Page 72 - 1897-06
P. 72
Macţim MiiffistriţiRîii, „Gazeta iese îi fiâ-care ii
11
Si Tijornli ADonamente pentru Ansiro-Ungarla:
Spbşov, piaţa mra Hfc. SG. Pe un an 12 fi., pe şeae inul
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori notrancata ru B»
psimaso. — Manuscript* uu na N-rii de Dumlneoi 2 fl. pe an.
rstrimee. Pentru România si străinătate;
ISSEKATE se pnmsac la Adml- Pe un an 40 franol, pe ?6se
aUtraţlcne în Braşov şi la ni- luni 20 fr., pe trei iunl IO fr.
mătdrele Birouri ds anunslur!:
In Viena: M. Buia, Ktnnnch N-rii de Duminecă 8 fronol.
Bchalek, Rudolf Moaşe, A. Ovpsliks Se prenumără la tăie ofioieie
Naohfolger; Anim (hpelik, J. poştale din Intru şi din afară
Dannebcr, în Budapesta: A. V. şi la dd. aoieotorl.
Soldbergerg, Xcksiein Bemas; în IMamentil pentru Brasor
Bucuresoi: Agence liavas, Suo- W kW m m administraţiunoa, piaţa mare,
oursale de Houmanie; în Ham t6rgul Inului Nr. 80 etagiu
bar f,: Karoiyt & Labmann, I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Ineerţlunllor: o acria luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
garmond pe e ooidnă 8 &?.. şi Cu dusul în casă: Pe un an
80or. timbru ponr.ru o publi- A W ^TL LIS. 12fl., pe61uni6 fl., petreilunî
oare. Publicări mai deao după 3 fl. Un osemplar 5 or. v. a.
tarifă si învoială. său 15 bani. Atât abonamen
fleolame pe pagina a 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
seriă 10 or. seu 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 135. Braşov, Vineri 20 Iunie (2 Iulie) 1397.
grea, care fără mar! pierderi şi mare înoirea lui, şi faţă cu care guvernul din oause uşor de înţeles l’a formulat în
risic nu se pote delătura. a luat asupră-şî angajamentul de-a tr’un mod încă şi mai aont, ba chiar agre
N o u a b o n a m e n t Norocul fabulos, ce l’au avut face se fia puse în vigâre pănă la siv. După tote aoestea dâr putem să pri
ei de pe la 1865 încâce, i-a dus din 1 August a. c., oposiţiunea a cre vim ca fapt, oă Eomâuii uniţi — mirenii şi
la
isbendă în isbendă în ce privea ra zut, că e bun momentul de-a pune preoţii de-o potrivă — nu voeso să scie
Gazeta Transilvaniei porturile lor cu Austria. Numai de guvernului şurubul şi, printr’o obs nimic de mult citata comuniune oatolioă,
curând au dobândit, din punct de trucţiune energică, a-i face imposi oând aspiraţiile de naţionalitate es pe pri
Cu 1 Iulie 1897 st. v. vedere naţional maghiar, un nou suc bilă împlinirea angajamentului şi mul plan .
44
se deschide nou abonament la care ces pe terenul militar. a-1 sili astfel se se retragă. Foia ofioiâsă maghiară sa îndreptâză
14
invităm, pe toţi amicii şi sprijini Şi lucru curios! Tocmai în aceste A fost însă şi de-o parte şi de apoi în contra „partidei poporale , făoen-
torii fâiei ndstre. momente, când preponderanţa poli alta numai vorbă g61ă, că vor merge du-i imputări pentru atitudinea sa oonoi-
tică ungară în monarchiă pare a-şî pănă la estrem. Nu le vine la soco- liantă, ce a manifestat’o în programul ei
Pp-eţuS ©fesBffasimesî'SiMSiiBis
fi ajuns culmea, se întorc lucrurile tâlă se rischeze îmburdarea mecanis faţă cu naţionalităţile. Ii împută „partidei
Pentru Austro-Ungarîa: în orbita sistemului dualist aşa, în mului dualist. De aceea şi-au schim poporale , oă ea s’a răzimat tocmai pe
14
pe vua. a,si. ................................ 12 fl.
cât cei ce s’au urcat cu o răpecji- bat gândul şi şi-au moderat vitejia comuniunea aoeea oatolioă ou Eomânii uniţi,
pe şese ltinî ................................................ © fl.
