Page 76 - 1897-06
P. 76
Mscîim AftMsistniinia, „{janta'* iese în i-care di.
şi Tipgnîi Abonamente pentru Anstro-Onearia:
Braşov piaţa mare Nr. 30, Pe un an 12 fl., pe şese iunl
8os;i#oU aoftrannftSB an un 6 fl., pe trei luni 3 fi,
iBîlfoe/T'.—Muuanuuripte «« «<s N-rii de Dumlnaoâ 2 fl. pe an.
sstî’imnt Pentru România si străinătate;
IBSEKATE se piriiueso la Adnil-
alstraţlune !n Braşov iţi ia ar- Po un an *0 franol, pe şâse
SaătAreio Birouri da «munoluri: luni 20 fr., pe trei iunî 10 Ir.
în Tiena; S.. Hvmu, fitiKrreh N-rii de Duminecă 8 franol.
Schalek, Rndclf Motiie, Ă. Oppslikt Se prenumără la tito ofioiele
Nachfolgor; Anton OppiiiTc, J. poştale din Intru şi din arară
Dannebcr, In Bndaposîf),: i. V. şi la dd. ooieotori.
Ooldbergerg, Seksunn Rerr.as; In tnonamentnl pentru Braşov
Bucuresei: A r jtn c c H a v a s , Suo- administraţiunea, piaţa mare,
euTBaăo de Roumani.e; în Ham- târgul Inului Nr. 30 etagiu
burj.: Karoiyt <6 Liebmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inaerţlunlior: o sorii luni 5 fl.,pe trei luni 2fl. 60 or.
garmond pe a ooidni 8 or. ai Cu dusul în casă: Pe un an
BOoî. timbru pentru o pnbîi- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
oare. Publicări mai dese după. 3 fl. Un esemplar o or. v. a.
turiiă şi Învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Roolams pe pagina » 3-a o tele cat şi inserţiunile sunt
U6riă 10 er. »en 80 bani. a se plăti Înainte.
Nr. 136. Braşov, Sâmbătă 21 Iunie (3 Iulie) 1897.
au umblat în anii din urmă mereu oraşele şi oomunele, tot în sarcina contri tanţii poporului cehie şi are sinoera voinţs
A\WA*A\WWAVWA*A\\-AWvVWWAVAVAWAWWAWWWWWvWWWVVW/WVVW/AW/AWVV¥W>
pe la conferenţele concbiămate de buabililor. Aoum are să urmeze o nouă ohel- de a esecuta pe deplin egala îndreptăţire
N o u a b o n a m e n t primatele unguresc, catolicii din ta tuâlă, care este a se datori tot reformelor a limbilor ;în spiritul unei autonomii mo
băra lui Zichy aru~.fost seduşi a politice bisericesc!. -B» vorba adecă de îm derate. Altă întrebare este, dâoă are posi
la
crede, că în sînul acestui popor cre bunătăţirea salariilor preoţilor, pentru care bilitatea şi puterea de a duce acâsta la
Gazeta Transilvaniei dincios al Metropoliei de Alba-Iulia, soop ministrul de culte va oere în tâmna sfârşit. Dr. Herold crede, că nu o are.
totul sunt numai archiereii şi, afară viitore votarea unui budget anual de un
Cu 1 Iulie 1897 st. v.' de cercul lor. nu mai esistă nici o milion şi 100,000 fl.
