Page 78 - 1897-06

Nr. 136.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

ces febril, care a durat două ore jumătate. rândul să liturghisâsoă, liturghia plin de tru a ajutora pe oei în nenorocire, pentru care ca un fervent aderent al causei
u
Aoum temperatura este normală . Dr.Bui- îngâmfare dela început şi pănă la sfirşit a-le scăpa viâţa şi avutul. naţionalităţilor a fost întotdeuna un
cliu, Br, CantacuzinOy Dr. Kremnitz. Viito­ în limba rutână. Şi unde?... în biserioa oea Oraşul Galaţi. Primul port al ţărei, valoros aperător al ei, retragendu-se
rul buletin se va da mâne diminâţă. dintâih şi mai de frunte a ţării — în ca­ oraşul Galaţi, are o populaţie de peste dela 4i l „Tribuna , la care a co­
aru
44
M. S. Regina a fost Joi de diminâţă, tedrală! El deoî şi oompanionii săi au ru- 100.000 looutiori. El a fost încă diu tim­ laborat pănă acuma, îşi i-a rămas
oa de obioeiG, la Palatul dela CotrocenI, tenisat ţâra. El şi ai săi au fost nenorocirea pul Romanilor un punct de oomercifi. im­ bun prin următorul cuvent, ce-’l re­
unde a stat peste două 6re pe lângă Prin­ ţării: nu numai a Românilor, oi şi a Ru­ portant şi într’o vreme a făcut parte din producem după „Tel. Rom. :
44
cipele moştenitor. tenilor, oăcl au stat nepăsători faţă de lă­ ţinutul Bârladului.
ţirea uniunei galiţiene şi a potopului, ce se Aşe4at pe un platou în deal şi sco- Cuvent de remas bun.
— M. S. Regele a dăruit ministeru­
revărsa din partea aceea asupra ortodocşi­ borîndu-se în vale pănă la port, sufletul
lui cultelor şi instrucţiunei publioe un te­ Silit de împrejurări, oe nu depindeau
ren de 10.000 metri pătraţi, situat pe mo­ lor, în loc oa să oaute de a înfiinţa pre- acestui oraş comercial, Galaţii ocupă looul de mine de-a părăsi looul aotivităţii mele
şia Sa Rajnoav, judeţul Prahova, pentru tutindenea societăţi ortodoxe eu scopul dintre rîurile Prutu şi Şiretul, oare se de pănă aoum, adresez în momentul de-a
de a apăra credinţa şi biserioa de norii varsă aprâpe de el în Dunăre. Partea de
a se înfiinţa acolo un Sanatorium pentru pleoa tuturor prietinilor, cunoscuţilor şi
ameninţători şi furtunoşî. Pănă în timpul pe vale, numită Bădălan şi Cărămidari, se peste tot persânelor, cari m’au onorat cu
elevii şoâlelor publice.
mai noi erau suferite, deşi nu admise, prin află lângă lacul Brateşul. Aoeste părţi au simpatiile lor, un cordial şi frăţesc cuvent
— M. S. Regele, însoţit de adjutan­ şcâle — mai ales în satele de odiniâră ro­ fost inundate; ele sunt locuite de populaţia de rămas bun.
tul de serviciu a mers Joi diminâţă la mâne, âr aoum rutene de prin părţile de săracă, de muncitori şi mai departe se în­ Miseriile vieţii 4ilmc n’au alterat în­
0
Şcola de ofiţeri, pe oare a inspeotat’o, asis­ peste Prut — eărţi unite rutene. Ei (adeoă: tind grădinele de zarzavat. Yalea are
tând şi la câte-va esamene. Regele a ră­ domnii, de cari e vorba) sprijineau deci, aproximativ 5 chiiometri şi jumătate. Stra­ tru nimio stima şi iubirea, ce le-am dat
dela înoeput pentru naţiunea română; dâoă
mas pe deplin satisfăcut de starea, în care deşi nu direct, dâră totuşi indirect, uniunea dele Prutu, Ceres, Dogăriei, sunt stradele le-am adus aceste două sentimente deja
a găsit şo61a, precum şi răspunsurile ofi­ rutână galiţiană. Gratulez d-lor Ruteni din oele mai comerciale din port şi ele sunt ua
ţerilor. inimă: să le fiă de bine!... mai mult înecate de furia valurilor. întărite în mine în 4i sosirei mele aici
din Ţâră, prin şederea mea aici numai s’au
— Administraţiunea Căilor Ferate Ro­ In privinţa culturii, de oare se buoură Aspectul oraşului. Pa dealuri, se văd potenţat şi adâncit.
