Page 84 - 1897-06

Nr. 137—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5

Dela T.-Severin pănă dirioolo de Cer- oeput şcola numai la 1 Ianuar 1897, to­ ţător are o diliginţă de fier, dâr şi progre­ Meritul membrilor unei societăţi nu
navadă apele sunt tot în scădere. tuşi resultatul esamenului a pus în uimire sul arătat a fost fârte bun. b) Constantin «ternă numai dela mulţimea anilor, prin
cari au fost ei membri, ci mai cu sâmă
După soirile ofio’&le ale autorităţilor pe cei presenţi. Se vede în dânsul, o cu- Barna, învăţător secundar (desp. I—II). A dela faptele lor. Faptele lor arată trecutul.
-din port, dela 17 Iunie oând s’a rupt di­ noscinţă perfectă a materiei de şc61ă şi o prestat esamen tot în diua acesta cu 14 Ele sunt icona şi dovada vieţii lor de mai
gul şi pănă Merour! la amâzl, s’au revărsat desteritate forte mare de a preda, nelăsând elevi şi 11 eleve. Nu tot aşa se pâte dice înainte.
"6,404.760 metri oubî de apă, acoperind o nici un obiect nepropus, din câte sunt despre dânsul ca despre colegul său. Pro­ Trecând la societatea cantorilor ro­
Întindere de 320 hectare. prescrise, făcând progres forte bun. gresul suficient. mâni gr. or., constituită în 1891 şi numită
In oraş se vorbesce că sunt înecaţi 3) Tăuni, la 17 Maiii dela 9—12 ore Comisiunea esaminătore a făcut o re- dela început „Psaltul", âră dela 1892 „Lu­
mina", să vedem, ce au lucrat membrii,
4 âmeni şi o femeie. Pănă aoum nu se a. m. Presenţi 26 elevi şi 15 eleve. învă­ privire asupra tuturor esamenelor din tract respective comitetul ei? Societatea e cu
scie însă nimio positiv, decât despre îne­ ţător Nistor Tutelea. Puţină diliginţă. Dis­ şi le-a clasificat astfel: 1) Biia şi Sâncel şederea în Oernăuţ şi are menire să facă
catul de erl şi despre femeia cu cei doi ciplină, tactioă, practică, zel cu progres cu (învăţătorul-dir.) eminent; 2) Sân-Miclăuş, cabinete de cetire prin orăşele şi satele
copii. tot: suficient. Spini, Tătârlaua: lăudabil; 3) Făget, Feisa ţării nâstre, să facă coruri de cântăreţi şi
4) Făget, la 17 Maiii 6rele 3 d. a. şi Veseuş: bun; 4) Iclod, Tăuni, Sâncel să deprindă pe membrii ei în literatură şi
în musica bisericâscă şi lumâscă.
