Page 81 - 1897-06
P. 81

Pagina 2                                                                     GAZETA TRANSILVANIEI                                                            Nr. 137.—1897.


                        Preşedintele  Al.  Roman  mulţumind  independenţa       bisericei   române     unite       1)    Instituţiile   răsăritene,   limba  preşedintele  închise  adunarea  între  strigă  r
                  pentru înoredere cjise: Ne vom apăra drep­    de   orî-ce   autoritate   bisericâscă   din  liturgică,   ritul   şi   disciplina   Provin­  de să trăâsoă.
                  tul  nostru  la  independenţă  şi  neatârnare.  patriă;                                     ciei  bisericescî  de  Alba-Iulia  şi  Fă­        Adunarea a deours ou demnitate liniştit.
                  Biserica  nâstră  este  şi  trebue  să  fiă  na­   II.    Considerând,  că  'prin  bulla  găraş,  cari  prin  faptul  unirei  au  ră­                         *
                                                                                                                                                                 r
                  ţională.                                      pontificelui  de  piă  memoriă  Piu  IX,      mas    nu   numai     neatinse,   ci   chiar       Etă  telegramele  şi  adresele  sosite  la
                        După  aoâsta  d-1  protopop  Ioan  Laslo  care  se  începe  cu  cuvintele:  Eccle-    asigurate   şi   pentru    tâte   timpurile  conferenţă.
                  din Cluşiu, bineventâ conferenţa ou ouvinte  siam  Christi,  datată  din  VI  Calen-       garantate;                                          Crasna. împădecaţl prin comunioaţiu-
                  bine simţite.                                 das   Decembris     a   anului   1853    cu        2)   Condiţiile  de  esistenţă  şi  de  nea trenului de a merge Jmai departe, a-
                        La  propunerea  d-lui  Franciso  Hossu-  prea  înalta  încuviinţare  a  Majestăţii  prosperare  a  sfintei  unirî  în  mijlocul  derăm întru tote la hotărirele conferenţei.
                  Longin  din  Deva  adunarea  a  botărît,  ca  Sale   Regelui    apostolic   s’a   reactivat  neamului  românesc,  cari  numai  prin-             Barboloviciu, vicariă; Dr. Ioan Ni-
                   amândouă  vorbirile  de  desohidere  să  se  vechia     Metropoliă     românâscă      de  tr’un   organism    propriu   şi   indepen­           chită; Papiriu, protopop ; (nedes­
                  alăture la protoool.                          Alba-Iulia  şi  s’a  declarat  de  exemtă  dent,  în  al  cărui  cadru  şi  elementul              cifrabil); Stianu preot.
                       D-1 Iosif Roman dela Oradea-mare, arăta,  pentru  t6te  timpurile  de  sub  orî-ce  lumean  să-şî  pâtă  ocupa  locul  cu­                Borgoprund. Credincioşii uniţi din va­
                                                                autoritate   a    Primatelui    din    Stri-  venit, se pote ajunge;
                  că scopul convocatorilor a fost, oa să se ia posi-                                                                                       lea  Borgoului,  fostul  district  al  Năsăudu-
                  ţiă faţă ou pornirile catolicilor; trebue să se   goniu  şi  a  orî-cărei  autorităţi  bise­     3)   Echitatea  şi  analogia  cu  alte   lui,  aderâză  la  conclusele  adunării  de  as-
                  hotărasoă,  cjise d-sa,  dâoă vrem să  fim  bi­  ricesc! din patriă ori de airea;           bisericî din ţâră;                           tătjî;  una  să  fim  întru  apărarea  legei  stră-
                  serică  independentă,  ori  să  intrăm  în  orga-   III.    Considerând,  că  indepen­           4)  In  urmă  chiar  şi  articulul  de  moşescl şi isbânda va fi sigură.
                  nisaţia  oatolioă,  ca  acolo  să  fim  stăpâniţi  denţa   acâsta   a   Provinciei   metropo­  lege  43  din  1868,  care  garantâză  şi                   Preoţii: Oandale şi Dologa.
