Page 74 - 1897-06

Nr. 135.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

Catastrofa din Galaţi. Galaţi, 11.30 nâptea. — Pentru inundaţi să vor aranja ULTIME SOIRI,
In acest moment apa a rupt digul seriă de sărbărl de tot felul. Cornitetu
Cetim în „Epooa“ de ac|î: din strada Cereş. Jockey-Clubului va organisa o seriă de Constantinopol, 29 Iunie. Delegaţii
Asâră, târcjiu, corespondentul nostru Panica este mare. S’a dat alarma ca serbări hipice, la care se vor da şi două Românilor din Tesalia au presentat erî
din Galaţi ne-a telegrafat, că apele lacului oaruselurl militare. — Asemenea va aran]a ambasadorilor pitterilor Memoriul lor,
loouitorii, oarl s’au ouloat să se deştepte şi
Brateş au rupt în două locuri şoseaua Ga­ şi Clubul regal în parcul looalulul său prin care cer se rămână sub stăpânirea
se părăsăscâ casele lor. Oraşul este în doliu.
laţi-Reni şi s’au revărsat asupra părţei seriă de sărbători tot în favârea inunda Turciei.
oraşului numită vale. „Timpul“ aduce următârele amănunte ţilor. — Societatea Centrală — Agricolă Salonic, 29 Iunie. Turcia trans-
Catastrofa este îngrozitâre. Jumătatea despre ruperea digului al doilea: subscris 10,000 de lei în folosul viotimelor p6rtă continuu trupe în Tesalia. In
de oraş este sub apă; doourile, mai multe E miecjul nopţei şi întunereoul mare. inundaţiunilor. Ţilele dela 14—25 Iunie a fost trans­
fabrice, între oarl fabrica de lemne Goetz, Pe apă, pe iol pe colo se văd lumini, cari portate prin Salonic la Tesalia 15,000
deposita mari de cherestele, magaziile de umblă în t6te părţile. Sunt băroile. Gră- ostaşi, 200 gendarmî, 2500 cai, 8000
mărfuri ale drumurilor de fer, întrepositele mădela de omeni e fârte mare, şi învălmă- Bazele X şi vama. pusei şi 40 vagone cu provisiă.
regiei eto. etc., sunt de asemenea sub apă. şsla şi mai mare. Cară ou boi, trăsuri, că­ „Figaro din Paris scrie:
u
Soldaţii cari, cji şi nopte, lucrau la întă­ ruţe, t6te sunt înoărcate ou bagaje şi por- Vama nu se va suprima prin invenţia Atena, 29 Iunie. Din isvor semi­
rirea şoselei, au părăsit- lucrările. neso spre deal. Circulaţia se tace ou greu de care vorbim. Am putâ (jioe: din po oficial se comunică, că venitele Gre­
Loouitorii din vale au fugit, spăriaţl, şi a trebuit să intervie armata spre a se trivă. ciei vor fi în anul acesta cu 40°/
0
în partea de sus a oraşului. Panica este ţiue ordinea. Invenţia aoâsta tinde să snorime ve­ mai mici ca anul trecut. Venitele
generală, se cifreză aproximativ cu 65 mili6ne
Apa creşte la digul al doilea repede xaţiunile la care sunt supuşi oălătorii cins­
Altă nouăle soiri pe care le-am primit şi ou forţă. In gară tote maşinele sunt snb tiţi din oausa celor cari vor să comită drahme, pe când cheltuelile fac 185
astă nopte din Galaţi: presiune. Sunt vr’o două-zeol. Ele au fost fraude. Nu vor mai fi oolete răsturnate, milidne. Financele statului sunt sleite
Şoseaua Galaţl-Renl a fost ruptă pe puse în mişcare spre a duoe departe va- oufere deschise, oolete poştale desfundate, cu totul.
la ârele 7 săra. Un vânt puternic, care pârele ou mărfuri şi bagage. pe sourt: vremea de aur a vămii, a vame
bătea de la Nord a agitat aşa de tare apele L i t e r a t a s a*ă.
Lumea ce se adunase la aoest dig şilor şi a călătorilor cinstiţi.