Esamene ia sate. învăţător Ioan Frăţilă. Presenţi la esamen (învăţ, secundar) şi Alecuş: progres suficient;
12 elevi şi 29 eleve. Frogresul bun. 6) Pănade, Căpâlna şi Valea-Sasul ui: sub Oe a lucrat societatea acâsta pănă
Ţractul Biei, Iunie 1897. 5) Fânade, 17 Maiii a. m. Presenţi 33 suficient. acuma? Afară de 6 concerte date de ea
şi două concerte împreunate cu joc, acti­
M. On. D-le Redactor! E lăudabilă ho- elevi şi 18 eleve. învăţător Georgiu Niţu. Un lucru îmbucurător s’a putut con­ vitatea ei se reduoe la zero. Coruri de cân­
•tărîrea, ce aţi luat, de-a deschide o rubrică Progres puţin. Un asistent s’a esprimat cam stata, şi anume nisuinţa de a se forma în tăreţi n’a făcut, filiale sâu cabinete de ce­
pentru înregistrarea resultatului esamenelor aşa: Ce privesce educaţiunea şi instruc­ fiă-care şcolă câte 6 despărţăminte, după tire prin sate n’a format. Nu-i adevărat
-dela şcâlele sâtesci. Ar fi bine şi de dorit ţiunea, alegerea materiei de propus ordinea cei 6 ani de şcolă. ceea ce ne spune d-nul C. Morar în cartea
„Părţi din istoria Românilor bucovineni"
să se facă acâsta din tote părţile locuite atenţiunea, liniştea din şcâlă, disciplina, a E adevărat, că nu în tote locurile s’a (Cernăuţi 1894) •- anunţată la concursul
•de Români. Prin acesta câştigă mult şi în­ dovedit, că t6te acestea pentru dânsul putut constata succes mai bun, dâr causa marelui premiu Năsturel-Herăscu de 12.000
văţătorii şi poporul; pentru-că arătându-se sunt: terra incognito. e şi aceea; că întrâgă iâma am avut plâiă lei pentru sesiunea generală din anul acesta
în publicitate, fiă-care învăţător se va sili 6) Spini, 17 Maiii d. a. S’au esaminat multă şi tină şi mai multă, încât îţi era al Academiei Române, —■ că adecă socie­
a corăspunde chiămărei; pentru cel bun 12 elevi şi 21 fetiţe. învăţătorul Maxim mai mare mila de bieţii copilaşi; unii mai tatea ar avâ un cabinet de cetire, şi cumcă
ca să nu cheltuâscă ea cu năimeala casei,
va fi o mulţumire sufletâscă, că silinţa lui Blaga a dovedit diligenţă şi zel, făcând voinici umblau chiar şi cu cătărigi. presidentul ei de acuma, d-l Alexandru
a fost apreţiată; âr pentru cel slab o îm- peste tot progres lăudabil. Un inconvenient mare e şi acela, că Julinschi, ar fi luat cabinetul de cetire îa
pintenare, şi în viitor — ca să nu-i fiă 7. Tătârlaua, la 18 Maiu a. m. învă­ multe oficii învăţătoresci sunt împreunate locuinţa sa. Să-mi spue cine-va, ce fel de
atinsă cârda simţitore, — va fi mai silitor. ţătorul Emil Draja s’au esaminat 24 elevi cu cantoratul; cu înmormântările cu sfeş- gazete se cetesc în cabinetul acela, cât se
E adevărat, că sunt multe căuşele, şi 18 eleve. Progres general bun. tăniile, cu pomenile etc., unde e comuna plătesee pentru ele, cari sunt cetitorii lor
cari în câte un loc nu lasă a se face pro­ 8. Fcisa, 18 Maiu orele 3—6 d. a. mai mare, învăţătorului îi consună 2 dile şi (jilnici ? '
gres, dâr în cele mai multe caşuri e însuşi Presenţi 23 ' elevi şi 1 elevă. învăţătorul D-l Julinschi nici nu-i preşedintele
cu totul sunt numai 5, căci una e di de societăţii, el e numai conducătorul ei. E
învăţătorul vinovat. La esamene ar trebui Ioan Foşa a desvoltat diliginţă, făcând pro­ recreaţie şi alta Duminecă. drept, că societatea avea la început —
să ia parte tot-dâuna, pe lângă preşedin­ gres bun. după cum mi-a spus un cantor — un pre­
tele tractual, şi câte 2 învăţători ca comi­ 9. Veseuş, 21 Maiu a. m. S’au esami­ Apoi fiă-care învăţător numai atunci şedinte, dâră acela mulţămindu-se fără causă
sari, căci ca pricepători mai uşor vor pută nat 21 elevi şi 21 eleve. învăţător Augus- trebue să predea o materiă, când el însu-şi după vre-o câteva dile, a părăsit’o petru
o scie bine, căci copilul mai iute ţine şi tot-dâuna. De atunci şi pănă în cjMa de