                  de majoritatea oatolioilor unguri. (Din adu­  litane  de  Alba-Iulia  şi  Făgăraş  şî-a     bisericei   greco-catolice   române    unite
                   nare  se  aud  strigăte  puternice:  Nu  voim!  primit   garanţa   sa   prin   înarticularea   acelaşi  organism  autonomie  de  care         Reghinul-săsesc. Impedecat de morb a
                   Nu voim!)                                    ei  întâmplată  prin  ar  tic  ului  de  lege   se   bucură   confesiunile   recepte   din   participa,  salut  conferenţa  şi  aderez  la  ho-
                        S’a  ales  apoi  o  comisiune  de  21   39 din 1868;                                  patriă.                                      tăririle  ei  pentru  autonomia  şi  independen­
                   membri,  care  să  luoreze  proiectul  de  reso-   IV.   Cosiderând,  că  independenţa          Conferenţa    ţine   a    declara,   că   ţa bisericei nostre.     Patriciu Barbu.
                  luţiune.  In  aoâstă  comisiă  au  fost  d-nii:  acesta   şî-a   aflat   espresiune   faptică   postulatele  ei  nu  pot  să  altereze  câ­
                   Al.  Roman,  Dr.  I.  Mibalyi,  Dr.  I.  Pop,  prin   cele   două   Concilii   provinciali   tuşi   de   puţin   legăturile   firescî,   ce   Oradea-mare.  Salut  conferenţa,  sum
                   Dr.  A.  Mureşianu,  Dr.  A.  Frâncu,  Dr.  A.  din  anii  1872  şi  1882,  apoi  prin  ce­  isvoresc   din   unitatea   credinţei,   cu   pentru  autonomia  separai  ;i  independentă.
                   Bunea,  Dr.  Gr.  Ilea,  G.  Pop  de  Băsesol,  lebrarea  Sinodelor  mixte  şi  a  celor   care    biserica   românâscă    greco-cato-   Regret,  că  pentru  întreruperea  eomunica-
                   Dr.  A.  Isac,  Ios.  Roman,  Dr.  V.  Hossu,  electorale   ţinute   în   deosebite   tim­                                              ţiunei am rămas pe drum cătră Cluşiu.
                                                                                                              lică  e  unită  cu  biserica  catolică  de
                   V.  Hossu  (jude  de  tablă),  I.  Simionaş,  D.  puri;                                    ritul  latin  din  Ungaria,  şi  că  aceste                              Ignat, advocat.
                   Yaida,  I.  Laslo,  Al.  Filip,  G.  Domide,  Dr.   V.   Considerând,  că  clerul  şi  po­  postulate   nu   cuprind    nicidecum    o        Szombatsâg. Salut conferenţa, şi pri­
                   Al.  Hossu,  Fr.  Hossu-Longin,  Al.  Silaşi  porul  român  unit  a  protestat  întot-     ab4icere  fiă  chiar  şi  tacită  dela  în­   mesc deoisele ei.
                   protop. şi L. Pop, jude la tribunal.         dâuna    solemn    în   contra   încercărilor   dreptăţirea  ei  asupra  fondurilor  co­                        Dr. I. Comşia, medio.
                        După  aoestea  adunarea  s’a  amânat    continue    de    ingremiare   a    bisericei   mune  ale  bisericei  catolice  din  Un­         Mureş-Ludoş.  Românii  din  protopo­
                   pănă  după  amârjî,  oa  comisia  să  aibă  timp   unite   în   organismul   bisericei   latine   garia.                                 piatul  Ludoş  uniţi  cu  biserica  Romei  sa­
                   de a lucra proiectul de resoluţiune.         din  Ungaria  şi  mai  vârtos  din  inci­           Conferenţa   îşi   ţine   de   datoriă   lută  cu  bucuriă  conferenţa  din  Cluşiu  în
                                                                dentul    tendinţelor    de    acest    soiu                                                causa  autonomiei  bisericei  şi  aderâză  la
                        Comisiunea  de  21  a  desbătut  4  6re                                               a  da  espresiune  alipirei  sale  neclin­
                                                                manifestate    mai    cu   sâmă    în   anii                                                conclusele ei întru tote.