întrunite ale laoului Brateş ou ale Pru­ Foia Pedagogică, ce apare în Sibjiu
privea îngrocjită spectacolul orecjend, că el De mult timp d-l Pallain, activul şi
tului, în cât şoseana nu a mai putut re^ se va opri aoi. Apele crescând mereu cu distinsul director general al vămilor, îsl sub redaoţiunea d-lui Dr. D. P. Baroiauu,
sista. Nr. 12 cuprinde: Aritmetioa în anul şco­
furiă se înalţă mugind şi ou enorma lor punea şi pun9a şi inginerilor întrebarea
Gara şi linia ferată sunt inundate lar dintâiu, de D. Comşa. — Modele de
Din Galaţi nu mai plâcă nici un tren. presiune sunt gata să sdrobâsoă şi aoâstă următore: leoţiunl: Ocuparea Daoiei prin Traian, de
apărare. — Deore-ce racjela X, (racjele Ronţ
Apele Prutului eu ale laoului Brateş Dr. I. Stroia. — Din literatura şcolară. —
Şi, într’adevăr, pe la orele i şi ju gen) 'pătrund — sousaţî aoest cuvânt 9.1
şi ale Dunărei sunt întrunite. Peste 25 mii Informaţiunî. — Felurimi. Abonamentul,
mătate din nâpte, apa îl ouprinde, îl rupe unui „vameşi coletele umane, n’ar putâ pă­
âmenl sunt pe drumuri. oare se pote face la administraţia „Tipogra­
şi se varsă în torente. Lumea e ouprinsă trunde şi coletele omenilor? 14
de groză, toţi fug. Apa îi ajunge şi omenii Şi la aoâstă întrebare atât de logioă fiei arohidieoesane , costă pe an 3 fi. Pen­
Galaţî, orala 10.50 săra. fug mereu în acest torent, care le ajunge se răspundea totdâuna ou faimosul argu­ tru România 10 lei.
Şoseaua spre Prut s’a rupt pe la 6rela pănă la genunohl. ment: e o distanţă între descoperirea sciin- *
4 j m. după amiază. Tâtă cjiua a bătut Aoeste torente veneau din două părţi: ţifioă si aplicaţia ei industrială. Istoria Pedagogiei de V. Gr. Borgovan
u
un veut puternic, oare în oele din urmă a din stradele Griviţa şi Daoia. Trompetele Etă că tocmai aplioaţia aoâsta a de­ a eşit deja de sub tipar în editura libră­
oausat ruperea. sună alarma, sergenţii flueră să dea de soire venit praotioă. Primele esperieuţe s’au fă­ riei H. Steinberg din Buouresol (Strada
Şoseaua este ruptă pe o întindere de şi 6menii ţipă îngroziţi. cut ieri, la ministeriul finanţelor, în faţa Şelari 18), Preţul 3 lei. Se pâte prooura şi
30 m.; revărsarea apei a fost groznieă; direotorului general şi a şefilor de serviciu. arin administraţia (Ţarului nostru.
Torentul furios, oare a cuprins gara
soldaţii, oarl luorau la apărarea drumului Am fost ieri la d-nul Pallain şi âtă ce
ou t6te dependinţele ei se revarsă spre port
fund surprinşi de revărsare, au părăsit lu. şi apele s’au unit cu ale Dunărei, formând mî-a pis:
erările fugind care în cotro apuca. în oraş un alt Brateş imens şi din oare se „Inohipueşte-ţl un binoclu mare cân­
14
In mai puţin de două âre, mahalalele văd eşind oasele omenilor, unele înecate tărind 20 de kilograme, aşecjat pe un pi­ Descendenţii Reginei Angliei. „Times
Bâdăîan, Sf. Dumitru şi Isvorul au fost pănă la acoperiş. cior învârtitor, ca o cameră nâgră a unui constată, oă Regina Victoria a Angliei are
oompleot inundate, pănă la linia drumului Câte-va mii de familii sunt fără adă­ fotograf. Binoclul aoesta, în loc să se ter­ ou totul 79 de descendenţi. Anume: 9 fii,
de fer. mine ca două lentine oare măreso, se sfâr- 40 nepoţi şi 30 strănepoţi. Dintre aceştia
post şi şi-au pierdut tot avutul lor. Nu se
Panica. Ţipetele locuitorilor, surprinşi soie, păuă în momentul când soriem aoeste şesoe cu două eoraourf fluoresoente oa cele mai sunt în viâţă: 7 fii, 33 nepoţi şi oâţl-
de apă, umpleau văzduhul; din tote părţile oare slujeso pentru esperienţele cu ra4ele va strănepoţi. Dintre strănepoţi, 19 sunt
rânduri, dâoă n’avem a deplânge şi vieţi :’eciorI, âr 17 fete. Dintre nepoţi, ‘W’ilhelm II
nu se aufiiau de oât strigăte de ajutor. X. Obieotul de esaminat se aşâcjă între lu­
pierdute în aoest desastru.
