Page 81 - 1897-06

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 137.—1897.

Preşedintele Al. Roman mulţumind independenţa bisericei române unite 1) Instituţiile răsăritene, limba preşedintele închise adunarea între strigă r
pentru înoredere cjise: Ne vom apăra drep­ de orî-ce autoritate bisericâscă din liturgică, ritul şi disciplina Provin­ de să trăâsoă.
tul nostru la independenţă şi neatârnare. patriă; ciei bisericescî de Alba-Iulia şi Fă­ Adunarea a deours ou demnitate liniştit.
Biserica nâstră este şi trebue să fiă na­ II. Considerând, că 'prin bulla găraş, cari prin faptul unirei au ră­ *
r
ţională. pontificelui de piă memoriă Piu IX, mas nu numai neatinse, ci chiar Etă telegramele şi adresele sosite la
După aoâsta d-1 protopop Ioan Laslo care se începe cu cuvintele: Eccle- asigurate şi pentru tâte timpurile conferenţă.
din Cluşiu, bineventâ conferenţa ou ouvinte siam Christi, datată din VI Calen- garantate; Crasna. împădecaţl prin comunioaţiu-
bine simţite. das Decembris a anului 1853 cu 2) Condiţiile de esistenţă şi de nea trenului de a merge Jmai departe, a-
La propunerea d-lui Franciso Hossu- prea înalta încuviinţare a Majestăţii prosperare a sfintei unirî în mijlocul derăm întru tote la hotărirele conferenţei.
Longin din Deva adunarea a botărît, ca Sale Regelui apostolic s’a reactivat neamului românesc, cari numai prin- Barboloviciu, vicariă; Dr. Ioan Ni-
amândouă vorbirile de desohidere să se vechia Metropoliă românâscă de tr’un organism propriu şi indepen­ chită; Papiriu, protopop ; (nedes­
alăture la protoool. Alba-Iulia şi s’a declarat de exemtă dent, în al cărui cadru şi elementul cifrabil); Stianu preot.
D-1 Iosif Roman dela Oradea-mare, arăta, pentru t6te timpurile de sub orî-ce lumean să-şî pâtă ocupa locul cu­ Borgoprund. Credincioşii uniţi din va­
autoritate a Primatelui din Stri- venit, se pote ajunge;
că scopul convocatorilor a fost, oa să se ia posi- lea Borgoului, fostul district al Năsăudu-
ţiă faţă ou pornirile catolicilor; trebue să se goniu şi a orî-cărei autorităţi bise­ 3) Echitatea şi analogia cu alte lui, aderâză la conclusele adunării de as-
hotărasoă, cjise d-sa, dâoă vrem să fim bi­ ricesc! din patriă ori de airea; bisericî din ţâră; tătjî; una să fim întru apărarea legei stră-
serică independentă, ori să intrăm în orga- III. Considerând, că indepen­ 4) In urmă chiar şi articulul de moşescl şi isbânda va fi sigură.
nisaţia oatolioă, ca acolo să fim stăpâniţi denţa acâsta a Provinciei metropo­ lege 43 din 1868, care garantâză şi Preoţii: Oandale şi Dologa.
de majoritatea oatolioilor unguri. (Din adu­ litane de Alba-Iulia şi Făgăraş şî-a bisericei greco-catolice române unite
nare se aud strigăte puternice: Nu voim! primit garanţa sa prin înarticularea acelaşi organism autonomie de care Reghinul-săsesc. Impedecat de morb a
Nu voim!) ei întâmplată prin ar tic ului de lege se bucură confesiunile recepte din participa, salut conferenţa şi aderez la ho-
S’a ales apoi o comisiune de 21 39 din 1868; patriă. tăririle ei pentru autonomia şi independen­
membri, care să luoreze proiectul de reso- IV. Cosiderând, că independenţa Conferenţa ţine a declara, că ţa bisericei nostre. Patriciu Barbu.
luţiune. In aoâstă comisiă au fost d-nii: acesta şî-a aflat espresiune faptică postulatele ei nu pot să altereze câ­
Al. Roman, Dr. I. Mibalyi, Dr. I. Pop, prin cele două Concilii provinciali tuşi de puţin legăturile firescî, ce Oradea-mare. Salut conferenţa, sum
Dr. A. Mureşianu, Dr. A. Frâncu, Dr. A. din anii 1872 şi 1882, apoi prin ce­ isvoresc din unitatea credinţei, cu pentru autonomia separai ;i independentă.