                   întregi.  Discusiunea  a  fost  fârte  viuă  şi                                            tite  cătră  Scaunul  apostolic  al  Ro­
                   seriâsă.                                      1869—1871:                                   mei,  apoi  de  omagiala  supunere  că­            Kismajteny. Aderez la conclusele con­
                        Pe  la  5V   Preşedintele  redesohicjend      Conferenţa    declară    solemn,    că   tră  Majestatea  Sa  împăratul  şi  re­      ferenţei, urându-i succes strălucit.
                                  2
                   şedinţa  spuse,  că  dintre  cele  două  proiecte  stă  firm  pe  basele  de  desvoltare  ale   gele  apostolic  al  Ungariei;  în  fine                       George Şuta, preot.
                   de  resoluţiune,  cari  au  fost  disoutate  în  dreptului   istoric   a   bisericei   române   de  reverinţă  flască  şi  încredere  de­     Te ca. Aderăm la conclusele luânde.
                   comisiune, aoela al convocatorilor a oăcjut,  unite  şi  ţine  neclintit  la  condiţiunile   plină  în  archiereii  preasfinţiţî  ai  pro­              Românii tractului Fărăgău.
                   6r  aoela  presentat  de  d-1  vioar  Dr.  I.  Pop  de  esistenţă  ale  acestei  bisericî:  in­  vinciei   bisericescî   greco-catolice   ro­  Oradea-mare.  Regretăm  din  tâtă  ini­
                   a fost primit cu majoritate de voturi.       dependenţa,     caracterul    ei    naţional   mâne de Alba-Iulia şi Făgăraş.               ma,  că  comunicaţiunea  fiind  întreruptă,  nu
                                                                român şi instituţiile sale răsăritene.
                         S’a  dat  apoi  cetire  următorului  pro­                                                  Conferenţa  decide  a  aduce  aceste    putem  participa  la  confnrenţa  din  Cluşiu
                   iect propus de oomisiunea de 21 a adunării:        In   urmare    enunţă,   că    credin­  concluse  la  înalta  cunoscinţă  a  Me-      a  credincioşilor  provinciei  metropolitane  de
                                                                cioşii   acestei   bisericî   nu   pot   lua  tropolitului   de   Alba-Iulia   şi   Făgă­   Blaşiu.  Salutăm  din  tot  sufletul  conferenţa
                               Proiect de conclus.
                                                                parte  la  lucrările  unui  Congres  au­      raş  şi  a  celorlalţi  Episcop!  provin­     şi  aderăm  cu  totă  tăria  dorinţei  nâstre  la
                         Clerul  şi  poporul  credincios  al  tonomie      comun     cu   biserica   catolică  ciali,  cu   rugarea  să   binevoiască  a    afirmarea  independenţei  bisericei  greco-
                   Provinciei      metropolitane       române  de  ritul  latin  şi  de-odată  protesteză  le  lua  spre  sciinţă  şi  eventuală  în­       catolice  române,  nu  luăm  parte  la  con­
                   greco-catolice   de   Alba-Iulia   şi   Fă­  în  potriva  încercărilor  de-a  fi  con­     trebuinţare   şi   totodată   să   întrevină   gresul  catolic  din  Budapesta,  cerem  con­
                   găraş,  întrunit  în  conferenţă  din  oca-  topită  în  vr’un  organism  străin  de  cu         tâtă   autoritatea   lor   la   locurile   vocarea  unui  congres  al  provinciei  metro­
                   siunea^mişcărilor    pornite   pentru    or-  dreptul  seu  public,  vină  acele  în­      competente     pentru    realisarea   aces­   politane gr. cat. din Blaşiu.