constata părţile bune, defectele şi răspun­ tin Trifu. Diliginţă şi zelul său au fost în­
surile nepotrivite. Pe multe locuri nu merge coronate de un succes bun. Comuna acâsta mai mult o noţiune, care o primesce prima astâcll n’a mai fost nici adunare generală,
nici s’a mai ales vr’un preşedinte. După
nici un învăţător ca comisar; cu tote că e comună săsâscă. Românii sunt în mino­ oră. de aceea noţiunea nu trebue să fiă disa unora, societatea n’are nici secretari
fiă-care ar câştiga câte ceva; căci eu cred, ritate; dâr ţin mult la şcolă şi învăţător, alâsă. Nu va fi de prisos, cred, dâcă voiu şi Julinschi e un trândav de cei mari, n’a
ilustra acâsta cu un esemplu: Int’ro co­
că de-ar fi un esamen cât de slab totuşi fiind primit la teologia morală, e regretat lucrat nimic în interesul ei, n’a făcut nici
■poţi învăţa ceva şi dela el. Sper, că cu de toţi poporenii. mună, — nu o spun acum — întrâbă în­ raporturile anuale ale ei, nici n’a tipărit
•ajutorul Reuniunei, pe viitor acest rău se 10. (jăpâlna inferiorâ, la 21 Maiu d. a. văţătorul: „Cum se produce fulgerul?* Co­ vre-o carte folositore pe sâma ei: trântor
rămâne trântor. E bun numai de harţă: se
va delătura. Presenţi: 38 băeţi şi 20 fetiţe. învăţător pilul : „aşa, că norii se lovesc de pământ". pune la .sfadă cu preoţii — cu preposiţii
La noi, în tractul Biei, fiind-că esa­ Filimon Hălmaciu; despre el încă se pote Intr’alt loc întrâbă: cum e osia pământului ? săi, cred însă, că nou denumitul paroch
menele s’a început numai la 3/16 Maiii şi dice, ca şi despre cel din Pănade, cu adausul şi învăţătorul însu-şî. şi încă în esamen, dela biserica, la care-i ocupat el, îi va ră-
face un cerc pe tablă, după aceea trage o teza colţii.
copiii în acest timp frecuentâză mai ne- însă, că acestuia îi lipsesce şi diliginţă şi
Tegulat şcola, ca să se isprăvâscă mai iute, plăcerea. Progresul se p6te numi mai puţin liniă orisontală (diametru) şi spune tot el, Acest articul se publică la dorinţa
M. O. D. Ioan Horşa, conducătorul trae- ca suficient. că aceea e osia pământului, măcar’că glo­ mai multor cantori (dascăli) din ţinutul Ră-
bul îl avea în dulap şcolei. dăuţului, cari sunt de tot supăraţi asupra
tului, a trimis prin câte-va comune ca de­ 11. S.-Miclauş, la 22 Maiu a. m. în­ d-lui Julinschi, căci societatea putea pănă
legat la esamene pe D-l notar tractual văţător Gerasim Mârgineanu cu cei 13 elevi Eu cred, că scopul principal este : să acuma să aibă peste 50 de filiale şi din
Iosif Lita. Aci voifi înşira esamenele în şi 16 eleve a dovedit diliginţă şi zel, fă­ înveţe religiunea, scrisul, cetitul, socotâla; pricina individului amintit n’are nici una.
ordinea, în care s’au făcut observând, că când progres de laudă. din celelalte numai aceea, ce e de lipsă Ei mai doresc, ca Julinschi să nu mai stâe
la sfârşit voiii face calculii generali aşa, 12. Valea-Sasului, la 24 Maiu a. m. pentru viâţa casnică şi despre lucrurile, ce în fruntea unei instituţiuni culturale, de
care nu-i harnic, şi să adresâză tot-odată
după cum esamenele au fost caracterisate Presenţi 19 elevi şi 11 eleve. învăţător Ba- le vede în tâte dilele, să-i arete căuşele, cu tot adinsul la d-nii cantori din Cernăuţi,
de Comisia esaminătore, adăugând şi câte-va siliu Deceănu. Răspunsurile elevilor slabe şi mijloeele şi scopul lor, dându-le informa- ca să rupă ori-ce legătură în privinţa acâsta
reflexiuni generale. nesigure. Metodul d-lui învăţător e de un ţiuni adevărate şi sigure, nu false. cu acel individ şi să caute să pue societa­
06
1) Iclod, la 16 Maiii orele 9—12 a. calapod fârte vechiu, progresul mai puţin ca Un altul acolo la esamen cfi iubiţi­ tea pe temeliă solidă, ca să potă ajunge
m. învăţător G-eorgiu Samoilă. S’au esa- suficient. lor săi elevi în audul tuturor asistenţilor: la cinstea, ce ’i se cuvine, că-i rîde totă
lumea, de le s’a belit obrazul, nu alta.
