Page 73 - 1897-06
P. 73
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 185.—1897.
memorandele ei vor fi luate în con nier Militaire*, oare spune, că între Fran- gelui Umberto I, a numit membri onorifiol trului franoes al poştelor şi delegaţilor fran-
siderare^ Mai departe afirmă, că cia şi Rusia se schimbă note dipiomatioe ai numitei societăţi, dacorându-i în acelaşi cesl. Congresul s’a terminat Marţi la amecjî.
episcopii români uniţi, cari au luat pentru a se înţelege, „cc e de făcut în faţa timp cu ordul „Stella d’Ttalia“ în aur pe După ameijl membri congresului au fo9t pri
întotdâuna parte la conferenţele epis acestei purtări prOVOCătore a Germaniei*. d-nii N. Orapelianu, I. Demetrescu, Aurel miţi la oastelul regal Drott-Ingholm. La
r
copatului catolic sub preşedinţa Pri- * Şuluţiu, P. Mapulescu, toţi profesori ai li- banchetul dat în onârea 4’ iŞfA° i pri-
ar
matelui, s’ar fi învoit fără de nici o Timpul pleoărei preşedintelui Repu- oeului din Ploescl pentru luorurile lor di- mul toast l’a ţinut regele Svediei, care
reservă, „ca şi congrua preoţilor lor daotioe şi simpatia lor pentru Italia. în vorbirea sa a aocehtuat marea putere şi
blioei francase Felix Faure la Petersburg
u
se se reguleze de-odată cu aceea a responsabilitate a pressei. „In Svedia , Zisa
încă nu este fixat, dâr pe lângă tâte soirile
romano-catolicilor“. Greva muncitorilor agrari. In oomita- el, „De al căreia pământ ideile liberale au
oontracjioătore, aoâstă visită se oonsideră
tatul Ciongrad, pe lângă tâte măsurile de prins rădăoinî atât de veohl, libertatea
oa sigură şi ea are să urmeze înoă în de precauţiune ale guvernului, greva muncito pressei este aprope neţermurită*. — Er la noi
CRONICA POLITICA. cursul acestui an. Find-oă parlamentul fran- rilor agrari a isbuonit pe moşiile mai mul temniţele sunt împopulate ou Ziarişti ro
ces se închide numai cu sfârşitul lui Au
— 19 Iunie. tor proprietari şi înoă ou succes fârte mare mâni, graţiă patentelor absolutistice şi libe
gust, Faure a făout, se cpoe, la Petersburg pentru muncitori. Dintre 300 munoitorl, ce
Atitudinea Bulgarilor în timpul din întrebareă, dâoă nu cumva ar fi potrivit ralismului ungureso!...
urmă, cât a durat răsboiul tureo-greceso, să mârgă oam prin ultima săptămână a lui erau dinainte anga-jaţl pentru a secera grâ- Comunicaţia nâstră cu Yiena-Bada-
a amărît tare pe Turol, aşa că posiţia prin August, sâu în primele (Jile ale lui Sep- nele^dela trei moşii, nu s’a presentat la muncă pesta se va face, precum suntem informaţi,
cipelui Ferdinand se cou3ideră astăcjl cam temvre. ’I s’a răspuns însă oă deâreoe aoest nicî-unul. S’a trimis repede un om în Ardeal, mai multe Zile înoă numai pe linia Arad-
aşa numai, oa fruncja pe apă. Am amintit şi timp coinoide cu programa de călătoriă a oa să angajeze dintre muncitorii, oe lucrâză Alba-Iulia-Teiuş, deâreoe luorările pentru
noi la timpul său, că Sultanul şi-a propus Ţarului, o visită la aoest termin ar fi fârte pe la căile ferate. A şi angajat vre-o 60 pen restabilirea oomunioaţiei între Aghiriş şi
să răstârne pe Perdinand de pe tronul de incomodă şi oă ar fi mai bine, oa Faure tru câte 1 fl. 50 or. la cji. Aceştia însă în- Nadăşul-ungureso abia în vre-o Z®o© ZA©
guvernor al Rumeliei orientale şi în locul să-şi amâne călătoria sa la Petersburg pe tr’o cji abia au secerat 6 jugăre, deâreoe se vor pute termina. A fost un mare no
lui să numescă ea guvernor un paşă tur mai târejiu. După planul mai nou, Faure erau nisce Slovaci şi alţi muncitori străini, roc, că surparea dâlului dela Gârbău, oare
cesc. Sultanul în adevăr a şi voit să faoă va sosi astfel la Petersburg între 15—20 oarl nu se pricep la secerat. Proprietarii a causat întreruperea oomunioaţiei pe linia
acâsta; ceea ce l’a împedeoat însă a fost August. din comitatul Ciongradului s’au convins
întrevenirea puterilor, cari de tema, că prin * din aoest css, că măsurile luate de guvern ferstă între Oradea şi Cluşiii,' s’a întâmplat
toomai într’un timp, oând n’au circulat pe
asta s’ar arunca din nou un tăoiune aprins pentru a paralisa greva sunt zadarnioe.
