Page 83 - 1897-06

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 137—1897

se permită oa poporal nostru ,un popor templat îu urma multelor ploi între Aghiriş sălăgent primim următorul avis: Avem onâre Transporturile hranei, a mărfurilor
oreştin de rassă negrâoă, să oadă la sfîrşitul şi Nadăş. Aoâstă surpare a distrus linia fe­ a aduce la ounoscinţa P. T. Domni, Domne eto. nu se pâte face ou birjile, oăol apa
8eoolulai 19-lea viotima intereselor nnui rată, în aşa mod, că niol nu se va pută şi Dotnnişâre, oărora li-s’au trimis aşa nu­ pătrunde până la oapra trâsurei. Pe strade
mita „Rugare şi ADel“ pentru dăruirea de
popor mio, eterogen, al unui stat mieros- redesohide curând. In urma acâsta, ou tţiua continuă a circula plute improvisate şi
ori-oe „luorurl în folosul îufiinţândului fond
oopio, oare a dovedit, oă e mai de grabă de 2 Iulie n. o. s’a făout o sohimbare în bărol.
funebral“ al învăţătorilor români sălăgenl,
un factor de desordine, decât de ordine mersul trenurilor, anume: trenurile aooe- oă terminal trimiterei de obiecte l’em pro- A41 s’au adus 20 căruţe ou saol goi,
publioă, de munoă roditâre şi de oivilisaţie. lerate dintre Predeal şi Budapesta comu­ lungit păuă pe cjiaa de 25 Iulie n. c. — pentru a fi umpluţi ou pietriş şi oarl să
nică numai pe la Arad, âr nu şi pe la Cluşiu Vasilie Oltean, v.-preşedintele Reuninnei în­ servâsoă la apărarea maşinelor uzinei eleo-
şi Oradea mare. Intre Cluşiu şi Oradea văţătorilor români sălăgenl: Alecsiu Fedorca, trioe care nu pâte funcţiona.
S O I R I L E O I L E ! . mare trenurile aocelerate nu mai oiroulâză. secretar.
9 In oraş s’au suspendat absolut tâte
Cine vrâ să vină dela Oradea la Cluşiu, Esamene. Erl a depus la gimuasiul afacerile, niol o activitate nu se pote des­
— 21 Iunie.
trebue să înoungiure pe la Szolnok, Arad român de aiol fiiul d-lui Eugeniu de Mo- făşura, oăol la fiă-oare pas întâmpini mari
Listele electorale. Precum am anunţat, osonyi din Capâlnaş, Petru, esamenul de pe
listele eleotorale ale alegătorilor dietall, şi Teiuş. ilr dela Cluşiu pentru a merge olasa 1 gimnasială, oa privatist, ou suooes pedeol. Totul este închis, şi în straturile
oompuse provisorio, sunt depuse dela 5 pănă la Budapesta trebue să înoungiure pe la fârte bun. de jos domnesoe o miseriă înfiorătâre. Au­
la 15 Iulie u. o. la primăria din Braşov, Teuş şi Arad. Trenări de plăcere. De acţr, Sâmbătă, torităţile desfăşură tâtă aotivitatea pentru
ca şi la primăriile comunelor din comitat, înmormântarea episcopului catolicilor vor înoepe să circule trenuri de plăoere a strânge ajutore şi hrană victimelor.
pentru ca să p6tă fi văcjute şi oetite de din Ardeal, Franoiso Lonhart, s’a săvirşit între Bucuresol şi Constanţa. u *
fiă-cine, spre a se oonvinge, dâoă a fost erl la Alba-Iulia. La înmormântare, oum Concert. Mâne, Dumineoă în 4 Iulie „Timpul raportâză următârele:
înscris în listă, ori nu. In timpul acesta spune o telegramă a lui „K,-r.“, a ofioiat n., dâoă timpul va fi favorabil, musioa mi­ Totă lumea a dat ajutor din tâte pu­
se pot face reolamaţiunile şi se pâte reclama episoopul Majlath, însoţit de membrii ca­ litară va oonoerta la Villa Kertsoh. Inoeputul terile la salvarea nenorooiţilor inundaţi şi
şi contra acelora, cari pe nedrept au fost pitalului, de toţi protopopii traotuall şi de la 8 âre sâra. la salvarea avutului lor. Mii de oară sunt
însorişi. Tâte reolamaţiunile se pot ase­ vre-o 100 de preoţi. Intre număroşii pri­ ocupate ou aceste transporturi. Tâte stră-
menea ceti şi este în drept fiă-oare a-şl vitori veniţi dinafară se aflau şi Esoelenţa Catastrofa din Galaţi. 4ile oraşului şi în speoial stradele Brăilei,
face observaţiunile la densele. Raolamaţiu- Sa Metropolitul Victor Mihalyi diu Blaşiu, Domnâsoă şi Mihai Bravul sunt pline de
nile şi observările trebue să se adreseze în însoţit de Prepositul I. M. Moldovan. Cetim în „Drapelul“ din Buouresci: un şir de care şi ghiooiurl înoâroate ou
scris la oomitetul central eleotoral, ou do- Astă nâpte vântul a înoeput să sufle luornrile bieţilor loouitorî din vale.