Interesant este, că Irlanda n’a serbat
se deschide nou abonament la care dorinţă, nici o nisuinţă, nici un Luorul adecă stă aşa : Pentru plăcerea jubileul reginei Vicioria. Numai provincia
Invităm pe toţi amicii şi sprijini postulat de sine stătător, basat pe protestanţilor, guvernul a introdus refor Ulster, unde partida Orgiştilor este puter
torii foiei nostre. desvoltarea istorică a bisericei şi pe mele bisericesol. Prin asta însă preoţii pro nică s’a serbat acest jubileu. Ici şi colo
trebuinţele ei faţă cu chiămarea, ce testanţi, cari şi aşa sunt slab dotaţi, au
fVfâtaiS 8!&3©83?3Bim©î!BtSi5!sgi8 mai cu sâmă în localităţile vestice ale Ir
9 o are pentru poporul românesc; pierdut venitele stolare. Amărîoiunea este
Pentru Âustro-Ungaria: putem să ne facem o idee despre din causa asta atât de mare, înoât e te landei s’au arborat stâgurl negre de doliu.
pe vlix a,m. * ............................... 12 £1. Intre aceste stâgurl unele purtau insorip-
tâte acestea, dâcă vom avă în ve mere, că preoţii protestanţi vor părăsi ou
pe şese 1-w.xlî ........................................... © £1. dere, că f6ia din cestiune („Alkot- toţii partida guvernului şi vor treoe in opo- ţiunî cu litere în oolorea de argint, cum
pe trei luni 1............................................... 3 £L. sunt: „Irlanda n'are nici o causă dea fi mul-
many) pretinde, că conferenţa dela siţiă ; ba ei ameninţă chiar, oă se vor oon-
Pentru România şi străinătate: 1871 a fost pusă la cale de guver 8titui intr’o partidă poporală protestantă, ţămitâre“ sâu: 1,500,000 omeni au murit de
pe mm am ..................... -IO franci fâme in Irlanda, 3,000,000 au fost goniţi de
nul unguresc, cum ar fi pusă la cale al căreia program va culmina în cererea
pe şese lnml..................................... 20 „ mişcarea de acuma, tot de cătră revisuirei legilor politice bisericesol. pe locurile lor arendate. Mai mult decât 4
pe trei lnml ..................................... IO „ milidne au trebuit sâ se salveze prin emigrare!
Abonarea se pote face mai uşor guvern, care vre să se folosăscă de Pentru a evita primejdia, guvernul se Nu-i nid o causă de-a jubila/“ Intr’aoeea
Românii uniţi în contra romano-ca- grăbesce să lucreze un proieot de lege
prin marcdissfe pesfaiSe. cu e3cepţiunea unei ciocniri ce s’a întâm
Admisiisiraţiunsa tolicilor, ca erăşi să aibă pretext pentru salarisarea preoţilor. In primii cinci plat la Dublin între popor şi studenţi, nu s’au
ss
„Sajsaiefes Ts'iasBSsE'^aL'iiă©5 « de a amâna lucrul. ani, minimul salariilor se stabilesce în acest făcut nicăirl demonstraţiunl turburătore în
Gând nu am sci şi nu am vede, proiect ou oâfce 600 fl. la an, er de aci în cestiunea jubileului.
că este un joc de interese de partid colo minimul salarului preoţeso va fi de
politic, care se jâcă între „partida 800 fl. ia an. Jn acest proiect de lege însă
Spre învăţătură. poporală" şi guvern, împutându-şî nu vor fi cuprinşi şi preoţii romano-catolid şi Foile unguresc! despre Conferenţa
unii altora, că se folosesc de naţio greco-catolid, al oăror salar are să-l regu
Mişcarea inaugurată din partea nalităţi pentru scopurile lor de par leze acuşa congresul catolic din venitele dela Cluşiu.