O telegramă din Oonstantinopol a- Se cjioe, că ei prefer să piârdă întrâgă re acolo trenurile şi oă catastrofa a ajuns la
în Peninsula balcanică, au reţinut pa Sul
nunţă, că un tribunal militar va judeoa pe colta, decât să mai angajeze muncitori aşa ounosoiuţa impiegaţilor drumurilor de fier
tan dela realisarea planului său. Principele
25 de studenţi din şcâla militară şi din de scumpi. înainte de oe să fi trecut pe aoolo vr’uu
Ferdinand al Bulgariei are aşa-dâră să da-
şcâla de medicină pentru „rifevretire în tren. O căsuliă de pază a fost cu totul în
torâsoă mânţinerea posiţiei sale numai
11
contra Sultanului . Aoâstă „judecată este Esamen. Suntem rugaţi a anunţa, că gropată de massele de pământ, oe s’au
11
dorului de-a nu se conturba pacea eu- echivalentă ou mârtea „nenorooiţilor tineri. esamenul din religiune cu elevii români prăvălit peste terassamentelă drumului
ropână.
* Ei fac parte din partidul tinerilor turol, gr. ost. dela tâte institutele de învăţământ de fier.
oarl luptă pentru dobândirea unei oonsti- din Braşov se va ţinâ mâne, Yinerî, în 2
Săptămâna trecută, Germania a făcut Furtună în Austria. Din Linz se te-
tuţii. Acâsta e tâtă vina lor. Poporaţiunea Iulie n. la ârele 2 p. in. în localitatea gim-
o penibilă surprindere celorlalte puteri eu legrafâză, oă în 28 n. o. după amâZl asu
ropene. P vorba de aprovisionarea armatei Turoiei, nu numai cea creştină, oi înşi-şl nassului român. La esamen sunt invitaţi a pra Austriei de sus s’e deslăntuit o furtună
Mohamedanii în mare parte s’au săturat lua parte toţi, câţi se interesâză de mer
cu un nou sistem de tunuri şi de pusei. grâznioă, împreunată ou rupere de nor şi
de stările de acj* diu Turoia şi vor reforme, sul instruoţiunei.
Acum toomai, când armatele Europei în- grindină, oare a nimioit total sămănăturile.
tregl sunt preocupate de cugetul, ca să în- vor libertate. O puternică mişcare s’a por Fulgerai a lovit în mai multe oase, pe
troduoă tunurile ou repetiţia ori nu, împă nit în direcţia acâsta în Turoia şi mişoarea Catastrofa de drum de fer, ca s’a în oare le-a sprins. Furtuna a durat timp de
ratul "Wilhelm a ohiămat la sine pe toţi ia tot mai mari dimensiuni. Intr’o bună tâmplat in Kolomea (Galiţia) a fost prici o âră.
nuită, precum am anunţat, în urma unei
ataşaţii militari aflători în Berlin şi li-a fă diminâţă ea uşor pâte să ajungă la o for
mală răsvrătire, pe oare apoi tribunalele rupturi de nor. Sâmbătă sâra pe la 9 âre Perderile Turcilor în resboiu cu Grecii.
cut cunoscut, că Germania încă din anul Din Oonstantinopol se anunţă, oă minis
militare nu o vor mai putâ sufoca. s’a întâmplat aoâstă ruptură şi pănă la 3
1889 se înarmâeâ în ascuns cu astfel de tu
âre diminâţă a plouat de-a vărsat. In urma trul'de răsboîfi turcesc a dat aoum statis
nuri cu repetiţia, aşa că astăcjl întrâgă ar acâsta tâtă partea de jos a oraşului a fost tica ofioiâsă despre perderile avute în răs-
tileria e prov&cţută cu asemenea tunuri. Mem Revoluţia, ce a isbuouit în insula Cuba, inundată. Un mare număr de oase s’au sur boiul ou Grecii. După acest raport în lup
brii parlamentului însă spun acum, oă ei tele din Tesalia Turcii au avut 900 mort!