oumentele necesare, şi să se predea la pri­ Funcţionarii dela gara din Blaşiu, după mai tare. Dunărea a fost fârte agitată. Ciroulaţiunea pe Btrada Portului se
măria (magistrat). Pe o câlă se pot face oum ni-se sorie, nu prea respeotâză ordi- Mari talazuri; nivelul apei a oresout erl faoe parte ou bărol şi parte ou trăsură.
de-odată şi mai multe reolamaţiunl, pentru naţiunile, oe li-se dau din partea mai ma­ în oursul 4â i- Piloţii de tuol aşe4aţl d’a- Apa, pe tâtă întinderea stradei Portului,
0
mai multe persone. Observările sunt a se rilor lor. Aoâstă au dovedit’o şi în nâptea lungul cheiului, şi cari erl se mai vedeau este de 1 metru şi jum. Iu tot restul ora­
faoe însă separat la fiă-oare reolamaţiă. de 25 spre 26 Iunie n., când din oausa de-o palmă, a4l au dispărut sub ape. Digul şului din vale, ciroulaţiunea se faoe ou
(Art. de lege XXXIII din 1874, §§44, 45, negligenţei lor mulţi oâlătorl au trebuit să resistă d’alungul cheiului, pe oare apele au bărol, luntre, plute şi ohiar ou vaporaşe.
şi 46). scape trenul. Se soie, oă dela 1 Iunie în- i o înălţime de 6 om. Apa a pătruns în tâte magaziele, hamba­
o6oe, plecarea trenurilor nu se mai anunţă Numai o palmă lipsesce pentru oa rele şi oasele. Loouitorii erau refugiaţi pe
Visite de potentaţi. In luna lui August, la gări prin sunarea olopoţeluiui. In loo de valurile furiâse ale Dunărei să trâcă peste aooperişele loouinţelor lor, aşteptând so­
preşediutele Republicei franoese Faure va clopoţel însă amploiaţii dela gară sunt da­ diguri şi atunol oraşul e expus la cea mai sirea bărcilor, oare pe rînd manevrau sal­
re’ntârce visita Ţarului Nioolae II, mergând
tori să aviseze pleoarea trenurilor cu gura, teribilă oatastrofă. varea.
la Petersburg. El va fi însoţit de ministrul sunând şi un mio clopoţel de mână. Aoâstă Tote olădirila mai însemnate, Bursa, De ieri vama nu mai funoţionâză,
de esterne Hanotaux. de cabinetul său mi­
datorinţă îusă, în nâptea amintită amplo­ magazinele, Watson eto., unde apele Du­ fiind ou totul sub apă. Luorările de încăr­
litar, de mai mulţi generali şi vioe-admirall.
iaţii gărei dela Blaşiu nu şi-au împlinit’o. nărei au străbătut pănă în primele etaje care în port au înoetat. Negustorii, cari au
Se va cere camerei un credit de 50,000
Trenul, oe mergea dela Blaşiu spre Teiuş inundându-le, sunt împrejmuite ou zidărie mărfuri în antrepozitele comunale, luptă
franol pentru călătoria preşedintelui în Ru­ a plecat fără sâ fi fost avisaţl căUtorii de-a oimentată, formând astfel un lanţ de apă­ pentru salvare lor.
sia. — Tot pe la sfîrşitul lui August e sa sui, ba nici nu observară măcar pleoarea rare oontra apelor Brateşului, din strada Loouitorii cari în primul moment au
vorba, că va visita împăratul "Wilhelm al
lui, deâreoe înaintea gărei se afla un alt Portului, şi a Dunărei, — ca precauţiune rămas fără adăpost, au fost adăpostiţi parte
Germaniei pe Ţarul la Petersburg. — In
tren, oare împedeca pe călători de-a ob­ pentru a împedeoa treoerea valurilor Du­ prin şoolî, parte sunt găzduiţi de locuitori
Septemvre, împăratul şi împărătâsa Ger­
serva pleoarea oelui dintâiă. Astfel mulţime nărei în strade, prin aceste olâdirl. Aoâstă din deal.