pe trei 1-u.n.î . ............................. 3 £U. ciune atât de fenomenală la culmea şi Banffy cu soţii sei, şi extremii oând pe aceştia şi, prin mijlooirea lor, pe
unde se află, trebue să grijâscă bine din oposiţiă. Cei dintâi se gândesc greoo-orientall a căutat să-i câştige oa
Pentru România şi străinătate:
şi se ţină sâmă de admoniţiunea serios, cu tâte asigurările contrare, aliaţi în contra politicei liberale şi a sis
pe -u-rr cuxl ..................... -©O frarrcî
vieţei practice, care dice, că cel ce se renunţe la § 16, er cei din urmă temului de guvernare. Şi totuşi, — 4i°©
pe şese 1-u.n.i.................................. 20 „
pe trei l-ujaă .................................. IO „ stă sus să bage de sâmă, ca se nu nu se mai gândesc serios se restârne foia ofioiâsă — âtă, oă Eomânii uniţi nu
1,
Abonarea se pote face mai uşor cadă. cabinetul şi se provoce crisă, deşi voeso să scie nimio de acea comuniune
prin mandate poştale. Sciam noi fdrte bine, ca „pa acâsta ar sta în mâna lor. oatolioă, în mânia concesiunilor, oe li-le-a
44
Administraţiunea trioţii “ noştri nu sunt nici pe de Dec! neîmpăcaţii se vor împăca, pus in perspectivă „partida poporală , îndată
„Gazetei TVatnsil^airaiiei* . parte aşa de grozav!, cum se arată, îndată ce se tractâza de cojocul lor. oe e vorba să se validiteze aspiraţiuuile de
6
şi că, deşi înjură câte-odată de di- Asta-i prudenţă şi circumspecţiune naţionalitate, dâcă e de lipsă chiar şi în
minâţa pănă săra în contra Austria- ungurâscă. Până când o vor pute-o detrimentul intereselor catolice.
cilor, sciu fârte bine, la ce au se se duce neted şi cu ea, remâne între In fine „Bud. Tud.“ cfioe, că atitu
Vorbă golă. aştepte, decă aceştia li-ar declara barea viitorului. dinea episcopatului român şi a oonferenţei
într’o bună dimineţă, că nu vor să mirenescl (?) este un fiasco deolarat al „par
Mult svon s’a făcut cu spiritul mai scie de nicî un pact cu Un tidei poporale 44
resboinic, ce se pretindea, că a pă garia şi Ungurii să-şî vadă de j 'Foile unguresc! despre Conferenţa *
truns din nou pe oposiţionalii un capul lor. dela Clusiu-
guri din dietă. Părea mai mult ea Fac ei gură mare în dietă în j Fârte mult a superat observă
sigur, că scenele turbulente, care tâte privinţele şi oposiţionalii sunt Foile unguresc! publică rapor rile foiei oficiâse pe cei dela „Alkot-
odinidră au contribuit la retragerea gata în fiă-care moment se ameninţe turi amănunţite despre decurgerea mâny“, organul „partidei poporalei
ministrului-preşedinte Tisza, nu nu cu uniunea personală. Cu tâte aces Conferenţei delaCluşiu. Semioficiosul Ca introducere a raportului asupra
mai se vor repeţi, dâr se va para- tea, or! de câte-orî a fost în pericul „Budapesti Tudosito“ îşi însoţesce ra Conferenţei din Cluşiu acâsta fâiă
lisa şi nimici formal tdtă acţiunea pactul dualist, au stat pe loc cei cu portul cu următorul comentar, pe publică o critică lungă, ce o face
guvernului printr’o obstrucţiune din gura mare şi n’au mai stăruit de-a care-1 reproduc şi celelalte foi un organului oficios guvernamental.
cele mai întărîtate. răsturna guvernul şi sistemul. guresc!. Etă comentarul: Asupra observărilor, ce le face
Tote acestea păreau pănă mai Aşa se va întâmpla şi acuma. „E lucru soiut, că episcopatul român fâia „partidei poporale", vom reveni
erî alaltăerî neînlăturabile, şi la rân Mai întâiu s’au adresat mar! ame gr. cat. în oonforeuţa sa, ţinută la Blaşiu mai pe larg. Pentru astăcfî va fi de-
dul nostru am luat şi noi notiţă de ninţări guvernului, decă nu va re în (filei© acestea, a enunţat, oâ nu doresce ajuns, ca spre caracterisarea lor se
„crisa", ce se pregătea în colonele nunţa la cunoscutul paragraf 16. Mi- să faoă parte din autonomia generală ca- amintim, că „Alkotmâny" afirmă,
foilor maghiare. nistrul-preşedinte şi ministrul dejus- tolioă, oi va cere dela regele permisiune că archiereii român! uniţi la confe
T6te bune şi frumâse, dâr nu tiţiă înse au declarat, că nicî într’un pentru oonvocarea unui deosebit congres renţa lor ultimă „n'au eschis eventua
trebuia se se uite, ca Maghiarii cei cas nu vor ceda. De aceea, venind autonomie român gr. oat. Conferenţa inte litatea, că va lua parte la autonomia,
neaoş!, nu mai puţin ca cei de altă la rând legile privitâre la impositele ligenţei române gr. cat., oe s’a ţinut erî decă dorinţele îndreptăţite accen
pănură, sciu se fia viteji numai pănă pe zahar şi pe spirt, care stau în la Oluşiu, nu numai că a declarat de al tuate de biserica română unită încă
ce dau de câte-o piedecă în adevăr legătură cu pactul dualist şi cu re- său punctul de vedere al episcopatului, dâr mai de mult în representaţiile şi
FOILETONUL „GAZ. TBANS." In tăte schimbările sociale clasele, putea să fiă purtată fără puţin caracter oapul lor, aceştia şi-au simţit, cum se dioe,
oarl posedă nu sunt oele d’intâiQ, care o oriental. Denunţările, şâptele la poliţia, câtele şi s’au obicinuit oa în ale lor să se
iau înainte. Aşa şi în Macedonia mişcarea într’un ouvent mijlâoele de convingere for guverneze cu o întinsă măsură da guver
M a c e d o n i a
românâsoă a găsit îa înoeput mai mult ţată, pe cari le-au întrebuinţat şi le vor nare proprie.