Bunea, Dr. Gr. Ilea, G. Pop de Băsesol, lebrarea Sinodelor mixte şi a celor care biserica românâscă greco-cato- Regret, că pentru întreruperea eomunica-
Dr. A. Isac, Ios. Roman, Dr. V. Hossu, electorale ţinute în deosebite tim­ ţiunei am rămas pe drum cătră Cluşiu.
lică e unită cu biserica catolică de
V. Hossu (jude de tablă), I. Simionaş, D. puri; ritul latin din Ungaria, şi că aceste Ignat, advocat.
Yaida, I. Laslo, Al. Filip, G. Domide, Dr. V. Considerând, că clerul şi po­ postulate nu cuprind nicidecum o Szombatsâg. Salut conferenţa, şi pri­
Al. Hossu, Fr. Hossu-Longin, Al. Silaşi porul român unit a protestat întot- ab4icere fiă chiar şi tacită dela în­ mesc deoisele ei.
protop. şi L. Pop, jude la tribunal. dâuna solemn în contra încercărilor dreptăţirea ei asupra fondurilor co­ Dr. I. Comşia, medio.
După aoestea adunarea s’a amânat continue de ingremiare a bisericei mune ale bisericei catolice din Un­ Mureş-Ludoş. Românii din protopo­
pănă după amârjî, oa comisia să aibă timp unite în organismul bisericei latine garia. piatul Ludoş uniţi cu biserica Romei sa­
de a lucra proiectul de resoluţiune. din Ungaria şi mai vârtos din inci­ Conferenţa îşi ţine de datoriă lută cu bucuriă conferenţa din Cluşiu în
dentul tendinţelor de acest soiu causa autonomiei bisericei şi aderâză la
Comisiunea de 21 a desbătut 4 6re a da espresiune alipirei sale neclin­
manifestate mai cu sâmă în anii conclusele ei întru tote.
întregi. Discusiunea a fost fârte viuă şi tite cătră Scaunul apostolic al Ro­
seriâsă. 1869—1871: mei, apoi de omagiala supunere că­ Kismajteny. Aderez la conclusele con­
Pe la 5V Preşedintele redesohicjend Conferenţa declară solemn, că tră Majestatea Sa împăratul şi re­ ferenţei, urându-i succes strălucit.
2
şedinţa spuse, că dintre cele două proiecte stă firm pe basele de desvoltare ale gele apostolic al Ungariei; în fine George Şuta, preot.
de resoluţiune, cari au fost disoutate în dreptului istoric a bisericei române de reverinţă flască şi încredere de­ Te ca. Aderăm la conclusele luânde.
comisiune, aoela al convocatorilor a oăcjut, unite şi ţine neclintit la condiţiunile plină în archiereii preasfinţiţî ai pro­ Românii tractului Fărăgău.
6r aoela presentat de d-1 vioar Dr. I. Pop de esistenţă ale acestei bisericî: in­ vinciei bisericescî greco-catolice ro­ Oradea-mare. Regretăm din tâtă ini­
a fost primit cu majoritate de voturi. dependenţa, caracterul ei naţional mâne de Alba-Iulia şi Făgăraş. ma, că comunicaţiunea fiind întreruptă, nu
român şi instituţiile sale răsăritene.