mâne a supus consiliului de miniştri pro­ aoest soifi de 6meni, am de observat, oă mii de omeni, sunt ourioşii şi nenorociţii, Deoî şi adl în momentul de-a părăsi
iectul unui credit de 1.500.000 lei, suma înainte cu vre-o câţî-va ani mi-a spus un cari au rămas fără adăpost. Unii dorm Sibiiul strig din inimă:
necesară pentru a începe lucrările de repa- preot tînăr, că fiind în ore-care privinţă prin curţi, prin grădini, sub cerul liber. Trăâscă poporul român! Trăâsoă soli­
raţiuna a stricăciunilor de inundaţiunî. neîndreptăţit din partea celor mai mari, a Alţii pe prispe, prin magazii şi pe unda daritatea naţiunilor asuprite! Trăâsoă frăţia
intrat în biroul d-lui Bejan, ca să se plângă. au putut fi adăpostiţi de âmenl. Femei şi
— Mercurî, Regele însoţit de adju­ D-l consiber a înoeput a-1 apostrofa şi a copii plâng, omenii cari au oâte-oeva, îm­ româuo-slovaoă!
tantul de serviciu a mers la pirotechnia ar- striga asupra lui, înoât credeai, că s’a răs­ part cu oei râmaşi pe drumuri. Nenorociţii S i b i i u , 31 Iunie n. 1897.
matei pentru a o inspecta. Majestatea Sa, turna reşedinţa mitropolitană. „Eş! afară!“ inundaţi, trebue să aştepte hrana dela mila G. Augustini.
urmat de d-nii generali şi de toţi ceilalţi striga el. „Avânţi pe uşă, nu sta!“... De publicului.
domDi ofiţeri, a visitat t6te atelierele de atunci se vor fi întâmplat de bună sâmă Aspectul portului. Te uiţi de pe deal
fabricaţie a oărtuşelor din infanterie şi tu­
mai de multe ori lucruri de acestea. şi cât ve4i ou ochii e numai apă. In zare
nurilor cu tragere repede de 57 mm., 54
Frumos esemplu da dragoste evan- se văd malurile, pe ioi ver4i, pe oolo albe Cea mai mare cruce din Inme. In Lu­
mm. şi 37 mm., şi a inspectat forte minu­
gelioă! Uită, că sunt şi mai mari deoât şi stânoâse, din Dobrogea, cerna s’a ridicat acum de curând, un imens
ţios tâte operaţiunile de fabricare aerând dânsul. Uită, oâ mai este şi un vioar ge­ Dunărea şi Brateşul formâză o sin­
tote desluşirile necesare, ou deosebire asu­ neral. Uită, oă mitropolitul e şeful lai şi gură imensă apă. Numai acoperişurile oa­ monument de cătră o societate rusă, în
memoria iui Şuvarov dai Gottard. Acest
pra nouelor aparate de control. De aci că n’are voiă se fiă arogant şi să-şi go- selor mai arată locul pe unde alaltă-eri era monument consistă diutr’o colosală oruce
Majestatea Sa a trecut de a inspectat pa­
nescă soldaţii.... Uită, că are de lucru cu portul. Unele oase sunt aprope aooperite cioplită dintr’o bucată imensă de marmură,
vilionul de administraţie şi casarma trupei omeni eu studii universitare, ou oivi aca­ de valuri, altele ies jumătate din apă. Ma­
pe care au rupt’o cu ajutorul unei bombe
unde Suveranul s’a iscălit în cartea de aur demici ! gaziile de cereale, pline ou producte sunt de dinamită fârte mare. Aoâstă cruce, oare
a aoeiui stabiliment militar. înainte de a
Preoţii dela sat, când merg la con- inundate. Unele din ele. cedând puterei se crede a fi cea mai mare diu lume, va
pleoa, Regele a esprimat înalta Sa mulţă-
sistor în vr’o afacere într'ebuinţâză, vorbind valurilor, s’au dărîmat. De asemeni multe fi aşe4ată pe drâpta rîului Reus, în faţa
mire, atât d-ior generali Berendei, Arion
oătră consilieri, ouvintele cele mai fine de case mici, ale populaţiei sărace, s’au surpat. puntei „del Diavolo .