dft T. lonescu. ecou în straturile populare decât în pătu întrebuinţa toţi răsturnătorii lucrurilor sta Era dâr inevitabil, oa în noua stare
(Fine). rile conducătore. bilite, au zugrăvit şi luptele intestine ale de luorurl să se aspire la o partioipare a
III. Acesta esplioă faptul fârte caraote- Armânilor şi au lăsat după ele urme, care populaţiunii în dirigerea instituţiunilor cul
Mişcarea românâsoă în Maoedonia, ristio, că de unde în oraşe mai mici oa Gre- nu se pot şterge ou înlesnire. turale, era tot aşa de inevitabil ca orga
prin înoeputurile ei modeste, căpătase un bena, GopeşI şi altele totă suflarea româ- Ou oât a sporit însă mişoarea româ nismele, care şi-ar fi văcjut puterile oiun-
oaracter Bpeoial, care de oătră cei oe nu-şl nâsoă a venit la şoola românâsoă, ba în nâsoă, cu oât s’a înălţat va(J& Eomâniei şi tite, să opae o resistenţă tenaoe şi să exa
dau sâmă de schimbările făcute de vreme unele oraşe şoola românâsoă a rămas sin ou oât a scficfut aureola Greoiei, mai ales gereze autoritarismul toomai oa să împie
se crede, că s’ar pută eternisa. gura şoolă, în Salonic, unde sunt mii de de oând cu turburările ei financiare, cu dece ştirbirea lui.
ŞoolI puţine, profesori puţini, o situa EomânI — şi Eomâni bogaţi — scâla pri atât s’a schimbat starea lucrurilor dela De aoi dorinţele aşa de viu şi de des
ţie preoară, în care nu soiai ac}l, dâcă mară armânescă n’a prins, âr în Bitolia, Armâni*). exprimate ale populaţiunilor armânesol, oa
peste o lună şcbla nu va fi închisă, dedase unde mai toţi creştinii sunt Eomâni şi Inoetul ou încetul au venit la oausa să-şi întoomâsoă şi ele eforii şcolare după
într’un mod firesc nascere la o organisaţie Greci nu se află mai de I90, pănă mai românâsoă oăpeteniile armânesol. Adesiunea modelul celor greoesol şi bulgăresol, de aoi
ou totul oentralisată şi autoritară. acum un an lioeul românesc era populat în lor, oa şi faptul înmulţirei corpului didac şi obstinaţa vechiului centralism de-a insista
Un singur om, oare să ţie tote frâ imensă majoritate de bursieri interni veniţi tic şi reorutării lui din omeni mai oulti- asupra împiedecărei technioe, lipsa unui
nele în mână, este forma de organisare, la de aiurea, pe câud lioeul greoeso era plin vaţl, a adus o firâsoâ şi indispensabilă ne episcopat româneso, şi de-a se pune în faţa
care omenirea a avut şi va ave recurs în de esternl bitolienî. voie de schimbare în organismul şoâlelor eforiilor indirect reounosoute, pe temeiul
vremurile anormale. In aoâstă stare de lucruri populaţia armânesol. unui non possumus legal, pe oare guvernul
Şcolile d’mtâih fiind tote numai pri de frunte nefiiud prea dată la mişoarea In Turoia europână sub aparenţa des otoman mai puţin otoman decât neoto
mare şi oorpul didaotic mai mult plin de românesoă, nici vre-un Joo însemnat nu potismului teooratio, moravurile au creat manii, îl lasă să repauseze neturburat.
patriotism decât tobă de carte, o disciplină putea să aibă în oonduoereă soolelor ro un puternic simţ de autonomia locală. Toc Mai catolic deoât Papa a căpătat un
ou totul straşnică şi o supunere necondi mân escl. mai fimd-oă Turoii au lăsat pe creştini de pendant: mai Turo deoât Turoii.
ţionată, chiar la hotărînle pornite dm mo Mai mult decât atât. Lupta dintre Astfel din ciocnirea a două tendinţe
tive mai mult seu mai puţin fantasiste, Eomâuii românisaţl şi Eomâmi greoomaul, *) Acesta va fi şi mai adevărat acum după aşa de opuse în fapt chiar când în apa
era lucru cu putinţă. lupta furiâsă ca tote luptele între fraţi, nu înfrângerea Greciei. renţă oădeau de aoord, s’au năsout luptele
