Page 80 - 1897-06

V;.
*

Mk&îm, AfiniilitnUnica, „Smta" iese în M-care (P.
fi Ttottrdt Abonamente ţentrn Anstro-nnearta:
Br»$ov, plaţR marş Nr. 50. Pe un an 12 fl., pe şâse luni
6 fi., pe trei luni 3 fl.
HorUori a«&useat« nn k
trimese. — Mancconţits au cu N-rii de Dumlneoă 2 fl. pe an.
îstrtaet. Pentru România si străinătate:
IM8EHATE se primesc la Adml- Pe un an 40 frânei, pe şine
Mltraţlaneln Braşov şi la ut- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
Siatorele Birouri de anunolurl: N-rii de Duminecă 8 frânai.
tn Ticna: M. Duktt, Bamrich
Mckaltl, Rudolf Moşit, 1. Opptliks Se prenumără la t6te ofioiole
Haohfolger; Anton OpptUk, J. poştale din Intru şi din aiară
Dannebcr, tn Budapesta: A. Y. şi la dd. colectori.
fMdbtrgtrg, XcktUin Bernat; tn AMamentnl ţentiu BrasoT
Bnooresoi: Agtnce Banat, Suo- administraţiunea, piaţa mare,
enrsale de Boumanie; In Ham­ târgul Inului Nr. 80 etagiu
bar^: Karoiyt <t Utbmann, I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Inserţlunllor: o seria luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
lermond pe e oolână 6 ar. ţi Cu dusul în casă: Pe un an
BOor. timbira pentru o publi- (Ş ^ jo c c l o x d.e Duminecă 25) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
oaro. Publicări mai dese după 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă si Învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
Reclame pe pagina a 8-a o tele cât şi inserţiunile sunt
seria 10 or. hău 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 137.—Anul LX. Braşov, Duminecă 22 Iunie (4 Iulie) 1897.
i
unite, umblând a-o submina cu aju­ G o n l e r e n ţ a ei şi pentru păstrarea caracterulu
torul influinţei hierarchiei lor şi cu ei naţional românesc.
N o u a b o n a m e n t tot felul de uneltiri. în causa Bisericei române unite. Resultatul este, că lupta pen­
In dieta ungurescă se pdrtă o tru apărarea independenţei e urmă­
la Nu de putea ca glasul celor, ce
luptă înverşiunată contra unui pa­ au vestit apropiarea marelui pericul, rită cu bucuriă şi cu viu interes de
Gazeta Transilvaniei ragraf de lege, care într’adever ame­ se nu străbată în şirurile fiilor bise­ toţi Românii, âr contrarii căuşelor
ninţă cumplit libertatea pressei, şi e ndstre naţionale şi bisericesc! sunt
Cu 1 Iulie 1897 st. v. ricei române unite şi se nu deştepte
vorba de-a se întrebuinţa pană la fdrte neplăcut surprinşi de acâstă
se deschide nou abonament la care îngrijirile tuturor pentru viitor.
sfîrşit tbte mijlbcele spre a împe- mişcare, care le dă să cundscă, ca
Invităm pe "t^ i amicii şi sprijini­ deca primirea acelui paragraf. Dăr Gonferenţa, ce s’a ţinut la Cluşiu nu-i este permis nimănui a lua în-
v
torii fdiei nâstre. Marţa trecută, în 17 (29) Iunie, a
pe când oposiţia ungurescă luptă fost o viuă dovadă, că n’a amorţit deşert drepturile şi interesele de
Preţui abonameniuluii astfel în dietă pentru un principiu simţul de neatârnare în sînul obştei viâţă ale unui popor consciu de el.
Pentru Austro-Ungaria: de libertate, îi este întru nimic de-a Românilor uniţi; că cu totă tăcerea Cei ce au sperat, că între cle­
pe ixxl sun. . . . . . . . . . 3.2 fl. despreţui şi de-a călca în picibre li­ rul şi poporul român unit se va isca
pe şese 1-wja.x ...................................... © f l . bertatea naţionalităţilor nemaghiare şi nelucrarea din partea mirenilor o desbinare, care va uşura jocul duş­
pe txei l-u.33.1 .............................. 3 fl. timp de un pătrar de veac, încă tot
ar0 0
şi de-a aţîţa prin 4i l lor guver­ n’a pierit dintr’ânşii consciinţa dato­ manilor noştri, au rămas amar în­
Abonamente la numerele cu data nul, ca se atace libertatea şi inde­ riei şi a drepturilor, ce le au în bi­ şelaţi. Cei adunaţi în Cluşiu, toţi,
de Duminecă: pendenţa recunoscută prin lege a fără deosebire, li-au dat răspunsul
serică.