S’a dat apoi cetire următorului pro­ Conferenţa decide a aduce aceste putem participa la confnrenţa din Cluşiu
iect propus de oomisiunea de 21 a adunării: In urmare enunţă, că credin­ concluse la înalta cunoscinţă a Me- a credincioşilor provinciei metropolitane de
cioşii acestei bisericî nu pot lua tropolitului de Alba-Iulia şi Făgă­ Blaşiu. Salutăm din tot sufletul conferenţa
Proiect de conclus.
parte la lucrările unui Congres au­ raş şi a celorlalţi Episcop! provin­ şi aderăm cu totă tăria dorinţei nâstre la
Clerul şi poporul credincios al tonomie comun cu biserica catolică ciali, cu rugarea să binevoiască a afirmarea independenţei bisericei greco-
Provinciei metropolitane române de ritul latin şi de-odată protesteză le lua spre sciinţă şi eventuală în­ catolice române, nu luăm parte la con­
greco-catolice de Alba-Iulia şi Fă­ în potriva încercărilor de-a fi con­ trebuinţare şi totodată să întrevină gresul catolic din Budapesta, cerem con­
găraş, întrunit în conferenţă din oca- topită în vr’un organism străin de cu tâtă autoritatea lor la locurile vocarea unui congres al provinciei metro­
siunea^mişcărilor pornite pentru or- dreptul seu public, vină acele în­ competente pentru realisarea aces­ politane gr. cat. din Blaşiu.
ganisarea autonomiei bisericei cato­ cercări din orî-ce parte. tor postulate. Iosif Yulcan, Dr. Demetriu Kiss,
lice din Ungaria, ţinută în Cluşiu la Paralel cu enunţările de mai Acest proiect de condus a fost pri­ Samuil Oiceronescu, Dr. Corneliu
29 Iunie 1897, enunţă ca conclus sus, conferenţa, urmând esemplele mit de adunare întreg, en bloc. Bulcu, Ioan Iepure, Iosif Erdâlyi.
următârele: trecutului şi mai ales voinţa cle­ S’a ales după asta o oomisiune, oare Aghirişu. Comunicaţia fiind intreruptă

I. Considerând, că prin actul rului manifestată în Sinodul electo­ să predea în persână Escelenţei Sale Me- şi aşa impedecaţi a participa, salutăm adu­
unirei cu biserica Romei, severşit la ral dela 1893, nu p6te întrelăsa a tropolitului hotărîrea de mai sus, episco- narea din apropiere, dorind succes strălucit.
1698—1700, s’a enunţat numai uni­ insista şi cu acâstă ocasiune, ca şi pilor să li-o oomnnioe în soris. In acâstă Alexiu Berinde, Yasilie (nedesoi-
tatea de credinţă cu biserica Romei Provinciei bisericei unite de Alba- oomisiune au fost aleşi d-nii: Al. Roman, frabil), Coriolan Pop.
şi supunerea canonică faţă de S. Iulia şi Făgăraş se i-se asigure o L. Hossu jude la tablă din Cluşiu, D. Haţeg. Aderăm la conclusele conferen­
Scaun apostolic, remânend intacte organisare autonomică proprie şi Yaida, I. Laslo, protopop, şi L. Pop jude ţei aduse pentru independenţa autonomică
şi nealterate ritul, disciplina, limba independentă de orî-ce alt organism de tribunal în Gluşiu. a bisericei române unite.
liturgică şi celelalte instituţiunî de autonomie din patriă. După ce la propunerea D-lui Dr. Tri- învăţătorii: Olteanu, Darima, Ju-
drept public al bisericei răsăritene Organismul acestei autonomii pon se esprimă mulţămită celor ce au pus başi, Popescu, Câm­
şi prin aceste remânend garantată proprii şi independente îl reclamă: la oale şi au condus aoestă conferenţă, pean, Paveloni.

