Page 82 - 1897-06
P. 82
Nr. 137.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
Huedin. Pentru confereDţa generală a Eodor, Damian, Domşa, Cota, Pop, troviciu, Tiberiu Bredicean, Tit importanţa momentului, de salutea biserioii
gr. oatolioilor, comunicaţia fiind întreruptă G. Matoiu, Ştefan Pop, Pasou, Mica, Mălaiu, Constantin Missits, Victor şi do mândria credincioşilor ei. — A 1 ba
ou profund regret trebue să absentăm ; con Dr. Marcu. Pestean, Mihail Bredioean, Ion Cim- la 1 i a.
vinşi însă că oonferenţa va validita cu tâtă Braşov. „Gazeta Transilvaniei* sălută ponariu, Atanana Fileriu, Ion Ca- Ioan Papiu m. p. preot.
demnitatea dreptul de ssparstă organisa- dario^Niooiau Muntean, Vaier Giur
ou însufleţire lupta vostră sfântă pentru Ilustre D-le Preşedinte! Periolul, oe
ţiune autonomioă a bisericei nostre naţio independenţa bisericăscă-naţională. giu m. p. ameninţă b’serioa nostră, veohia oitadelă a
nale, aderăm ou însufleţire la dioisiunile ei. Românismului, reolamă forţele unite ale tu
Maior. Oradea-mare. Impedecat în continua
Ioan Pop, protopop; Dr. Aurel rea călei prin ooinunicat'Unea întreruptă turor fiilor biserioei române pentru oă:
Harinoaşiu; Aurel Urzică, parola; Năsăud. Esprimăm convingerea între salut oonferenţa desohisă; fie neatârnarea „Hamibal ante portas*. Aderăm la t6te
Ioan Petrişor, parooli; Georgiu Tur gului popor şi oier gr. oat, din district, fe- biserioei gr. oat. române. oonolusele adunărei.
lioitându-vă oa pe vrednicii urmaşi ai ante-
burea, -parooh; Ştefan Pop, oon- Andrei Cosma m. p. Ion Bârsan, preot.
ferator; Pop, parooh; Marinoaş, luptătorilor dela 1871 pentru autonomia Credinoioşii biserioei române gr. oat.
cassar, George Boca, dooent; loa- bisericei nostre, nu cedaţi, suntem oa voi. Oradea-mare. Ou noi sunt miliâne de din Alba-Iulia oonsultaţi din inoidentul
ohim Lucaoiu, dooent; Petru Agri- Inteligenţa gr. oat. năsăudănă. inimi. înainte!
Tinerimea română. oonvooărei oonferenţei generale pe 29 1. o.
şan, preot; Constantin Căciulă, com- Sibiiu. Impedecat prin împrejurări a la Cluşiu, deolară prin aoâsta, că să iden-
ptabil; Ales. Marinoaş, preot; Ioan participe, aderez la conclusele oonferenţei. Sân-Georgiul român. Salutăm pe cei tifioă şi oonsimt ou t6te oonolusele luate
Mango, dooent. adunaţi în oausa sfântă a autonomiei bise
Teodor Bonca, preotul Noului- în sus numita oonferenţă pentru dreptu
rioei şi dorim adunărei suooes.
Sighetul-ftliarmaţiei. Conterenţei generale Român (Vicariat). rile biserioei ndstre. - A l b a - l u l i a , în
ţinute în Cluşm, 29 lume, în ceatianea au Făgăraş. Acceptez condusele basate Domide, Sorobetea, Utalea m. p. Iunie 1897.
tonomiei bisenoei romane: pe actele din „Memorial* şi decisul oonfe- Oradea-mare. ImpedeoaţI prin oause George Filip m. p. adv., M. Ni-
Ca statornici gregari de sub stogul rinţei episoopesol. Tr&âsoă apărătorii auto neprevStfiR 0 a lua parte la conferinţă, Vă oola m. p. adv., Dr. I6n Maroiao
crucei ne alăturăm la hotărârile vosire, do- nomiei biserioesoi. lăudăm călduros întreprinderea şi rugăm m. p. adv., Dr. Al. Fodor, Trif.
