Page 77 - 1897-06

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 136—3897.

erî. Faţă cu aceste enunciaţiunî, „Al- tuşi recurs la arma passivităţii, oare e supunere şi devotament neclintit şi să luaţi oâutâ a se refugia dinaintea lor, intrând
kotmâny** observă între altele: absolut neobieotivă şi cu totul neconstitu­ sub părintescul şi puternioul Vostru scut în biserioa Capuţinilor. In timpul aoesta
Mai întâiâ de tote este minciună in­ ţională. Dâcă nu vrâu „separaţiune** şi dâoă independenţa ei autonomică. mai multe sute de omeni se adunară înain­
sinuata, că greoo-catolicii din causa unor scopul lor este numai „apărarea drepturi­ Cel mai credinoios supus: tea bisericei. Purtarea aoestora era atât de
1
aspiraţiunl de naţionalitate stărue pentru o lor lor * şi nu o oontra-acţiune agresivă, Al. Roman, agresivă şi bătătâre la oohl, încât căpita­
autonomiă deosebită. Acâsta nu se pote atunci pentru ce rămân pe terenul nega- prof. de universitate în Budapesta. nul poliţiei a fost avisat prin telefon, ca
presupune nici cât mai puţin despre epis- ţiunei şi pentru ce nu merg la oongresul să ia măsuri de preoauţiune. S’au şi trimis
oopl, cari — cum am arătat mai sus — catolic, ca acolo să-şi validiteze drepturile, Escelenţiei Sale Dr. Victor Mihalyi, ar- înaintea bisericei mai mulţi poliţişti. Ou
se arată gata chiar şi a(fi de-a face parte ce ored, oă sunt periolitate ? Acâstă passi- chiepiscop şi metropolit tâte aoestea, oând Lueger a eşit din bise-
din autonomia generală oatolioă. Dâr nioî vitate antioipativă este în t6te privinţele rioă, a fost întimpinat cu strigăte de „a&-
din partea mirenilor nu se faoe acest lucru neoorectă şi confirmă suspiţiunea, oă pe Blaşiu. zug**. Primarul vienes, vgjeudu-se amenin­
din căuşele, ce li-le impută „Bud. Tud.**, oonduoătorii mişoârei nu-i împintenâză la Clerul şi poporul din provinoia me­ ţat, s’a urcat în trăsură, se duse la un
oi acţiunea a fost pornită esolusiv pe aoea aoţiune curat numai interese confesionale *. tropolitană de Alba-Iulia şi Făgăraş, adu­ otel, unde luâ prâncjul, după oare numai
1
basă de drept, oă Metropolia Blaşiului toc­ nat în conferenţă. în semn de profundă ve- decât pleca din Pojun. — Lueger va putâ
mai aşa, ca şi odinioră dieoesa Agramului, neraţiune Vă rogă să primiţi espresiunea cel pufin să-şî facă o ideă, cum sunt pri­
pe basa unei bulle papale a fost scdsâ de Conferenţa dela Clusin. sentimentelor sale de alipire, iubire şi în­ miţi europenii prin ţările locuite de săl­
sub puterea de drept a primatelui. Dâr pe — 1 Iulie n. credere fiască. batici.
lângă tâte acestea, episoopii gr. cat. în tot- Al. Roman,
dâuna au partioipat la conferenţele episoo- Domnule Redactor! preşedinte. Esamenele de cualilicaţiune în Sibiiu,
pesol ţinute sub presidiul primatelui, ba Alaltăerl sără, vrând a Yă trimite pentru învăţătorii din arohidiecesă, s’au
acum s’au învoit fără nioî o reservă, oa şi grabnio raportul asupra deoursului oonfe- ţinut în 9 Iunie şi (filele următâre. La esa-
oongrua preoţilor lor să se reguleze de­ renţei oa să-l aveţi încă în diua următore, meuele scripturistioe s’au insinuat şi au
odată ou oongrua romano-catolicilor. De în iuţâla condeiului am omis oâteva mo­ — 20 Iunie. fost admişi 16, cari toţi au fost admişi şi
aici urmeză dâră, oă este o mistifioaţiă ten- mente. Numai acjî, oetind raportul tipărit Listele electorale. Precum am anunţat, la esamenul verbal. S’au mai presentat şi
denţiosă afirmarea, că în conferenţa dela am observat acâsta. Vin deol să Vă co­ listele electorale ale alegătorilor dietalî, alţi 6 inşi, cari au fost relegaţi din anul
Blaşiă s’ar fi declarat, că peste tot nu do­ munic spre întregire încă următorele: compuse provisorio, sunt depuse dela B până trecut <la facerea esamenului din limba ma­
resc să faoâ parte din autonomia generală In şedinţa de dinainte de araâ(fi, după la 1B Iulie n. o. la primăria din Braşov, ghiară, er alţi B din alte studii. Iu urma
oatolioă. alegerea comisiunei verifioătore, d-1 Vasilie oa şi la primăriile comunelor din comitat, dispOsiţiunilor noului regulament, toţi cei
Olteana a propus într’o vorbire plină de rămaşi sunt admişi la repeţirea esamenului
In fine se aperă „Alkotmâny** pentru ca să potă fi văcjute şi cetite de
sentiment ca adunarea să-şî esprime dure­ după 6 luni, la terminal pe oare Ven.