şi nu m’ai lipsit pe mine, nevred­ Gea ce ’n veci eşti lăudată, Contele: Fârte înţelepţesce ai retragem dâră. Să-i lăsăm de acum
nicul, de paza t a ! . . . O, maică a Sub a ta pază mă ia, lucrat. Cei dela pârtă să aibă grijă, pe ei gazda, âr noi vom fi âspeţii,
îndurărilor, fii preamărită de mine Căci prin a ta îndurare ca îndată ce hoţii vor întră în odaia când vom da peste ei în acâsta
şi de tâtă suflarea! O, D6mne, pă­ Aflat’am la cer iertare; ta, să închidă pârta, ca nu cum-va odaia.
rinte al cerului şi al pământului, O, Maică bună a mea! să le pâtă veni ajutor dinafară, căci Mafteiu: Atunci stîng lumina.
ajută-mî, nu me lăsa, căci de acum (Se scolă şi se pune pe un divan). se pote să fiă chiar o bandă întrâgă. Contele: Stînge-o
pănă la sfîrşitul vieţei mele te voi Mafteiu: (In mână ou un revolver şi Mafteiu: Fiţî liniştit Măria Vos- (Se duc).
binecuvânta cu rostul cel mai curat cu o lampă acoperită). Măria Vostră, tră, căci tâte măsurile s’au luat. (Ceasornicul din odaia vecină bate 12.
al unui suflet pocăit şi întors dela noi suntem gata!... Jur pe tot ce Scie Mafteiu ce face, căcî mai Pe scenă apare un ânger în haine albe
păcate! am mai sfânt, jur pe marele Dumne­ avut’am eu de lucru cu mişei de strălucitâre, având în mâna stângă un scut,
(Cade în genunchi şi se rogă): zeu — dela care pănă mi-a fost aceştia încă pe timpul ocupării Bos­ âr în cea drâptă o sabiă. Cântă:)
Părinte îndurător, bine m’am depărtat, dâr de acjî niei şi şi după aceea când slujiam Periculul e mare
Al meu scut ocrotitor, erăşî me ’ntorn la el, — că acei ţării şi împăratului ca sergent în Căci duşmanii vin,
Rogu-te, asoultă-mă, mişei şi netrebnici pănă-i lumea nu armată. Ci’nzadar e planul
In lipsuri ajută-mă! mai fură altă cheiă, nu vor otrăvi Contele: Nu ţi-oiu rămână dator Lor, de groză plin§
Ou iubirea-ţi mă umbresce, alt câne! pentru credinţa cea mare ce o ai Când Christos din ceruri
Pacea ta mi-o dăruesce. Contele: (Ridicându-se) Află-se toţî faţă de mine. Te rog însă, ca pănă Şî-a lui Sfântă mamă
Tu, a ’ntregei lumi sper are la locul lor ? nu va cere lipsa, să nu întrebuin­ Izbândă promi-s’au
Fă, ca ’ngrijirea ta bună Mafteiu: Da, Măria Vostră! Cas­ ţaţi armele, căcî a-şî vre să-i dau La a vostră armă.
S’o simţesc în tot-dâună! telul e încungiurat cu bmenî înar­ sănătoşi şi vii pe mâna judecăţii.
Nu mă lăsa ca să pic maţi, er în odaia de dincâce avem Mafteiu: Aşa vom face, Măria Curaj dâră, omeni
N’aveţI pic de frică,
In mână de inimic! doi gendarmî! m odaia mea am Vâstră. Acesta ni-au spus'o şi gen-
Căci nu-o să se ’ntâmple
se
In pericul mă scutesce, făcut din paiă un om, pe care l’am darmii, carî, cum c|i i aşteptă în Cu voi chiar nimică.
De tot răul mă feresce, îmbrăcat în hainele mele şi l’am odaia vecină.
Şi ’n tot-dâuna-mi fii scăpare! culcat în pat cu faţa în jos, ca se nu Contele: Vremea se apropiă, Dâră hoţii-aceia
Er tu, Maică prea curată, prindă iute de veste, că-s daţi de gol. acuşi vor fi două-spre-4ece; să ne Sunt urniţi de sorte