rindu-Vă succesul urmărit şi felioiianciu-Vă Raţiu vioar. pe Dumnecjeu pentru resultatul dorit întru Elia m. p,, Gavrila Chioiudean m. p.,
frăţesoe. Ditro. Românii gr. oat. din Giurgiu apărarea independenţei bisericii nâstre. Iosif B. Roman m. p., Nioolae
Pentru loodeni: George Botta, pa- sunt solidari ou oeilaiţl confraţi întru' apă Kovari m. p. prepoeit. Băoilă m. p., Ioan Bota m. p., Ni
xooli; George Biriea, preot; Petru rarea dreptului biserioeso autonomio naţio Sarkadi m. p. canonic. oolae Polosan m. p., eto. eto.
Buţiu, Gregonu iiuuoa, învăţători,;
nal, unioa mântuire contra pericolului ame Betlean. Felioitez întrunirea, dorind Prea Onor. D-le Preşedinte! Sub-
Vasilie Meşter, jurist.
ninţător; aderâză ia condusele oonferenţei, succese străluoite biserioii. sorişii neputend lua parte în persână la
Sălişte. Salutăm plini de speranţă căci voeso să trâăscă. Pusoariu m. p. oonferenţa conohemetâ pe 29 1. e. la Cluşiu
conferenţa, prin autonomia salvaţi româ Eiie Câmpean, parooh, notar Beîuşiu. Comunioaţiunea fiind între în oausa autonomiei biserioei ndstre gr. oat.,
nismul. tr actual. salutăm ou buouriă oonferenţa şi aderăm şi
idăliştenii. ruptă dela gară a trebuit să ne întâroem. Sa primim oonolusele, ce vor aduoe în favorul
Arpaşul-inferior. Aderăm la hotărîrl, lutăm adunarea şi aderăm, poftind ou voinţă
Blaşiu. Impedecat de neputinţele bă- trăăsoâ conduoătorii. Pentra popor: neolătită întrâgă neştirbită independenţa biserioei ndstre gr. oat. luâudu-se în con
trâneţelor a participa in persbnâ, viu pe biserioii nostre gr. oat. siderare decisul oonferenţei episoopesol. —
acdsta cale a declara sus şi tare, oâ ou xu- Cârţian, Hodârneu. preot. Augustin Antal protop. Beiuşului, C o m a n a - i n f e r i o r ă în, 28 Iunie.
miiia mea... ţinem strâns lu aceea, oa pro Bistriţa. Salutăm fruataşii bisericei Antoniu Palladi parooul Tinişului. Iosif Pop m. p. preot rom., George
vincia nostră bisenoăsoâ metropolitană de greoo-catohoe întruniţi în congres. Cerem Pop m. p. curator primar.
Alba' luiia şi Ftigâraş, să fiâ susţinută şi autonomiă independentă. DumneZeu vă in Haţeg. Aderăm la condusele aduse,
mai departe ca provinife biuerioăscâ sepa spire resoluţia înălţătbre. Aderăm la hotă salutăm conferenţa.
rată şi sub patronatul şi suprema inspeo- rârile aduse. Românii gr. oat. din Haţeg şi jur. Aromânii din Tesalia.
ţiune a Maiestăţii sale ces. şi reg. aposto Dr. Linul, Chereoheşiu, Longin E P I S T O L E . „Neue freie Presse* din Viena pri-
lice eă fia penuentâ nemijlocit numtu dela Dombradi, Curtean, Vasile Pop, Cea dintâih adresă, care s’a oetit, a mesoe dela Oonstantinopole eu data de 29
stăntul scaun ponuficial al Bornei. Dr. Pahone, Mihalaşiu.
fost din Sibiiu. In ea se face istoricul su Iunie următorea telegramă particulară :
Dr, lueob Brenduşianu, Lugoş. Pentru cocferenţă regretăm, ferinţelor şi luptelor în timp de 200 de Delegaţi ai Românilor au înmânat erî
advocat şi proprietar. că delegatul conferinţei ndstre ţinute Du ani în sînul biserioei româue unite. ambasadorilor o nouă petiţiune ou urmă
minecă în oauaa autonomiei, Dr. Isidor Pop ....„Tutelă străină nu ne trebue*,
Mezoterem. Impedecat fiind a parti torul oonţinut:
bolnav nu ne pote representa. Comunioăm cjioe adresa; „biserioa nostră conscie de
cipa, în numele Românilor sătmăreni din Anexata hartă etnografică a Tesaliei
deoî resultatul conferenţei nostre, oare este drepturile sale, oousoie de menirea sa, vrea
părţile JeriuLui salutăm adunarea întrunită arată importanţa populaţiei aromânesoi.