ia din cp în cji un caracter mai serios şi pat. S’au nenorocit şi oâţl-va âmenl. In de
astă iârnă, prin luna lui Decemvre, au aflat şi 2400 răniţi, âr în luptele diu Epir 91
mai ameninţător. Trupele spaniole, pe lângă curs de câte-va âre a trăsnit în Kolomea
despre trâba asta, dâr li-a suoces pănă mort! şi 264 răniţi. Intre aoeştia au fost 2
tâtă silinţa oe-şl dau, nu sunt în stare să de 18 ori, aşa oă ou tâtă plâia a mai is
acum a ţină lucrul în secret. Desooperirea paşale şi 74 oficerl.
suprime revoluţia. Pe cât timp ţin ooupat buonit şi foc în mai multe loourl ale ora
însă mai are şi o altă parte de mare sen-
câte-un teritoriu, lucrurile mai merg cum şului. Furtuna se îndreptase spr9 Stanislau
saţiă, din oare pănă acum numai atâta se merg, îndată oe însă trupele se retrag, in toomai pe timpul, când pornise trenul de
scie, că şese batahone de infanteria sunt pro- surgenţii imediat se revoltâză din nou. în persâne diu Cernăuţi. Apele oe venâu din Petrecerea cu dans. „Exitus“ aran-
vâcţute cu un nou sistem de pusă şi doue re chisorile sunt pline de indigeni, dâr tote tâte părţile au subminat podul de pesta giată asâră de maturisanţii dela şoolele
gimente de cavaleria cu un nou sistem de ca medii române din Braşov, a reuşit neaş
l
măsurile de rigâre nu ajută nimic pentru rîuleţul Kosatzowka. Pe la 1 şi / noptea
rabine. Aoeste arme sunt de un calibru mai 2 teptat de bine.
a domoli poporaţiunea. îndată ce cineva trenul din Cernăuţi treoend peste pod,
mio ca pu9eile întrebuinţate acjl înarmată; I’ţî era drag să privesoî cununa de
cel mai mare avantagiu al lor constă în- ese din înohisâre, e sigur, oă se alătură la s’a surpat. Locomotiva împreună ou cinol tineri, în a căror fisonomiă se esprima bu
tr’un aparat automat, cu care sunt provâ- revoluţionari. Miseria şi fomea înoă seceră vagâne de cl. I şi II s’au prăvălit îa apă, curia, şi fericirea oădupă mulţi ani de studiu
numărose victime, âr în partea de apus a rupendu-se de celelalte vagâne de cl. III,
cjute. Puscile ou repetiţia Manlieher, oe se şi după grijea şi temerea ce-au avut’o în
întrebuinţăză în armata năstrâ, sunt numai insulei mai bântue şi epidemia vărsatului. oarl diu norocire rămaseră pe şine. Looo- faţa ultimelor esameDe de maturitate, aoum
Mai adauge apoi, că valârea banilor de motiva a dispărt cu totul în apă, dela cele
ou 5 glănţe; nouăle pusei germane însă li s’a deschis terâmul vast plin de spe
hârtiă a soăcjut în mod fârte însemnat, aşa lalte vagâne răsturnate în apă se vedea ranţe surîZâtâre oare a format idealul lor.
sunt ou opt glonte. — Câ oe sensaţiă a pro
că 264 dolari de hârtiă abia valorâză 100 numai partea de sus. Pece persone au fost Consoiinţa acâsta le însenina feţele
dus aoăstă descoperire, se pote vedâ din
dolari în aur. Funcţionarii de cinci cjile nu omorîte, dâuă grav rănite, âr 10 uşor ră şi bucuria şi veselia lor se resfrângea şi
un artioul al făiei militare franoese „Ave- şi-au primit lefile. Un faliment de stat pare nite. Cu totul s’au aflat în tren 120 de asupra celor de faţă, fără deosebire.
a fi inevitabil. Şi oare este causa revolu pasageri. Intre călătorii nenorociţi se aflau O ideă fericită eu avut tinerii stu
ţiei din Cuba? — Numai şi numai nemul- şi un medio de regiment care făcea călă denţi, rugând pe d-na Elena Popoviciu să
intestine dela Armâni, lupte în oare după ţămirea poporaţiunei, care doresoe o con toria de nuntă ou tinera sa femeiă. Curen primâsoă a fi patrâna aoestei petreoerî.