14
şi Pastia, cât $i sub-directorului piroteohniei. etichetă ca: „prea supus , „prea devotat , Un torent de apă imens ourge din
14
u
0 căietore originală. Coostantinopole
— Consiliul de miniştri a decis ca să „prea g r a ţ i o s l e sărută mâna pe dos şi Brateş în Dunăre, Marinarii umblă ou băr­ adăpostesc® de oâte-va 4'* P ° oălătâre
8
0
se facă un apel la funcţionarii publici ca pe faţă şi fac oomplimente înaintea lor de cile şi scot pe locuitori mereu de prin po­ musulmană, fârte interesantă. Hatidjâ-Hi-
din seiariile lor să contribue pentru inunda­ nenumărate-ori chiar pănă la pământ. Aşa duri. Alţii pesouesc lă4î, saltele şi fel de dayet-Hanum, astfel se numesoe originala,
ţii. Funcţionarii ministerului de finanţe au s’a întâmplat odată, că fiind şi eu din în­ fel de lucruri. ce este fel din Afganistan. Este născută
decis să contribue în următorea propor- tâmplare iu biroul unui consilier, despre In unele locuri apa e adâncă de peste în anul 1859 şi vorbesce în perfecţiune
ţiuae: Funcţionarii inferiori cu 2 la sută oare auflisem, că a fost primit dela o per­ patru metri. Pe plutele improvisate, câte limbele arabă, industană, franoesâ şi en­
din salariul pe o lună, şefii de biurou cu sonă 6 cară de fân, ea să dea unui clerio cinci şese âmenl oară lucrurile prinse pe gleză. După oe a făcut studii seriâse în
3, sub-direotorii cu 4, direotorii cu 5, âr un post, despre care nu se putea nioidecum apă. Se aude un sgomot tare, trosnituri şi Scoţia, la vârsta de 19 ani s’a măritat ou
secretarul generai cu 10 la sută. Funcţio­ spune, oă-i bun, oi rău de tot, — a intrat bolbocăreala apei. 0 casă s’a dărîmat. în­ baronul Douglas, căruia o încredinţase ta­
narii superiori ai ministerului lucrărilor pu­ un preot la dânsul şi i-a adresat ouvintele: dată se văd plutind câte-va lemne şi apoi tăl său. Devenind văduvă, numai la câteva
14
blice, au decis să contribmasoâ 10 la sută. „binevoiţi a fi prea graţios eto., plecân- apar la suprafaţa apei fel de fel da lu­ luni după căsătorie, Hatidjâ s’a dus la
du-se pote de 20 de ori înaintea iui. Să te cruri. — Un nenorooit muncitor s’a lu­
închini, tu unui simonist şi nepotist!.,. ciu­ necat. Nissa, unde, în 1882 se mărita pentru a
Din Bucovina. dat lucru!... Pereat selavismul, pereat ser­ doua ârâ cu contele Serge Nariohkine.
Acâstă oăsătoriă fu însă şi mai nenorocită
Rîulăuţ, 20 Iunie v. 1897. vilismul !... Par’oă cel supus n’are doi ochi, ca oea dintâiu; Hstidje, pierdu pe rând
oa şi oel de-asupra... psr’oă clerul are să P e t r e c e r i .
Duloe Bucovină doi copilaşi şi în 1888, bărbatul său ffi
Veselă grădină trăâscă din graţia unui om! Inteligenţa română din Mureş-Bogata ucis într’un duel. In acelaşi timp aprâpe
Cu pomi roditori După ce Bejan, Calinescu eto. au fost şi jur invită la petrecerea de vâră, oe o murind şi tatăl său, isbită de atâtea neno­
Şi mândri feciori.... combătuţi prin mai bine de un an de dile va aranja la 18 Iulie n. c. în Murăş-Bogata,
rociri succesive, sărmana văduvă se deoise
Aşa oânta într’un rând bardul nostru in terminii cei mai vehemenţi de gazetele în pavilionul oonstruit spre acest scop în să faoâ voiajuri lungi, pentru a face o di­
naţional Vasile Alexandri şi avea tot drep­ române, chiar şi de cea din Cernăuţi, ne ourtea şoâlei române gr. cat. Venitul curat versiune în marea ei durere. Doritâre de
tul, căoî ţâra nostrâ era într’adevăr o gră­ pomenim, oă oel dintâiQ este ales vice­ e destinat în favorul şoâlei. Intrarea : de altmintrell de a se consacra şi unei luorărl
dină veselă: ori unde aruncai oohii, nu preşedinte al Sooietăţii pentru cultura şi persână 80 or,, de familie 2 fl. începutul folositâre, Hatidje-Hidayet-Hanum, fâou
vedeai alta deoât suflete de Român. Fetele literatura română în Bucovina, al doilea la 6 6re sâra. prin marile oraşe prin cari a trecut, la
de Român te fermecau prin frumseţa lor, membru da onore!... De atunoi nu se mai Comitetul sranjator : Nie. Cucui, pre­ New-York, la Londra, la Paris, eto. confe­
prin graiul lor âugereso, prin tăria, voi- prooură — aşa spun membri — nici „Ga­ şedinte; I. Boerifi, vice-preş. Corn. Catona rinţe asupra islamismului şi publica arti­
14
nioia şi statura lor aşedată. Erau albe şi zeta Transilvaniei nici alte 4i&re române oassar. Adrian Cismaş, secretar. Teofil Mol- cole bine apreţiate în marile reviste euro­
rumene, de-ţl răpeau sufletul şi făceau să din Ardeal pentru Societate, ou tote oă şi dovan, controlor. pene. Intreprisa călătâre a străbătut iu
te simţesc! oa ’n altă lume oa ’n cea a vi­ o parte din comitet pretind ca ele să nu Ofertele marinimose se vor chita pe urmă Sahara, Cabylia şi Algeria şi actual­
selor ori a cjiaolor. Feoiorii erau ca nisoe iipsâsoă niol-odată de pe masa cetitorilor; cale 4' istică. mente se află în Gonstantinopol, de unde
ar
braeji: puternici, viteji şi mândri oa nisoe cele jidovesoi se plătesc, se prooură, dâră Familiile sunt avisate la provesiunea îşi va lua iar drumul.