în contra insinuaţiunei, că „partida fiă-cine, spre a se convinge, dâoă a fost Consistor la timpul său îl va faoe cunoscut.
poporală** ar fi făcut concesiuni Ro­ rea faţă cu mortea neaşteptată a mult re­ înscris în listă, ori nu. In timpul acesta
mânilor, „fiă catolici, orî acatolicî**. gretatului Alesandru Bohâţiel, care s’a fost se pot faoe reclamaţiunile şi se pote reolama Pentru maghiarisarea coraerciului.
ce
„Noi — cfi organul catolic — vrem pus în fruntea convocatorilor conferenţei, şi contra acelora, cari pe nedrept au fost Firma „Vertâs âs Sebestyân** din Buda­
se fim drepţi faţă de naţionalităţi, să-şi esprime condolenţa faţă ou familia şi înscrişi. Tote reclamaţiunile se pot ase­ pesta, ai căreia proprietari trebue că sunt
totodată să se însemne acesta în prooesul
întru cât acesta se pote uni cu unitatea menea oeti şi este în drept fiă-cara a-şî nisce Jidani ori alt soiii de renegaţi au
verbal în amintirea răposatului. Adunarea
şi cu caracterul naţional al Maghiarilor*, face observaţiuniie la densele. venit la o ideă din cele mai „patriotice**.
— cu alte cuvinte, întru cât permite a primit propunerea cu aprobări generale. Reelamaţiile şi observările trebue Au făcut adecă un apel prin foile ungu­
principiul maghiarisărei! D-1 B. Podobă a cetit apoi, preoum să se adreseze în scris la comitetul cen­ resc!, provocând pe totî comercianţii din
După aceste observări, organul am amintit, adresele şi telegramele sosite tral electoral, cu documentele necesare, şi Budapesta, cari stau în corespondentă şi
partidei poporale dă loc raportului, ia conferenţă, oare sper oă vi-le va comunica să se predea la primăriă (magistrat). Pe o legături oomaroiale cu firme din Austria şi
ce l’a primit despre adunarea dela d-sa în copiă. (Le-am primit şi le vom pu- colă se pot face de-odată şi mai multe re- mai ales din Viena oa să nu mai porte
Cluşiu, căruia îi face onbrea de a’l blioa în numărul de Duminecă. — Re d.) clamaţiunl, pentru mai multe persone. Ob­ corespondenta ou acele firme, decât în
publica de sine stătător sub rubrica: In şedinţa de după ameefi, după pri­ servările sunt a se faoe insă separat la limba maghiară, constrîngendu-le, oa şi ele
„Conferenţa greeo-catolicilor“ şi nu mirea proiectului de resoluţiune propus fiă-care reoiamaţiă. (Art. de lege XXXIII numai ungu^esce să scrie de aci înainte
cum fac tote celelalte foi sub ru­ conferenţei, adunarea a deois, ea cu hotă- din 1874, §§ 44, 46 şi 46.) „domnilor Jidani** dela Budapesta! Jdea,
brica generală „Autonomia cato­ rîrea acestei conferenţe să fiă însărcinată vedeţi d-vâstrg e teribilă. Austriacilor nu
1
lică' . o comisiune compusă din d-nii: Alesandru La şcola civilă do fete cu internat din
Sibiiu s’au terminat esamenele Marţi, în le rămâne, deoât să înveţe unguresoe. După
Roman, profesor universitar, Ladislau Hossu ei vor trebui să facă tot aşa şi cei din
Guvernamentalul „Kolozsvăr**, jude la tabla reg. din Cluşiu, Dionisiu 17 (29) Iunie. Ca delegat din partea co­ Germania şi din Franoia, căoi şi aoestea
mitetului Asooiaţiunei transilvane a asistat
în articulul de fond dela 1 Iulie, Vajda proprietar în 01pr9t, Ioan Laslo sunt târî comerciale. Astfel ca mâne ne
d-1 Parteniu Cosma. Resultatul esamenelor,
după ce reasumâză o seriă de arti- protop. în Cluşiu şi Leontin Pop jude de trib. vom pomeni, că t6tă Europa e maghia-
cum spun foile sibiiene, a fost cât se pâte
culî ai sei, prin cari în ajunul Con- în Cluşiu. Acâstă comisiune se predea în risată; Cât pentru Asia. nu mai încape în-
de îmbuourător în t6te privinţele, Luoru-