minat 20 elevi şi 18 eleve. învăţătorul 13. Alecuş, 24 Maiu d. a. Presenţi 20 „şedeţi jos, măgarilor!" Cum îi va fi apos­ De aceea-şi părere sunt şi cantorii din
funcţionâză do vre-o 20 ani; lucru firesc, elevi şi 10 eleve. învăţător Petru Andrea. trofat, când era numai singur cu ei ?! ţinutul Câmpulungului. Ei dic: Cum se
•că are un metod cam învechit. Silinţă pu­ Răspunsuri mecanice. Nu prea multă dili­ Să se mai ferâscă d-nii învăţători de pote, ca o societate să n’aibă preşedinte
tină, progresul însă bunişor. ginţă. Progresul pote purta titlul de sufi­ un lucru. Memorisarea tuturor obiectelor. dela începutul înfiinţării ei şi pănă acuma!
2) Biia, la 16 Maiii orele 3—7 p. m. cient. Din poesii încolo nimic să nu se reciteze, De ce nu se întregesce comitetul? De ce
învăţător Romul JRusu. Presenţi pe lângă 14. Sâncel, la 24 Maiu. Comună mare şi la acestea încă mai întâiu să le scrie nu se ţin adunări generale? De ce nu se
lucră nimic? De ce se calcă statutele apro­
26 elevi şi 16 eleve, şi 2 preoţi străini, românâseă. Sc61a sistemisată cu 2 învăţă­ înţe^sul. în cele mai multe locuri, dâcă bate de guvernul c. r. în piciore? Cine-i
primăria comunală, curatorul bisericesc, tori. Dintre aceştia: a) Teodor Fânâseanu, provoca-i şi punea-i întrebarea, nu putea causa? La ce stă d-l Julinschi în frunte,
senatul şcolastic şi alţi fruntaşi. învăţăto­ învăţător la despărţâmintele III—YI. Pre­ să-ţi răspundă; atunci intrevenea învăţă­ dâcă nu lucră nimic ? Cel leneş rămâie acasă
rul amintit, deşi din causă de bolă a în senţi: 38 elevi şi 26 eleve. Numitul învă- torul, îi spunea §-ul respectiv, în care se etc. etc. Cel ce a fost la început preşedinte
cuprindea întrebarea, şi apoi începea elevul, numai prin vr’o câte-va dile, acela tre­
bue şters din analele societăţii, căci mai
nici nu sufla pănă isprăvea. Dâcă l’ai fi mult a stricat, decât a ajutat, tot aşa şi
s
satului nostru, vor învăţa şi alte Mafteiu: Mulţămesc, mulţămesc, întrebat, ce-a cfi i sâu stetea fără glas, sâu Julinschi.......
sate, şi vom soi, că pe Dumne4eu Măria ta! ţi-o mai spunea odată tot aşa, cu acea deo­ Fior Carp.
se-1 lăudăm cu sfinţii lui şi nu cu Contele: Er acum, Isuse Chris- sebire, că mai răsufla într’alt loc.
aceia, cari pentru a-şl ajunge sco­ tdse, care în acestă Sântă şi mare Rog pe d-nii învăţători să nu ia acestea Un frumos esemplu vrednic de imitat.
pul se întovărăşesc chiar cu dracii. (ji, sărbătorită în cinstea Sfintei din urmă şi nici celelalte în nume de rău.