Românilor în apărarea independenţei tid, am trebui să declarăm de-o bunurilor prelaţilor. Salariile dela stat şi Precum am amintit deja, orga
Metropoliei lor de Alba-Iulia a pro mare infamiă procederea. organului subvenţiunila privesc aşa-deră numai pe nul „partidei poporale", îşi întro
dus nu puţină nedumerire în cercu lui Zichy. Der nici în caşul indicat cele trei biserici protestante, pe biserica greco- duce raportul seu asupra Conferenţei
rile maghiare. nu păte scăpa de răspunderea, ce o orientală română şi serbdscă, şi pe confesiunea dela Cluşiu cu nisce observări ca
Incai cei din cercurile „liberale"- are pentru suspiţiunea josnică, cu israelită, racteristice, pe care le-am indigetat
guvernamentale, ca şi cei din sînul care vrâ să înfăţişeze cea mai no In lucrarea acestui proieot de lege, deja în numărul nostru de erî. Etă
oposiţiei naţionale şi estreme din bilă, cea mai desinteresatâ şi cea guvernul se basăză pe art. de lege 20 din cum începe „Alkotmâny":
dietă, s’au dedat, ca ori-ce mişcare, mai sfântă luptă pentru drepturile 1848. Acest artioul însă nu tace deosebire Erî şi-a ţinut în Cluşiu elementul mi
ce are de scop apărarea vre-unei bisericesc! şi naţionale, ce formeză între catolici şi necatolici. Ya să cjioâ, dăcă rean*) greoo-catolio conferenţa, despre care
cause române, fiă politică, culturală, o condiţiă de esistenţă pentru popo unora li-se va da salar din visteria statului, am făcut amintire înainte cu câteva (fii -
0
orî bisericăscă, să-o declare a priori rul român. atunci şi catolicilor ar trebui să li-se dea Intre mireni cum se scie, sunt câţî-va domul,
de agitaţiă naţionalistă şi se-o de Orî cât ar voi guvernul să es- tot de acolo; căci altfel unii ar fi salari- cari stau în legături parte cu guvernul,
nunţe, că este îndreptată contra sta ploateze acţiunea Românilor uniţi saţl din contribuţiile celorlalţi. Catolicii parte cu elementul ultraist al naţionalităţii
tului, a maghiarismului şi Dumne- în contra catolicilor unguri din ta- însă renunţă la partea lor în schimbul au române ; aoeştia şi pe terenul autonomiei
4eu mai scie contra cui. bera lui Zichy, acesta nu le pote tonomiei. Ca alte ouvinte, protestanţii, greco- doresc să ia o posiţiă ou totul separatistă.
Dâcă însă mişcarea amintită a da celor din urmă nici cea mai mică orientalii şi Jidanii vor primi dela stat bani, Procederea acestora însă aşa se vede, că
produs nedumeriri mari şi îngrijire îndreptăţire de-a privi cu duşmăniă er catolicii drepturi, independenţă şi libertate. nu stă nici într’o legătură ou acei episcopl
chiar în sînul guvernului, ea în cer şi cu dispreţ o mişcare, pe care ar Aşa presentă foia ungurescă ces ai Metropoliei Blaşului, oarî de-asemenea
curile catolice unguresc! a causat o trebui să-o aprăbe tocmai din punct au ţinut dăunejî o oouferenţă în oestiunea
adevărată surprindere. Nimic nu păte de vedere al dreptăţii, echităţii şi tiunea salarisărei preoţilor. O înţe aoâsta. Asta apare cu deosebire din împre
dovedi acesta mai bătător la ochi, creştinătăţii, pentru cari principii legere formală între guvern şi cato
lici înse, cjice, că nu e încă deplin jurarea, că pe când cei întruniţi în oon-
decât împrejurarea, că de esemplu
pretind a milita. stabilită şi nu-i escbisă posibilitatea, ferenţa dela Cluşiu, basaţî pe principiul
organul „partidei poporale" catolice
Din atitudinea acesta a catoli ea la viitorul congres se isbucnescă biserică liberă în stat liber pretind o auto-
nu-ş! pote esplica alttel mişcarea
cilor unguri, Românii uniţi pot însă din nou lupta între catolici şi gu nomiâ cu totul independentă şi de sine
Românilor uniţi, decât presupunând,
să tragă o învăţătură, ce le păte fo vern. stătătâre, deosebită de a romano-catolioilor,
că a fost pusă la cale tocmai de losi mult în viitor: să-şi vadă îna pe atunci episcopii lor în oonferenţa din
guvernul unguresc, pentru ca cu aju inte de tâte de asigurarea interese cjilale trecute, n’au eschis eventualitatea,oă
torul ei acesta se potă paralisa cu lor lor bisericescî-naţionale şi puţin să CRONICA POLITICA. vor lua parte la autonomiă, dâcă se vor
atât mai uşor interesele catolicilor.