a
^feţI-frumoşI . Cu ei nu-ţl era ruşine să te oele române nu.... proprie. Pentru cuartire şi băuturi oores-
arăţi ori-şi înaintea oăruia: erau tari ca Duloe Bucovină pun48târe se va îngriji oomitetul aranjator.
Jalnică grădină....
u
nisoe „smei , chiar şi Maiestatea Sa împă­ * L i t e r a t u r ă .
ratul i-a lăudat, de oâte-orl s’a oferit vr’uu Arginţan. Inteligenţa română din Csăki-Gorbâ şi
Dicţionar Universal al limbei rouiâue
14
prilej potrivit, dioând, că-s „bravi feciori , jur învită la Petreoerep de vâră, ce se va de Lazăr Şăineanu, conţinând: Limba vor­
u
„mândri feoiori eto... Catastrofa din Galaţi.
44
arangia la 18 Iulie n. o. în Hotelul „Corona bită şi literară cu exemple şi citaţiunl din
Dâr aouma?.. Vai şi amar!... Chiar Cetim în „Timpul : din Csâki-Gorbo. Venitul curat e destinat scritoril români. — Terminologia sciinţifică
14
>pe snb ochii lui Calinescu, Bej an şi a pa­ Ceea oe era de temut de atâtea 4be în folosul nou-edifioândei biserici rom. gr. oat. şi artistică. Vocabular biografic, geografic
rodiilor conservatori: pe timpul ocârmuirei s’a întâmplat. Loouinţele unei populaţii la- din Csâki Gorbâ. Intrarea: de personă 1 şi istoric cu privire specială la România şi
lor şi a răpausatului Reus s’a furişat străi­ boriăse, acolo unde era mişoarea febrilă, fl,, de familiă 2 fl. Iooeputul la 6 bre p. m. la Români în genere
nismul: fel de fel de litfe în ţâră, sohimo- viâţă în fotă activitatea ei, cu t6te miseriile Familiile sunt rugate a se îngriji de Acâstă importantă operă, fructul unei
sindu-i faţa ou totul şi înveninâudu-i cre­ şi bunurile, e numai apă. Aoolo pe unde viotu&le. Ofertele şi suprasolvirile marini- munci îndelungate, este menită a um-
dinţa, datinele şi obiceiurile. Bardul nostru treoeau carăle înoăroate, de gemeau osiele mâse se vor quite pe oale 4i Bstieă. plâ un gol însemnat în cultura nâstră na­
a
n’ar mai pute cânta ţerii, deoât numai de sub greutatea produsului acestui sol fertil ţională. Prin caraoterul său naţional şi
jale.... al ţărei, e numai apă, apă furiâsă, care nu enciclopedic, „ Dicţionarul Universal al limbei
îmi aduc tare bine aminte, că de câte- oruţă nimic. D-l G. Augustini (Slovac), care des- române* constitue o carte indispensabilă
-orl se sfădea Calinescu ou Silvestru Morar- Şi pe aceste locuri unde era pământ, voltă de mai mulţi ani o sîrguincibsă ori cărui om cult: profesor, medic, advocat,
Audrievioi, care sprijinea încă numai nea­ pe acest sol tare, care purta greutăţi ne­ activitate 4iariatică în mijlocul nostru, magistrat, inginer, militar, comerciant, func­
murile, de atâtea ori ţinea el, de-i venea măsurate, ast&4l umblă luntri şi plute pen­ al gazetarilor români ardeleni, şi ţionar etc. Pentru a înlesni procurarea aces-