Spectacolul era sfâşietor. S’au orsanisat mina obicinuită a aparatelor radelor X şi împăratul Germaniei şi Ţarina Rusiei sunt
imediat ajutâre; plute improvisate, luntri Dinoolul acesta şi se vede imediat tot oe stăpânii celor mai puternice state din lume.
particulare şi de ale flotilei de răsboifi mi­ Din Brăila se anunţă: In vedere, că conţine obiectul acesta. Dintre strănepot!, oca mai tînără este ar-
şunau în t6te părţile dând ajutor. Omenii apele Dunării continuă a cresoe şi pentru „E minunat şi sunt înoă surprins de ohiduoesa Taţiana, fiica mai raioă a Ţaru-
unii suni goi, alţii îmbrăcaţi, înotau scoţând a evita o catastrofă s’a oonstruit importul aplicaţiunile admirabile ale acestei desco­ ui Nioolae II, căreia Ţarina i-a dat naş-
0
din case femei, copii şi lucruri. Tot oraşul Brăila un al doilea dig de apărare. Graţiă periri. oere numai ou câte-va (ŢI înainte.
alergase în vale ca să vadă desastrul. Toţi măsurilor luate de serviciul doourilor, speră „Am putut astfel, &cjl diminâţă, să nu­
51
•erau ounrinşi de spaimă şi mâhnire. că portul Brăila va fi ferit de nenorocirea măr într’o cutie de ţigări, închise, oele 25 ALBINA institut ile credit şi de econom.
Desastrul. Magaziile de la gară s’au întâmplată în portul Galaţi. de ţigări ce conţinea. In interiorul uuui FiHia!a ISrnştov.
nutut deşerta: tote rasşinele de pe linii şi scaun am putut număra tote resorturile. Conspectul operaţiunilor în luna lui Iunie 1897.
din ateliere, precum şi o parte din vavâne Intr’uu colet postai bine înohis şi înfăşurat I n t r a t e :
au fost exoediate la gara Bărboşi. La gară Scirî din România. am văcjut o păreohe de buton! de manşetă.
Şi aoâsta fără pregătiri speciale, în aoelaşl Numărar ou 1 Iunie 1897 8,533.39
orl-oe servieifi a fost suspendat, toţi cău­ fl.
Se asigură, că medicii curanţi ai prin­ cabinet în care ne aflăm acum; am închis Depuneri spre fructificare . n 144,315.43
tând să soape oâte oeva. Cambii răscumpărate.
cipelui moştenitor român, văcjând necesi­ numai perdelele dela ferâstră. y ) 97.238.44
Ana însă venea mereu: la orele 7 gara, tatea, ca prinţul Ferdinand să fiă transportat „Văd în aoâstă aplicaţie a razelor X Conturi curente . . . . n 46,615.05
depositul de masine şi magaziile din îm­ ori la Sinaia ori la Câmpulung, unde ae­ la vamă consecinţe incalculabile şi mai împrumuturi pe efecte şi 5,931.20
alte împrumuturi . .
