu nume de adevăraţi eroi ai causei româ- nu se p6te întemeia în ţinuturile dintre fără interes, — episoopatul româneso din
Arohipelag şi Marea Adriatioă, deoât dâcă
ropeană este şi lipsa de cărţi didaotioe, nesol au fost biciuite de unii şi de alţii. se înfiinţâză o hierarohie românească, un Turcia ar fi astădl un lucru îndeplinit.
care să nu ouprinejă nimio referitor la lup Când privim lucrurile de sus, trebue să episoopat româneso. Şi înfiinţarea episcopatului este o ne-
tele nostre ou Turcii şi prin urmare neac uităm ceea oe îi divid şi să nu ne gândim voe sine qua non în starea de astădl a oes-
ceptabil censurei turoescî. S’a remediat pe deoât la ceea-ce îi unesoe: partea de muncă tiunei macedonene.
cât ou putinţă şi aoest rău în vremurile pe oare au pus’o în temeliile unui edifioiu, *) Cel dintâiîi, oare a cântat în bise (Va urma.)
din urmă. S’au tipărit pentru Macedonia al oărui acoperemânt ei p6te nu vor ajunge rioă româuesce în Macedonia, a fost Filip
14
„Abecedarul , cărţi de cetire, gramatici, aoea vreme să-l vadă. Apostolescu.