le pase de ce-i dâră capul pe romano- lua in oonsideraţiune dorinţele îndreptăţite
Este în adevăr forte curios, că — 20 Iunie.
catolici. Pot să înveţe şi archiereii accentuate încă mai de mult de biserica
âmenii grupaţi în jurul contelui de aici, şi în viitor, în loc de-a In şedinţa olubului Cehilor tineri din română unită în representaţiile şi memo-
Zichy par aşa de convinşi, că tdtă Praga, Dr. Herold a vorbit despre situa- randele ei.
mişcarea dintre Român! a fost pro alerga pe la conferenţele episcopa iiunea politică în Austria. El tjise, că pro
tului unguresc din Pesta, mai bine Noi credem, că tâtă acţiunea iniţiată
dusă numai de câţi-va âmeni trimişî punerile făoute din partea germană pentru
să se întrunescă în Blaşiu şi să-şi de elementul mirean e preatimpuriă, pe
în Ardeal din partea guvernului. stabilirea unei înţelegeri între Germani şi
vadă de năcazurile bisericei lor. oât timp representaţia şi memorandul mai
Când a aucjit despre hotărîrea Cehi nici că să pot disouta. Dâr nioî nu nou, pe oare l’au redactat episoopii greoo-
conferenţii episcopescî din Blaşiu şi s’a iniţiat o acţiune în sensul aoesta şi nici oatolicl în sensul aoestei hotărîrl a lor, nu
despre pregătirile, ce se făceau pen Salarisarea preoţilor. guvernul nu se gândesce momentan la o se va resolva atât din partea primatelui
tru conferenţa mixtă de preoţi şi astfel de acţiune. Inaugurarea unor con- oât şi a regelui şi a prelaţilor bisericesol
mireni dela Cluşiu, organul „parti „Budapesti Hirlap" în numărul ferenţe comune între Germani şi Cehi o ohiămaţî a faoe aoesta...
dei poporale" „Alkotmâny" a afir său de astăcjî se ocupă la locul prim legă Herold de trei oondiţiunl: 1) soluţiu-
mat, că trebue să fi intrat în ac cu cestiunea salarisărei preoţilor. Eta nea oestiunei limbei, pe basa deplinei în După acestea, organul catolic
ţiune mâna secretă a guvernului, cum espune acestă foiă starea lu dreptări şi reoiprooităţl; 2) nu numai pen revine asupra enunciaţiunilor făiei
oficiose „Budapesti Tudosito", pe
care şi în 1870 a lucrat spre nimi crului : tru Bohemia, ci şi pentru Moravia şi Si-
cate le-am reprodus în numărul de
cirea consultărilor congresului. Inoă nu se soie, oât oostă pe stat in lesia; 3) numai în dietă. Situaţiunea gene
Putem să ne facem o idee, cât troducerea matrioulelor civile, deorece nu rală, cjise dr. Herold, e forte seriosă, der
ar
de reu informat este numitul c}i mărul conducătorilor de matricule se în- pentru poporul oehie nu este neîmbuoură- *) Se vede, că rândurile aceste îutro-
ducătore s’au scris la Redacţiâ în Pesta
despre Românii uniţi; putem să ne multesoe mereu. Pe stat l’au costat în anul t6re. Posiţiunea deputaţilor cehi tinerel şi nu de raportorul din Cluşiu, care a tre
±acem o idee, cum mai ales în urma acesta matriculele 979,000 fl.; o altă parte este favorabilă. Contele BadenI nu între buit să soie, că acoio au fost întruniţi deo
xaptului, că archiereii români uniţi considerabilă a oheltueliior însă o supârtă prinde nimio fără seu în contra represen» potrivă preoţi şi mireni.