în oausa salvăm autonomiei scumpei nostre încredere deplină episoopatului nostru pen să săvorşescă singură, liberă şi independentă Cu acâstă ooasie repetăm ou respect rugă
tru mărăţa hotârîre din Blaşiu şi aderinţă de ori-oe tutelă, opera oe i-s’a înoredinţat
biserici. ciunea ndstră, ca Esoelenţa vdstră să ia în
Demetnu Pop, advocat. frâţăsoă conferinţei din Cluşiu, unde din de DumneZeu şi S. Soaun apostolio. Des considerare doriuţele legitime ale poporu
nou se afirmă drepturile nediscutabile şi tul a fost arohiereilor noştri să sufere un
Şeica-mare. Aderăm veoinic la con lui român şi să le satisfacă: poporul român
reounoscute ale biserioii gr. oat. române iesuit în ooste; nu voim să mai suferim şi
clusul conleienţei pentru autonomia bise- dependente numai de Roma. Trăiască Papa, noi sute de atari controlori neîndreptăţiţi, vrea să rămână sub domnia otomană. Numai
rioei nostre in numele poporului român împăratul-rege, trăiască arohiereii noştri. străini de noi şi biserioa ndstră!...“ stăpânirea otomană îi garanteză conserva
unit din iţieica-mare. rea intereselor naţionale şi eoonomioe şi a
Vasile Petrovicin preşedintele conf. Adresa e subsonsă de domnii:
Kaoota, director de bancă, Dornşa, Vaier Giurgiu seor. Baron Urs; Dr. Ioan Raţiu; Iosif drepturilor sale legitime.
Diac, Popescu, Vintilâ, Peoulea, Rugăm oa la reotifioarea frontariilor
Lugoş. Tinerimea universitară din Lu St. Şiuluţiu; Ioan V. Russu paroch-
Hulea, Viad, Moga, Stoian, Orosz, greco-turoe, românii să nu revie sub domina-
goş considerând chestia autonomiei biseri protopop; Vasile P. Harşianu, ad- ţiunea grăcă. Românii sunt număroşi în tdte
preoţi uniţi; Visa, Bliooo, German,
cei gr. cat. drept ohestie vitală pentru în vooat; Iuliu Bardosy ; Dr. Ootavian părţile Tesaliei, şi mai ou semă oum se
Ioan Popa, Moldovan, Anglita, Olan,
treg neamul româneso fără deosebire de Russu, advocat; Dr. Cornel Diaco- vede pe alăturata fiartă, în districtul Tri-
Mioni.
oonfesiune felicită oonferenţa de acjî dorin- novich; Dr. Elie Dăianu redactor; oala. Cantonul Aspropotamo conţine 42 de
Blaşiu. Salutăm oonferenţa Românilor du-i îsbândă în lupta pentru independenţa Coriolan Meseşanu. oraşe locuite exclusiv de Români. Popula
gr. cat. dorim succese. şi drepturile bisericei gr. cat., carea tot- * ţia aoestor 42 de oraşe e de 50.000 lo«
L. Domşia, Hodoş, Muntean, Orga, deuna a fost naţională. Duchul D-lui lumineze minţile mem ouitori.
Dr. Radu, Nestor, M. Moldovan, Aurel ValeaD, Cornel Juroa, George brilor oonferenţei, oa în solidaritate şi în Rugăm oa glasurile ndstre să fiă as-
Alesiu Viciu, Dr. Cheţan, German, Adam, Mihai Jivanoa, Nioolae Pe- unitate de vederi să iee hotărîrl demne de oultate, drepturile nostre oorotite; să nu
Ca drăptă răsplată Negru: Mei, Murgule, mie-mî Ciungu: Fugi,, iepure, lugî! Murgu: Paza bună încungiură
Să capete mbrte. pare, că pumnalul teu nu-i încrun Negru: Ţie ţi-s’ar potrivi mai primejdia rea. Suntem pierduţi.