Pentru Austro - Ungaria: bisericei române unite. Au şi alergat mulţi mireni din cuvenit, declarând, că ţin tare şi
pe un an ........................................ 2 fl. Şi pe când deputaţii stângei tbte părţile la acâstă conferenţă, şi neclintit la dreptul istoric al biseri­
pe şese lunî . . . . . . . . . I f i . estreme din dietă fac obstrucţiune, trebue se fim mulţămiţî de-ocamdată cei române unite, la independenţa,
Administraţiunea adecă se silesc în tot chipul şi în caracterul ei naţional românesc şi
şi cu atâta, deşi am fi aşteptat o
l
,
,
/' yYYyvrYY rrrY^ yYYYr^n^rvY^ mod demonstrativ de-a lungi desba- interesare mai viuă şi mai generală. la instituţiile ei răsăritene, — şi ca
terile în dietă, ca guvernul se nu Găcî cu tdte că mulţi au fost îm­ protesteză toţi soiemnel în potriva
Lume întorsă. potă dobândi votarea proiectului de piedecaţi de-a lua parte la adunare încercărilor, de-a contopi biserica
lege presentat şi se fiă silit în cele
din causa întreruperii comunicaţiei, română unită cu biserica catolică
Este un mare câştig, că s'a gă­ din urmă a închide dieta, cum s’a totuşi decă vom socoti şi preoţimea, ungurâscă.
ar
sit şi un 4i unguresc, care se re- întâmplat deunăcţî în Viena, — pe care ar fi venit din acele părţi, nu­ Etă cum a decurs memorabila
cunbscă, că sub „părintăsca“ oblă­ atunci miseria din ţâră dă nascere mărul mirenilor şi în caşul cel mai conferenţă:
duire ungurescă, de care avem parte unei altfel de obstrucţiuni, unei greve bun abia ar fi ajuns la jumătatea Adunarea s’a ţinut în biserica română
acum de peste treizeci de anî, am seriâse a socialiştilor agrari, a mun­ numărului, în care avea să fiă re* unită din Cluşiu. Deşi din oausa întreru-
ajuns se trăim într’o lume cu totul citorilor de câmp, care ameninţă a presentată preoţimea. perei oomunioaţiunei pe linia ferată dintre
întbrsă. isbucni (filele acestea în comitatele Trebui să ne bucurăm de altă Olaşiu şi Oradea-mare şi pe cea de pe
De-o parte Banffy întinde mâna Arad, Bichiş, Ciongrad, Cenad, Ti­ parte că preoţimea ndstră nu s’a Valea Someşului, forte mulţi au fost îm-
primatelui unguresc, ca se se înţe- miş şi Torontal. Muncitorii nu-s mul- retras dela acesta mişcare de pro­ pedeoaţi de-a veni la adunare, totuşi nu­
16gă şi se facă aşa numita autono­ ţămiţî cu plata lor şi de aceea s'au testare şi că, cu tdte că la început mărul celor adunaţi a fost mare. Mai ales
mia catolică; de altă parte aţîţă pe hotărît se nu mârgă la lucru şi se erau dintr’o parte bisericană bănuelî, preoţii şi protopopii erau fdrte bine repre-
sub mână pe socialişti în contra silescă astfel pe proprietari şi aren­ că clerul nu va merge alături cu sentaţl. Nu numai biserica, oi chiar şi ourtea
autonomiei catolice şi a preoţilor, daşi se le urce plata muncei. mirenimea, totuşi preoţii au luat biserioei era plină de lume.
— pe socialişti, a căror devisă este: Apoi se nu se cjică, că trăim parte în număr fdrte mare la con­ Mai întâiu a fost serviciul divin, după
„şcble de stat şi nici un crucer din într’o lume intârsă. Grevă sus şi ferenţă şi între ei se aflau şi aceia, care la 11 6re s’a deschis adunarea prin
buzunarul nostru pentru scopurile grevă jos. Colo se cheltuesc banii cari la început vorbeau de „neîncre- d-1 Dr. Iuliu Milialyi, care în numele con­
popilor “. orbesce pentru poftele şovinismului dere“ şi Dumne4eu mai scie de ce. vocatorilor arăta, oare este scopul acestei
In acelaşi timp catolicii unguri, nesăţios, ici se mai întărită rapor­ Periculul a trebuit să unâscă pe adunări. La propunerea d-sale s’a oonstituit
cari pretind dela guvern respectarea turile dintre muncitori şi proprietari, toţi şi este o învingere a causei Me- apoi adunarea, alegendu-se preşedinte d-1
conscienţibsă a drepturilor lor şi-i ca se sufere şi mai mult unii ca şi tropoliei române de Alba-Iulia, că Alesandru Roman, profesor de limba ro­
impută, că umblă se submineze in­ alţii, mai ales când, pe lângă crisa aceste momente critice aflară clerul mână la universitatea din Budapesta; vice­
teresele bisericei catolice prin apu­ permanentă, mai vine şi crisa pro­ şi poporul hotărît de-a protesta în preşedinţi dnii: Vasilie PLossu protopop în
cături violente şi absolutistice, nu se dusă de ploile continue. contra încercărilor de încălcare a Târgu-Mureşului şi Dr. Ioan Pop, vioarul
sfiesc de-a ignora şi a lovi în drep­ Lume întorsă şi pace. drepturilor bisericei, şi de-a lupta cu Năsăudului; notari dnii: Dr. Atnos Frâncu,
turile garantate ale bisericei române energiă neînfrântă pentru neatârnarea Dr. Gr. llea Basiliu Podobă şi Dr. Iuliu Maniu.