ferenţei dela Cluşiu s’a străduit se personâ resoluţiunea conferenţei Metropoli* doelă. Aici înoeputul s’a şi făcut din mo­
rile de mână ale elevelor, espuse în două
arate, că pe Românii uniţi „nu-i tului, 6r Episeopilor să li-se oomunice în mentul, în oare regele siamez Chulaloug-
sale, au escelat prin frumseţa lor. S’a in­
ameninţă nici un pericul** prin fu- scris. korn s’a pus în „diszmagyar**. Şi al cui va
sionarea lor în autonomia catolică, Tocmai la urma urmelor s’a propus, trodus în anul acesta şi răsboiul în acest fi meritul pentru tote astea? Ai jupanilor
face constatarea, că atât episcopa­ oa în sensul aliniei ultime a resoluţiunei internat-model, care faoe oudre Românilor. Vertes şi Sebestyân ! N u d e geaba îi laudă
tul român unit în Conferenţa sa dela votate să se trimâtă telegrame eâtră Sanc­ „Telegraful Român**, în raportul oe-1 pu­ atât de mult nebunii dela foile unguresol.
Blaşiu, cât şi membrii Conferenţei titatea Sa Papa dela Roma, oătră Majes- blică despre decursul esamenelor, face ur-
dela Cluşiu „au protestat contra fu- tatea Sa împăratul şi Regele apostolic şi mătorea observare, pe oare părinţii români, Derîraarea unui pod. Din Lîpova se
sionărei** şi s’au pus pe terenul ne- cătră I, P. S. Sa Arohiepisoopul şi Metro- cari îşi oresc fetele în institute străine, ba telegrafeză, că podul de peste Mureş din­
gaţiunei, declarând, că nu vor lua politul din Blaşiu. ohiar în institutul călugăriţelor catolice din tre Şoborşin şi Valea-mare s’a dărîmat şi
parte la congresul catolic. Apoi con­ * Sibiiu, cu ignorarea scâlei Asociaţiunei. ar fi două oară cu boi, ce treoeau peste pod,
tinuă astfel: de dorit să şl-o însemne bine. kltă anume au oăjut în apă. Mai mulţi omeni au fost
Etă telegramele despre care e ce cetim în „Tel. Rom.**: „De câte-orl am
Pe conducătorii greoo-oatolicilor nu-i vorba mai sus: răniţi de mârte.
dâre oapul de aceea, de ce ei se plâng. asistat la asemenea esamene, totdâuna ne-am Muîţămită. Suntem rugaţi a da loc
De ceea ce-i d6re pe ei oapul este dorinţa, Beatissimo Pontifici Romano Leoni XIII mirat, cum se mai pot afla părinţi români, nrmătorei mulţămite: D-1 Dr. George Po-
cari prefer a-şl cresoe fetiţele lor şi fiitâ-
oa cu ocasiunea aoâsta să facă şi mai de­ Roma. povicî, noul deputat bucovinean, cu ocasiu-
parte un pas însemnat pe calea, ce duce Cierus populusque provinoiae metro- rele mame române în şoole străine şi mai uea trecerei sale prin Braşov, în luna Apri­
la deplină independenţă, pe care cale au ales în institutele de oălugăriţe, unde pri­ lie o., a binevoit a lăsa să mi-se dea un
politanae graeoi ritus rumeni Albae-Iulien- mesc o oresoere atât de unilaterală şi pen­
plecat prin anii cincizeci, (stând în servi­ ajutor de 10 fi. v. a. Nefiindu-ml cunos­
sis et Fogarasiensis ad defendenda suae tru noi ohiar perioulosă!? Am avut oca-
ciul tendinţelor unei păcătose direcţiuni Eeclesiae per sanctam Sedem lărgită et cută adresa d-lui deputat pentru a-i putâ
politice de disoluţiune.) restituta jura in urbe Kolozsvăr congre- siune mai (filele trecute să fin aprâpe de muîţămi direct, îl rog pe aoâstă cale să
Independenţa bisericei române greco- gatus humillime rogat Sanotitatem Vestram, o masă lungă, la care şedea un conside­ primâsoă mulţămita mea respeotuâsă. —
orientale este, pe oare o au ei în vedere quatenus suos in concassae adhesionis, rabil număr de fetiţe române gr. cat. din Braşov, 18 (30) Iunie 1897: Vasilie L. Lă-
oa scop şi o astfel de „autonomiă** ar vre institutele călugăriţelor din loo, împreună zâreanu, lector student.