(Face cu sabia semne prin aer şi se tat, măcar-că ar trebui se fia gros bine masca de iepure, decât de drac, Negru: Nu te teme, bot de ie
duce. După o sourtă pausă se deschide sângele pe el. căci, precum ved, te sparii de tine pure.
uşa din fund; Ciungu îşi vîră capul înă- Murgu (Se uită la pumnal): Nu, însu-ţî. (De-odată se deschid tdte uşile. Prin
întru şi ou o lampă, ce o are în mână, 4eu! Ore cum s’a putut una ca Ciungu: Lasă-l; fugi, mâi, dâr uşa din fund apar doi gendarmî cu pusoile
face lumină în t6tă odaia. El face apoi asta? Din 65 de dmenî, ce-am tri atunci se nu aştepţi parte din gal- îndreptate spre hoţi; din drâpta contele
semn cu mâna şi celor doi, ca să între). mis pe ceea lume cu el, numai as beniorii şi taleraşii din dulapul şi şi Mafteiă. — Contele cu puşcă, celalalt
Ciungu: Uite, uite, cuibul acesta tăzi remase necruntat. din cutia mesei acesteia!... cu revolver; din stânga vre-o cinci ţărani
e gol! Ore unde se fiă contele? Negru: Nu cumva bre omul Murgu: De unde scii tu, că sunt cu pusei şi furci de fier.)
Negru: S’a fi dus după contesa. acela a murit înainte de vreme? acolo bani? Gendarmul 1: In numele legii ve
Murgu: Ba la dracu! Te miri Ciungu: Se pdte! L’a fi lovit Ciungu: Sciu, căci i-am vec|ut poruncesc se ve daţi prinşi! (Hoţiise
pe unde umblă, căci nu de geba e guta, căci era cam gras. când am fost aici ca agent. uită unul la altul).
veduv de acjî dimineţă! Murgu: Mie nu-mî prea place Negru: Se nu facem vorbă multă ; Gendarmul 1: Inc’odată ve (Ţc:
tdtă treba cum merge. Me tem, că daţî-ve prinşi! (Hoţii nu grăesc nimica.)
Ciungu: Norocul lui, că nu l’am cine vre se fugă, care-se! Cine vre
aflat în casă. Bine era se se fi dus suntem tradaţi de cineva. se rămână însă să se apuce de lucru ! Gendarmul I: A treia-6ră şi mai
0
undeva şi Mafteiu. Ciungu: Nu vorbi prostii. Cine (Dinafară aude un fluerat). pe urmă ve (ţi numele legii jos
se ne fi tradat, căci om pământean cu armele, orî ve dăm foc!. ..
S
Murgu: Mei, nici „vai“ n’a <Ţ > n’are şi n’a avut scire de înţelege Murgu: Ce-a fost asta? Aţî au- Gendarmul al ILlea: Unu... doi...
când am împlântat pumnalul în el! cjit?... Nu v’am spus, că suntem
rea ndstră! (Tâlharii desperaţi, scrişnind din dinţi,
Negru: A durmit bine bietul de Murgu: Bine, bine! Băgaţi înse tradaţi ? aruncă armele la păment).
el. Te miri unde s’a fi trecpt. Pbte de sâmă, că alţii pot fi mai mari draci, Ciungu: Acum e târcjiu. Dinafară Gendarmul 11 (Cătră un ţăran): Ia
la tatăl, orî la moşul contelui. de cum suntem noi. Eu me tem, aud zuruit de arme. Vor fi păte şi armele acestea şi le du la casa sa
Ciungu: Der unde se fiă 6re că ne-am băgat în cursă. Mai bine gendarmî între ei. Altă scăpare nu-i, tului.
Smarandiţa? haideţi se fugim pănă încă nu-i decât ca să ne facem cu armele Gendarmul I (Cătră tâlhari): Intin-
Murgu: Acolo unde e şi contele. târcţiu. drum printre ei. de-ţi-ve mânile încoce. (Tâlharii îşi în-