K
FOILETONUL „GAZ. TE ANS. A (fi nu mai e nimica viu Der mi-e soumpă-aoeea mână căile tale, căci smeresc! pe cel înăl­
Pe-aoolo... mora o ruină Da pământ, oe-ai asvârlit, ţat când nici nu cugetă. Sunt 10
Stă singură peste pustiu Căci e singura răsplată anî de când m’am lăpădat de tine
F o e s i î. Privind străină. Că în lume te-am iubit!!... şi de sfânta maică biserică. De 4ece
Pustiu... Şi râta tristă meditând B r a ş o v , 1897. Sân-Petreanul. anî calc în picibre tot ce e sfânt şi
0
Era ’n amurg... din-spre apus Acjl stă şioptind a lor iubire folositor sufletului. De 4 ece an * t
Privind trudit sorele ’n vale Şi ’nstropl de lacrimi blăstămând batjocuresc Domne, umblând în căile
ece
Au suspinat... apoi s’au dus A lumei fire. P a z a M a i c i i S f i n t e . păcatelor şi fărădelegilor. De 4
Pe-a nopţii oale. i anî am părăsit scutul Maicii sfinte,
Pocăinţă. — Dramă în patru acte. — în grija căreia m’a lăsat maica mea,
Şi sub salcâmii oei tăouţl T6tă lumea ored că scie, Localisată de Autoniu Popp. 4icendu-mî pe patul ei de mbrte:
Ei au simţit sfioşi fiorii Că vre-odatâ de-ai furat (F i n e.) „Fiiule mi-ai fost singura bucuriă
Iubirei dulci, privind perduţl Şi ţl-ai ispăşit păcatul „pe acest păment, şi-acum trebue
La rdta morii. Eşti ertat. Actul IV. „se me despart de tine. Te las în
(O odaiă mobilată elegant. Pe părete „paza Maicii sfinte, pe care pururea
Credinţă şi-au jurat atunci Ertă-ml dragă şi tu mie atârnă mai multe icone mari, er la mijloc „o voiu ruga se-ţî fiă păzitbre!“ De
Şi dragoste pentru veoie Când îţ! spun cu jurământ o oglindă mare frumâsă. In casă felurite 4ece anî m’am făcut nevrednic de
Când luna ’mprăştia pe lunci Că eu îţi voiii duce dorul statue mari şi mici, şi multe obiecte de îndurările taie Dbmne, şi etă, că
Melancolie. In mormânt! lux. Contele, cu mâna pe puşcă şede la acum, când a-şî fi mai vrednic de
masă adâncit în gânduri; în partea stângă
S’au dus apoi... şi ’n urma lor Băsjilată... pedepsa ta cea aspră, tu-ţî areţî în­
Eămase tot în fericire Când în dangătul de clopot îi atârnă o sabiă). durarea faţă de mine, cel cu atâtea
Şi după ei privind ou dor Mă vor duce la mormânt Contele (Singur): Rea şi stricată e păcate îngreunat... O, maică a lui
0 0
Şl cu iubire. Vei veni şi tu, iubito, lumea în 4iî l de a4î! N’aşî fi pre­ Dumne4eu! Eu am fugit de sub
supus, ca într’o inimă omenescă se scutul teu, der tu ascultând rugă­
Să-mi cjiol ultimul cuvânt.
se cuprindă atâta răutate şi barba- ciunile fericitei mele mame, care
Trecut’au ani şi s’au uitat Va oăde pământul negru riă, cum este aceea, pe care ar vrb pentru purtarea mea cea pecătbsă
Oâoî s’a ’nvertit a vremii rotă Peste trupu-mî îngheţat... se-o severşescă contra mea şi a gri- nici în păment nu s’a putut odihni,
Şi ’ncet... înoet li-a spulberat — Ah ! *ce greu, şi tu ţărână jitorului casei mele acei mişei........................ ţi-ai întins mâna ta cea plină de
Iubirea tâtă... Peste oapu-mî ai lăsat! Minunat eşti Dbmne şi negrăite sunt daruri asupra mea şi a casei mele,

v 1i