filialis devotionis et profundissimi obsequii cu părinţii lor. T<He conversau în limba ma­
ei să ajungă. Şi acest scop dău nu este erga sanotam Sedem apostolioam sensus
oonfesione.1, ci este simplamente un scop paterna benevolentia et gratia aooipere ghiară şi numai câte-o scurtă şi treoătâre Concert. Musica orăşenescă va con­
politio de naţionalitate. Şi deşi preşedin­ espresinue română indioa originea lor. certa Dumineoă sâra în grădina otelului
dignetur. Aceşti părinţi par a nu ti oonsoii de gre- „Pomul verde.“
tele adunărei dela Cluşiu s’a ferit de colo­ Praeses oongressus
rit politio şi n’a permis a se oeti felicită­ şala, ce o oomit, fâoend ca fiicele lor să Pentru amatorii de fotografie. Aparate, de
Alexander Roman, întroducă în vatra românescă datini şi obi­
rile agitatore: însu-şl faptul, că aoeste fe­ fotografie pentrn salon şi voiaj f6rte renumiteS
professor universitatis Budapestinensis.
licitări s’au trimis şi că disposiţiile mani­ ceiuri străine, cari pot să ne causeze aparate pentru fotografii la moment, precum şi
festate în ele e9istă, este dovadă, oă în Majestâţii Sale Francisc losif I., Imperat mortea. t6te articolele necesare, se pot procura dela A.
MOLL liferantul curţii c. şi r. din Viena, Tuch-
multe loourl păşirea greco-oatolioilor este Dr. Lueger pe „ospitalnl** păment al lauben Nr. 9. Manufactură fotografică tondată la
privită oa o mişcare politică de naţionali­ şi Rege apostolic Ungariei. Despre Dr. Lueger primarul Vie- anul 1854. La cerere liste mari ilustrate, coţinend
tate şi ca pe o atare o felicită. Viena. nei, spun foile budapestane, că a fost preţurile gratis.
Suntem recunoscători pentru condu- Clerul şi poporul provinoiei metropo­ Marţa treoută la Pojun, El a sosit acolo
oerea cumpătată a adunărei dela Cluşiu şi litane greco-oatolice de Alba-Iulia şi Fă­ dimineţa împreună ou o mică societate de Sein din România.
pentru decurgerea liniştită a ei. Suntem găraş, adunat în oonferenţă la Cluşiu spre Vienesl. La început nimenea nu l’a cunos­ Medicii oarl îngrijesc pe Principele
reounoscetorl şi pentru deelaraţiunile pre­ a apăra drepturile bisericei sale garantate cut; mai târcjiu însă, când se preâmbla pe moştenitor s’au întrunit Joi de dimiueţâ în
şedintelui şi raportorului, după cari ei nu prea graţios de Majestatea Vâstră, er acum strade, trebue că l’a cunoscut cineva, de- oonsultaţiune şi au semnat următorul bu­
vrâu să-şi separeze biserica şi s’o facă mai ameninţate prin încercarea de a contopi ore-oe tot mai multă lume înoepu a se letin medical: „După 4 (file şi B nopţi cu
naţională. Inse valorea deolaraţiunilor oum- în organismul autonomio al biserioei latine, aduna în jurul său şi a-1 urmări. Atitu­ totul lipsite de febră, timp în oare starea
pătate şi obiective o devaluâză în mod rogă umilit pe Majestatea Vâstră să primiţi dinea celor adunaţi se vede, că a făcut o A. S. Regale a fost forte satisfăoătâre, ajl
extra-ordinar împrejurarea, că la sfirşit to­ espresiunea sentimentelor sale omagisie de rea impresiune asupra lui Lueger, care pe la 7 ore dimineţa s’au ivit uu mie ao-