maniei voeso să visiteze în Veneţia pe Re­
de călători, între cari şi o domnă din Bănat zidărie, de o palmă, desparte cele două ape. Populaţia oraşului din deal a dat oel
gele şi Regina Italiei. — „Corr. Pol. anunţă, şi alta din Sălagiu, au rămas de tren din Nivelul Dunărei este actualmente ou mai mare ajutor nenorooiţilor îu mânoare,
M
oă principele Ferdinand al Bulgariei va
vina amploiaţilor. — Avis direoţiunei oăilor două palme de-asupra apelor din strade. haine şi unii chiar în bani.
visita în ourând pe regele Oarol la Bu« ferate! > i: O plâie seu un vânt mai violent şi oraşul Luntrele şi plutele soot mereu lu­
ouresol.
Prima farmacistă română. In „Moni- este ameninţat de a fi distrus de un adevă­ crurile âmenilor de prin case. Iu multe
0 desininţire. Cetim în „Drapelul * din torul** de Vineri a apărut un deoret prin rat potop. poduri stau âmenl cari n’au voit să-şi pă-
1
BueurescI: piarul ungureso „Budapesti Htr- oare d-şâra Olimpia Vlahu, licenţiată în Aoum e cerul senin. La Bădălan oa răsâscă avutul. Acestora li s’a dat de mân­
u
lap din 29 Iunie, publioă un iuterview farmaoiă, a fost numită farmacistă la spi­ şi în celelalte regiuni inundate, apele sta- care chiar acolo. Un număr mare de oase
cu un fost ministru aurelianist, pe oara talul de oopii din Bucuresol, în postul va­ ţionâză. Esistă îngrijitâre temeri oa să nu ameninţă să se derîme.
nu-1 numesoe, asupra oestiei naţionale. Ne­ isbuouâsoă epidemii. Primarul oraşului Galaţi C. O. Ples-
cant. D-ş6ra Vlahu este prima farmacistă
am presentat pe rând la toţi miniştrii, cari română. Au înoeput să se prăbuşâsoă o mul­ nilă a făout să se lipâsoă pe stradele ora­
au fost în oabinetul d-lui Aurelian şi cu ţime de oase şi ziduri. In strada Portului şului un Apel către orăşeni. Primarul ape-
toţii au declarat, oă n’au vorbit nici odată Epidemia din Focşani. Efcă buletinul oasa ou două etage dela Nr. 179 s’a pră­ lâză la orăşenii din partea de sus a ora­
ou vre-un corespondent al vre-unui 4i epidemiei din FooşanI pe cjiua de 18 Iunie: buşit, un zid întreg s’a năruit la oasa ou şului şi, în numele umanităţii, îl rog oa
ar
Bolnavi veohl 214; s’au mai ivit încă oâte-
ungureso. Aşa dâr, tâte cele cuprinse în Nr. 177, âr oasele dela Nr. 173 şi 175 momentan să vină în ajutorul nenorooi­
va oasurl astfel, oă sunt de înregistrat 3 bol­
pretinsul interview al carului din Buda­ navi noi. In total numărul bolnavilor e de ameninţă cu surparea, căci apele sunt pănă ţilor loviţi de flagelul inandărei, primindu-i
pesta, sunt pur şi simplu minciuni ungu- 217. Dintre bolnavi sunt vindeoaţl 23, morţi la briu. Două oase din strada Griviţei, şi găsduindu-i pănă când primăria şi oaritatea
resol. Rugăm pe toţi confraţii de peste sunt 2 şi numărul rămaşilor este de 192. proprietatea lui Pavel Pesoaru s’au prăbuşit. publioă le va putea veni în ajuţorul lor.
munţi să reproduoâ desminţirea de faţă. Bolnavii sunt împărţiţi astfel: în oraş sunt Din peste trei mii oase situate îu re­ *
128, la orfelinat sunt 8, îu spitalul militar giunile inundate a Badalanului, a Portului In urma aoestui desastru apele Du­
Comunicaţiunea între Clnşin şi Oradea- 42 şi în spitalele civile 36. eto. oel puţin o miie sunt ameninţate cu nărei au soâ4ut la Galaţi ou 6 centimetri,
mare este de vre-o săptămână întreruptă Prolungire de termin. Dela biuroul prăbuşirea. Populaţia e cumplit îngrozită Mercur! şi Joi înoă ou 4; în total 10 oen-
din oausa surpărei pământului, ce s’a în­ Comitetului Reuni'inei învăţătorilor români de aoâstă oatastrofă. timetri. La Brăila a soă4ut cu 5 oentimetri.