prejurimi au fost inundate; apa avea o rul este mai curat şi mai sănătos si prin ales fericite pentru public. E înainte de împrumuturi pe producte . n 4,637.80
înălţime la gară, la aoâstă 6ră, de 55 cm. urmare şi mai priinoios pentru sănătatea tote un mijloc admirabil de a evita în Monetă................................ Y ) 4,072.04
77
De asemenea la doourl apa este pănă la Alteţei Sale, decât aerul din regiunea dela mod preventiv frauda. Gând se va soi, că Rimesse.............................. Y ) 3,662.98
brâu. Cotrooenî. Strămutarea acesta se va efeo- se va pătrunde printre bagajele d-v., prin­ ComisiunI, oupâne şi efecte 71 31,207.16
Apele ou năvălit si în strada Cereş, Bănci.................................. 77 106.815.12
tui îndată ce reoonvalesoentul se va simţi tre hainele d-v. şi chiar printre plăcile Interese şi proyisiunl . . 7,974.60
flâr au fost oprite de digul ridioat. Sute mai în puteri. Atunci se vor strămuta şi re­ blindate ou oare îşi îmbracă contrabandiştii Diverse ............................... Y ) 1,426.34
de 6men.t şi căruţe tuorâză la întărirea gele şi regina ou ourtea la Sinaia. Bule­ de alcool pioiorele şi pieptul, mi-se pare n
acestui dig, pentru a scăpa oel puţin par­ tinul din urmă, de Marţi diminâţa, oonstată, că frauda va diminua. fi. 462,429 55
tea oraşului situat între strada Cereş şi că starea Alteţei sale regale este fârte „Si pentru publioul oare nu faoe E ş i t e :
deal. satisfăcătore. contrabandă, şi ale cărui bagaje se deschid Depuneri spre fructificare fl. 172,164.18
Victime. Pănă în aoest moment nu se de mâuî adesea prea uşore — nu-i aşa?— Cambii escomptate . . 71 107,609 87
pâte precisa dâoă sunt viotime, oăoî oon- — M. S. Regina avisitat MerourI dimi­ se va pătrunde de acum încolo, cu binoo- Conto curent......................... 46,140.25
nâţa la Ateneu atelierul pictorului Adjukie- împrumuturi pe efecte şi alte
trolul în mijlooul panioei şi zăpăoelei ce lul în interiorul aoestor cufere fără a le
vicl. Soim, oă aoest renumit pictor luorâză - împrumuturi....................... 77 14,318.—
domnesoe, este imposibil. Un oopil însă desfaoe şi se va sfii dâoă outia de ţigări împrumuturi pe producte . 2,300.—
este sigur, oă a fost înecat. la marele tablou, oare înfăţişâză presenţa Monetă................................. 71 2,059.88
împăratului Franoiso Iosif la revista mili­ oonţine, outn spune oălătorul, un obiect de
Pagubele. îngrijirea tuturora este în­ toaletă sâu ţigările proibite! Rimesse................................ 3,662.98
dreptată în acest moment la marile canti­ tară asupra armatei române la Cotrooenî „Tot aşa va fi la aooise unde va ComisiunI, eupone şi efeote . 7) 8,472.50
sub comanda regelui Carol. Regina a stat Bănci.................................... 77 95,236.03
tăţi de producte, ou cari erau pline mulţi­ ajunge să se proiecteze binoolul asupra
mai mult de o 6râ la Ateneu. Interese şi provisiunl .. 77 1,534.60
mea de hambare înecate. Pagubele sunt buţilor, sâu aBapra omenilor pentru a vedâ Spese şi salare...................... 77 1,305.49
•enorme. Peste tot locul nu vecjl de oât că­ — D-l Ioan Neniţeeou fost inspeotor dâoă conţin apă sâu alcool! Diverse................................. 1,070.88
ruţe înoăroate cu bagaje. Numărul celor şoolar şi deputat e numit prefect al jude­ „Fără îndoială, vor fi ore-cari greu­ Numărar eu 30 Iunie 1897 V 6,554.89
rămaşi fără adăpost este enorm. ţului Tulcea (Dobrogea) şi a şi pleoat la tăţi de instalaţie, dâr acestea vor fi uşor fl. 462.429.65
La Zâclâu. Satul Zăclău situat pe ma­ postul său. învinse. Prinoipiul e găsit: ou un aparat
V. Bologa m. p. N. P. Petrescu m. p.
lul drept al Dunărei, în faţa Galaţilor, este — Celebra cântărâţă lirioă română forte lesne de mânuit se va putea vedâ ce dirigent. adjunct.
inundat: 110 oase sunt sub apă, care are Dharolee a fost primită Dumineoă în au­ se petrece în tâte coletele. 14
y. Uvegeş m.
o înălţime de 5 metri deasupra solului. dienţă de Regina, care i-a cerut ooncursul D-l Pallain adaugă apoi, oă esperien- comptabil.
Loouitorii acestui sat parte s’au refu­ pentru o serbare de se va da sub înaltul ţple făcute în cabinetul său vor fi conti­ /
giat la Jiglina şi în Galaţi, parte aştăptă 6ău patronagiu în folosul viotimelor inun­ nuate în tote gările din Paris şi oă în cu­ Proprietar: Dr. Aurel Mureşiauu.
înoă ajutor. daţilor. Artista să înţelege a primit ou plă­ rând tote gările de vamă din Paris, apoi
cere propunerea reginei. accizele, vor fi- înzestrate ou noul aparat. Redactor responsabil: Gregoriu Maior.