obioeiul oriental prea des şi prea ou stituţia liberală şi o autonomia propriă a tul apei a fost atât de puternic, înoât un D-sa a representat cu demnitate acest pa-
uşurinţă s’a făout apel la autoritatea poli- lor. Pe oât timp Spania nu va da insulei vagon a fost luat şi dus de valuri pănă la tronagiu, sprijinind tot-odată după cum
ţienâscă din imperiu. acestea, cu greu va mai putâ avâ pace. depărtare de 300 metri. am auZit în mod fârte generos în tote
Creştinii desbinaţl în secte făoeau me Dorul de libertate e puternic şi nu se mai
reu apel la împăraţii bizantini oa să des- pot pune stavile în calea lui. Congresul internaţional al Ziariştilor. privinţele pe studenţi. La râudul lor studenţii
n’au întârZiat ai aduce omagiile lor de
lege ou sabia lor laică controversele teo Pilele aceste s’a întrunit în Stookholm, ca
logice. Cam tot aşa Armânii s’au cam ju pitala Svediei, un oongres al Ziariştilor din reounosoinţă.
cat ou focul, oând pentru controversele lor tâtă lumea. Membri oongresului au fost Dansul, oare forma păreohl tot tine
naţionale, nu s’au sfiit să facă apel la au primiţi în mod fârte călduros şi distins de rele de fetiţe şi studenţi a decurs după
oum le era şi inima, forte vesel şi vioi.
toritatea unui guvern însufleţit de cele mai 19 Iunio. regele Svediei, da guvern şi de oraşul In pausă unde publicul a treout în
bune sentimente, dâr pe oare atâtea zizanii Stookholm. Un şir de serbări da cele mai
Esamenul de maturitate din Blaşin. sala de-alăturl la mese, simpaticul nostru
ar putea la urmă să-l plictisâscă. Ni-se scrie: Esamenul verbal de maturitate frumâse s’a dat în onârea diariştilor. La bătrân tata Axentie a ţinut o vorbire oca-
D’aioi, dela noi, este bine înţeleş, că representaţia de gală dela operă, mouar-
nu pot merge decât sfaturi. Acele sfaturi Ia gimnasiul din Blaşiu s’a ţinut In 27, 28, chului i-s’an făcut mari ovaţiunî din partea sională fârte nemerită, terminând închină
şi 30 n. c. Admişi au fost 38 dintre cari paharul în sănătatea patronase).
însă, deoă oel oare le dă este om cuminte, publicului, oare s’a ridioat în pioiâre, oând
unul s’a retras din oausă de bâlă; unul a Mai târZiu talentatul tînăr Macavei, oare
trebue să fiă de aşa fel încât să satisfacă căcjut pe un an-, 10 (din câte 1 studiu), pe s’a cântat imnul poporal svedian şi i’a acla a fost prefectul studenţilor din acest an,
majoritatea Armânilor pe cât e cu putinţă câte 3 luni; 16 s'au declarat maturi, 8 ma mat pe regele cu urări în tâte limbile. printr’o vorbire drăgălaşe îşi luă adio îu
să nu înlăture nici un couours folositor şi Asupra desbaterilor congresului vom mai
mai ales să evite discutarea întotdâuna turi cu bine şi 2 maturi cu fârte bine. La reveni. Notăm acum numai, că Luni s’a numele său şi al colegilor săi de societatea
mânjită de politica de partid şi mai întot esamen a asistat ca oomisar din partea discutat asupra oestiunei importante de-a din Braşov, unde spune că s'au aflat şi
Gonsistorului metrop. Rvds. Dn. canonic
simtit aşa de bine. Mulţămi la urmă d-nei
dâuna lipsită de informaţii directe, a oes- se reduce taxele pentru telegramele interna
Gavrilă Pop, âr oa delegat guvernial Kuncz Popovicî închinând păharui în sănătatea
tiei macedonene aioi în ţâră la noi. ţionale ale pressei. S’a împărtăşit, că minis
Elek. — Târnăveanul. d-sale şi în a societăţii române din Braşov.
Reounâseem, că o asemenea operă trul franoes al poştelor a început să trateze După pausă urma dansul aprâpe mai ani
este o operă grea. Ea cere nu numai Profesori români decoraţi. Ni-se scrie cu diferite state în privinţa acesta. S’a de mat oa înainte, pănă spre diminâţă.
munoă, inteligenţă şi patriotism, ea cere din Ploescl: Guvernul Italiei, în urma re- cis oa comitetul central al congresului se
mai ales răbdare, cumpătare la minte şi oomandaţiunei d-lui oomandor Tarantelli, trateze cu diferitele guverne şi ou sooie-
taot în apucături. preşedintele societăţii literare „La stella tăţile telegrafelor spre a ajunge la un re-
d’Italia“, care e pusă sub patronagiul re sultat favorabil. Sa votat mulţămită minis