tind manile şi gendarmul îi legă cu lanţuri — De câţi ani? Gendarmul 11: Cu ce scop aţi pentru a afla, decă nu cumva aceşti
pe toţi trei). — De 29 ani. venit aici: se furaţi, ori se omorîţî? ciraci mai au prin pădurile acestea
Contele: Nenorocoşi draci! In loc Gendarmul 11 (Cătră Murgu): Cum Ciungu: Se furăm şi se şi o- şi alţi soţi! Ye mulţamesc din inimă
ca Omenii se fugă de ei, îi prind te chiamă? morîm. pentru ajutorul, ce mi-aţî dat.
şi-i legă. (Cătră gendarmî): Nu cumva Murgu: Ioachim Murgos; sunt Gendarmul 11 (Cătră unul dintre ţă­ Gendarmul 11: Ni-am împlinit
D-vostre atî vre se faceţi din aceste Grec din Bulgaria, de legea gre- rani): Jupâne primar dă-ce cheia datorinţa, Măria Vostră.
duhuri pecătdse nisce suflete înge­ cescă, în verstă de-28 anî. temniţei, ca să-i băgăm acolo pănă Contele: Sper se ve pot arăta
resc! ?! dimineţă, când vom merge cu ei la recunoscinţa mea.
Gendarmul: Unde te-ai întovărăşit
Gendarmul 1: Ba da, Măria Yds- oraş. (Gendarmii se pun în posiţiă militară
cu Ciongor?
tră. Pe aceştia de vii îi vom duce Primarul (Intindându-i cheia): Pof­ şi salută pe contele.)
în raiu. Murgu: Intr’un birt din Pan- tim ? Gendarmul II (Cătră tâlhari): îna­
ciova.
Gendarmul II (Cătră tâlhari): Staţi Gendarmul II (Cătră conte): Acum inte !
Gendarmul 11 (cătră Negru): Cum
unul lângă altul, uitaţi-ve drept la te chiamă? fiţi liniştit, Măria Ydstră, căci peste (Tâlharii şi gendarmii se duc).
mine în faţă şi-mî respunde-ţl la o jumătate de oră vor sosi trei gen- (Cei cinci ţărani păşesc înaintea con­
Negru: Necricî Iancu.
întrebările, ce vi-le-oiu pune. darmi, pe care îi aşteptăm să vină telui şi în numele lor începe judele):
Gendarmul II: De ce lege şi
(Cătră Giungu): Cum te chiamă? din satul vecin. Aceştia vă vor păzi, Măria ta! Din inimă mulţămim
Ciungu: Sciu, că me veţi chinui, limbă eşti? de unde eşti şi câţi er pănă atunci vă lăsăm pe doi dintre Tatălui ceresc pentru-că Y’a apărat
de nu ve voiu spune adevărul; de anî ai? străjuitorii satului. Noi cu dracii de nenorocirea, ce era se ve ajungă.
aceea ve mărturisesc, că numele meu Negru: Sunt Slovac din comi­ aceştia blâncjî ne vom duce la casa Tot-odată mulţămim Părintelui ce­
adevărat e Stefănuţ Ciongor. tatul Zemplinului, de legea luterană satului, de unde mâne pe la şăpte resc pentru lumina, ou care ni-a în­
Gendarmul: De ce lege şi de ce şi am 80 ani. ore îi vom petrece la judecătoria vederat slăbiciunile sufletelor ndstre,
neam eşti? Gendarmul îl: Aveţi familii? oraşului. 6menii de prin satele, prin aplecate de-a da cre4§unent farme­
Ciungu: Sunt Ţigan de legea Ciungu: Nu avem. care vom trece, au să vadă, că noi celor, vrăjitoriilor şi altor credinţe
calvinescă. Gendarmul H: De când sunteţi şi pe draci îi seim prinde. deşerte şi nevrednice de mamele de
— De unde eşti? întovărăşiţi ? Contele: Bine, d-le sergent. Yă creştin. Am nădejde, că din acestă
— Din Becîchereul mare. Cinngu: De 5 anî. rog însă să folosiţi tdte mijldcele întâmplare, care este spre ruşinea
\