                   ganisarea    autonomiei    bisericei   cato­  cercări din orî-ce parte.                    tor postulate.                                        Iosif  Yulcan,  Dr.  Demetriu  Kiss,
                   lice  din  Ungaria,  ţinută  în  Cluşiu  la        Paralel   cu    enunţările   de   mai         Acest  proiect  de  condus  a  fost  pri­       Samuil  Oiceronescu,  Dr.  Corneliu
                   29  Iunie  1897,  enunţă  ca  conclus  sus,          conferenţa,    urmând      esemplele  mit de adunare întreg, en bloc.                       Bulcu, Ioan Iepure, Iosif Erdâlyi.
                   următârele:                                   trecutului   şi   mai   ales   voinţa   cle­       S’a  ales  după  asta  o  oomisiune,  oare   Aghirişu. Comunicaţia fiind intreruptă

                        I.   Considerând,    că    prin   actul   rului  manifestată  în  Sinodul  electo­    să  predea  în  persână  Escelenţei  Sale  Me-  şi aşa impedecaţi a participa, salutăm adu­
                   unirei  cu  biserica  Romei,  severşit  la    ral  dela  1893,  nu  p6te  întrelăsa  a     tropolitului  hotărîrea  de  mai  sus,  episco-  narea din apropiere, dorind succes strălucit.
                   1698—1700,  s’a  enunţat  numai  uni­         insista  şi  cu  acâstă  ocasiune,  ca  şi   pilor  să  li-o  oomnnioe  în  soris.  In  acâstă     Alexiu Berinde, Yasilie (nedesoi-
                   tatea  de  credinţă  cu  biserica  Romei      Provinciei   bisericei   unite   de   Alba-   oomisiune  au  fost  aleşi  d-nii:  Al.  Roman,      frabil), Coriolan Pop.
                   şi   supunerea    canonică   faţă   de    S.   Iulia  şi  Făgăraş  se  i-se  asigure  o    L.  Hossu  jude  la  tablă  din  Cluşiu,  D.       Haţeg. Aderăm la conclusele conferen­
                   Scaun     apostolic,    remânend     intacte   organisare   autonomică      proprie    şi   Yaida,  I.  Laslo,  protopop,  şi  L.  Pop  jude   ţei  aduse  pentru  independenţa  autonomică
                   şi   nealterate   ritul,   disciplina,   limba   independentă  de  orî-ce  alt  organism   de tribunal în Gluşiu.                        a bisericei române unite.
                   liturgică   şi   celelalte   instituţiunî   de   autonomie din patriă.                          După  ce  la  propunerea  D-lui  Dr.  Tri-       învăţătorii:  Olteanu,  Darima,  Ju-
                   drept   public    al   bisericei   răsăritene      Organismul       acestei    autonomii  pon  se  esprimă  mulţămită  celor  ce  au  pus                      başi,  Popescu,  Câm­
                   şi   prin    aceste   remânend     garantată proprii şi independente îl reclamă:           la  oale  şi  au  condus  aoestă  conferenţă,                       pean, Paveloni.




                   şi  nu  m’ai  lipsit  pe  mine,  nevred­              Gea ce ’n veci eşti lăudată,               Contele:    Fârte    înţelepţesce   ai  retragem  dâră.  Să-i  lăsăm  de  acum
                   nicul,  de  paza  t a ! . . .   O,  maică  a          Sub a ta pază mă ia,                 lucrat.  Cei  dela  pârtă  să  aibă  grijă,  pe  ei  gazda,  âr  noi  vom  fi  âspeţii,
                   îndurărilor,   fii   preamărită   de   mine           Căci prin a ta îndurare              ca  îndată  ce  hoţii  vor  întră  în  odaia  când   vom     da  peste  ei  în  acâsta
                   şi  de  tâtă  suflarea!  O,  D6mne,  pă­              Aflat’am la cer iertare;             ta,  să  închidă  pârta,  ca  nu  cum-va  odaia.
                   rinte   al   cerului   şi   al   pământului,          O,  Maică bună a mea!                să  le  pâtă  veni  ajutor  dinafară,  căci        Mafteiu: Atunci stîng lumina.