Ve lăsăm, Măria Vdstră în scirea Tale Maice, mi-ai mântuit vieţa tru- „Dela Târnava mică". Dem Verdienste seine Ehre.
lui Dumnec[eu sfântul. pescă şi sufletescă de peirea vecî- Onore meritului.
. Sehiller.
Contele: Mulţămesc, bade Ioane! nică, primesce dela mine în semn
Am cetit în diarul „Foia Diecesană"
D-V6stre mi-aţî dat dovadă de cre­ de mulţămită, votul, că de aci îna­ D i n Bucovina.
dinţa, ce-o aveţi faţă de mine. Ve inte te-oi onora cu onbrea, ce ţi-se o dare de sâmă, ce o face un corespon­
Districtul Râdauţului, Iunie 1897. dent al ei despre actul sfinţirei bisericei
promit, că de-acum înainte cât voiii cuvine ! Las şi dăruesc, ca în onbrea
pute voiu fi întru t6te spre ajutor Ta şi a maicii tale, în a căreia pază Societatea cantorilor români. Oe sunt so­ din comuna Apadia (Bănat).
satului acestuia. Dumnecjeu cu D- m’a lăsat mama mea la patul ei de cietăţile? Ele sunt întruniri de bărbaţi lu­ Din cele cetite în acea corespondenţă
minaţi, făcute cu scopul, de a sprijini pe
Votre !s mdrte, în locul bisericei de lemn, în cât se pote de mult, fiă într’un chip sâu m’a pătruns mai ales un moment, care me­
(Se duc.) care pănă aci te-au preamărit Omenii altul, pe membri aparţinătorilor ori în pri­ rită să fiă marcat ca un punct luminos în
Mafteiu: Măria ta, eu încă mul­ acestui sat, se se zidescă pe cheltuOla vinţa materială ori morală. Ele sunt la in­ viâţa religiosă-morală a fiilor nâmului nos­
ţămesc din suflet Părintelui celui mea o biserică de pietră mare şi trarea lor în viâţă asemenea unor flori fra­ tru. Şi acest punct luminos, vrednic de a
de sus, că ne-a învrednicit a scăpa frumdsă, se fiă martoră îndurărei tale gede: cresc şi se desvoltă numai atunci, fi semnalat, e conţinutul cuvântărei oca-
dâcă nu le lipsesc mijloeele de esistenţă
din acestă cursă grea. Dumnecjeu şi îngrijirei, ce o aresfânta Ta maică — nervus vivendi; dâcă îngrijitorii şi cul­ sionale a Protopopului Caransebeşului, An-
ve ţină cu Măria Sa D6mna con­ de cei încredinţaţi scutului ei! tivatorii, conducătorii şi membrii lor — dreiu Ghidiu.
tesă mulţi ani, în ticnă şi fericire! Mafteiu: DOmne, cel prea lău­ sunt conscii de datoriile şi chiămarea lor, Cetind în ce chip Domnia Sa şi-a mo­
Contele: Mulţămesc iubitul meu. dat şi mărit de t6tă suflarea creş­ dâcă ei se întimpină între olaltă cu iubire, tivat şi ilustrat afirmaţiunile din tema sa cu
Eii convins, că toţi, câţi au faţă de tină, primesce mulţămitele nostre şi cu blândeţe, cu vorbe cumpănite, dâcă ei argumente temeinice şi cu tapte complinite
fac lucrări bune şi folositor©, dâcă ei în-
mine crudinţa, ce o ai d-ta, se vor ajută la toţi în tdte părţile! din trecutul desvoltărei poporului român, —
trebuinţâză tot ce este frumos, plăcut şi
bucura întotdeuna de dragostea şi (Cortina cade). estetic în interesul societăţilor, de cari precum şi aplicaţiunile practice făcute de
irecunoscinţa mea. se ţin. Domnia sa la viâţa poporului nostru, ca to