                   ajută-mî,  nu  me  lăsa,  căci  de  acum           (Se scolă şi se pune pe un divan).      se pote să fiă chiar o bandă întrâgă.              Contele: Stînge-o
                   pănă  la  sfîrşitul  vieţei  mele  te  voi         Mafteiu:  (In  mână  ou  un  revolver  şi     Mafteiu:  Fiţî  liniştit  Măria  Vos-        (Se duc).
                   binecuvânta  cu  rostul  cel  mai  curat  cu  o  lampă  acoperită).  Măria  Vostră,  tră,         căci   tâte   măsurile   s’au   luat.       (Ceasornicul din odaia vecină bate 12.
                   al  unui  suflet  pocăit  şi  întors  dela  noi  suntem  gata!...  Jur  pe  tot  ce  Scie          Mafteiu    ce    face,   căcî   mai  Pe  scenă  apare  un  ânger  în  haine  albe
                   păcate!                                       am  mai  sfânt,  jur  pe  marele  Dumne­     avut’am  eu  de  lucru  cu  mişei  de  strălucitâre,  având  în  mâna  stângă  un  scut,
                         (Cade în genunchi şi se rogă):          zeu  —  dela  care  pănă  mi-a  fost  aceştia  încă  pe  timpul  ocupării  Bos­            âr în cea drâptă o sabiă. Cântă:)
                           Părinte îndurător,                    bine   m’am     depărtat,   dâr   de    acjî  niei  şi  şi  după  aceea  când  slujiam             Periculul e mare
                           Al meu scut ocrotitor,                erăşî  me  ’ntorn  la  el,  —  că  acei  ţării      şi   împăratului   ca    sergent   în             Căci duşmanii vin,
                           Rogu-te, asoultă-mă,                  mişei  şi  netrebnici  pănă-i  lumea  nu  armată.                                                  Ci’nzadar e planul
                           In lipsuri ajută-mă!                  mai  fură  altă  cheiă,  nu  vor  otrăvi           Contele:  Nu  ţi-oiu  rămână  dator               Lor, de groză plin§
                           Ou iubirea-ţi mă umbresce,            alt câne!                                    pentru  credinţa  cea  mare  ce  o  ai                Când Christos din ceruri
                           Pacea ta mi-o dăruesce.                    Contele:  (Ridicându-se)  Află-se  toţî  faţă  de  mine.  Te  rog  însă,  ca  pănă               Şî-a lui Sfântă mamă
                           Tu, a ’ntregei lumi sper are          la locul lor ?                               nu  va  cere  lipsa,  să  nu  întrebuin­              Izbândă promi-s’au
                           Fă, ca ’ngrijirea ta bună                  Mafteiu:  Da,  Măria  Vostră!  Cas­     ţaţi  armele,  căcî  a-şî  vre  să-i  dau               La a vostră armă.
                           S’o simţesc în tot-dâună!             telul  e  încungiurat  cu  bmenî  înar­      sănătoşi şi vii pe mâna judecăţii.
                           Nu mă lăsa ca să pic                  maţi,  er  în  odaia  de  dincâce  avem           Mafteiu:  Aşa  vom  face,  Măria                 Curaj dâră, omeni
                                                                                                                                                                       N’aveţI pic de frică,
                           In mână de inimic!                    doi   gendarmî!    m    odaia    mea    am  Vâstră.  Acesta  ni-au  spus'o  şi  gen-
                                                                                                                                                                    Căci nu-o să se ’ntâmple
                                                                                                                                         se
                           In pericul mă scutesce,               făcut  din  paiă  un  om,  pe  care  l’am  darmii,     carî,   cum    c|i i   aşteptă   în            Cu voi chiar nimică.
                           De tot răul mă feresce,               îmbrăcat   în   hainele   mele    şi   l’am  odaia vecină.
                            Şi ’n tot-dâuna-mi fii scăpare!      culcat  în  pat  cu  faţa  în  jos,  ca  se  nu    Contele:    Vremea      se    apropiă,          Dâră hoţii-aceia
                           Er tu, Maică prea curată,             prindă iute de veste, că-s daţi de gol.      acuşi  vor  fi  două-spre-4ece;  să  ne                   Sunt urniţi de sorte
   76   77   78   79   80   81   82   83   84   85   86