Page 85 - 1897-06

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 187—1897.

atâtea pretevsiunî indispensabile în împreju­ noi să primeseă mulţămită nostră cea mai rea cuvântului dumnecţeesc; căci sune întotdeuna de învăţăturile di­
rările critice în cari el se găsesce în timpul sinceră. decă s’ar lăsa vestirea acestuia, apoi, vine.
de faţă, îndemnându-l sâ ţină cu sfinţenia la Pentru comitetul aranjator: pe lângă slăbiciunea memoriei 6me- Dâcă chiar în seculii prim! ai
credinţele sale religiose, la limba şi naţiona­ Ion Macayeiu. (Jliristian Kerlscli. nilor şi pe lângă multele lor îngri­ creştinismului, când adevărurile re-
litatea sa rotnânâscu, la dat inele, la portul jiri produse prin interesele lumesc!, ligiunei creştine erau ascultate cu
şi obiceiurile sale naţionale romăvesd moşte­ sciinţa lor fârte curând s’ar pierde mai multă credinţă ca a4b — dâcă
nite dela moşi, dela strămoşi, — atâtea cu­ Pagube causate de ploi. din memoriă. Partea cea mai mare atunci, 4i°) era a a
9 de mult simţită
vinte sîmburose pline de cuprins practic, a predicei este învăţătura, ceea ce predicarea cuvântului lui Dumne4©u,
atâtea sfaturi înţelepte prielnice, folosi- De pe valea Ternavelcr, 30 Iunie n. nu este alta, decât aplicarea influen­ apoi cu cât mai mult este simţită
t6re pentru vieţa privată şi publică a po­ In primăvară anul se arăta forte bo­ ţei adevărului creştinesc asupra vieţei. astă4î, când parte însemnată din
porului nostru; — din t6te aceste puncte gat, şi economii erau plini de bucuriă, că Predicele sunt necesare pentru noua generaţiune negă chiar şi eais-
de privire am aflat necesar a se lua notiţă d6ră în anul acesta munca lor obositdre învăţătura creştinilor în credinţă, tenţa lui Dumne4eu şi are o direc­
de cuvântul practic al Protopopului Ghidiu va fi răsplătită destul de binişor. Dâr t6tă pentru îndemnarea la fapte bune şi ţiune atât de greşită şi îngrozitdre,
şi a ne esprima dorinţa ca esemplul său bucuria, totă speranţa lor s’a nimicit în pentru glorificarea evenimentelor susţinând, că totul se face şi esistă
să fiă imitat de cât se pote de mulţi păs­ urma continuelor ploi. despre care amintesce Sânta mamă fără Dumne4eu!
tori sufletesel ai neamului nostru. Aşa e şi pe valea Ternavelor. Sămă- biserică. Ele sunt necesare şi im­ In timpul de faţă predica e cel
a
De câtva timp s’a întrebat prin cfi ~ năturile erau forte frumose şi mult promi-
portante în genere pentru toţ! cre­ mai puternic mijloc pentru a sta
rele nostre: Oe este cauSa, că bisericele ţătore în primăvară; der încetul cu înce­ dincioşii, atât învăţaţi cât şi neîn- faţă cu teoriile false păgâne şi cu
nostre nu sunt cercetate, cum ar trebui? tul sămănăturile şi în genere tote produc­ văţaţî. Celor învăţaţi sunt necesare principiile anti-creştine greşite şi
Iată răspunsul: cansa, că ele nu sunt tele agriculturei s’au nimicit apropo total.
pentru curăţirea, înălţarea şi lumi­ fără nic! o basă. De aceea este o
cercetate cum ar trebui, nu e nici sărăcia, Holdele, cari erau fdrte frumose şi înce­
narea minţii şi a inimei lor, fiind-că mare necesitate de-a se pune în
nici împrejurările critice abnorme, mei curen­ peau a slobozi nisce spice lungi, mari şi
în predică se vestesce cuvântul lui timpul de faţă cel mai mare pond
tul materialistic 6tc. etc., cum s’a afirmat sănătâse, din causa ploilor la locurile mai Dumnecjeu, se propune învăţătura pe predic!.
la ocasiunl, ci adevărata causâ fundamen­ grase au căcjut şi astfel se vor preface în pentru consciiDţă, care — pe lângă
tală e, că în bisericele nostre afară de pu­ gunoiii; la locurile mai aşeclate, unde a multele cunoscinţe naturale — pote (Cu altă ocasiune vom vorbi
ţine escepţiunl, lipsesce predica, care este stat apa, holdele au ars cu desăvârşire, ceva despre invidiă.)
să rătăcâscă în ÎDtunerec, neavând
sufletul cultului religios; er unde se ţin aşa că spicul a rămas încă nedesvoltat, er Prob Dr. Eleffcereseu.
întotdeuna omul simţul şi tăria, de-a
predici, ele sunt, partea cea mai mure, cu de- paiul credl, oă a ars. Abia la locurile ce-
deosebi binele şi răul şi a se stăpâni
săvîrşire necorespun(fădre atât din punct de vaşî mai înalte şi mai puţin grase se vede
pe sine.
vedere formal, ca limbă, cât şi din punctul holde mai bunişbre, cari însă şi ele sunt MULTE ŞI BE TOATE.
Er asupra celor neînvăţaţî pre­
de vedere al conţinutului lor. Cu alte cu­ cam rari. dica are o înrîurire binefăcetâre,
vinte ele, în cea mai mare parte, nu sunt Oucuruzele încă erau forte frumose şi întipărind în sufletele lor sămânţele Negoţul şi dragostea.
predici practice în felul cuventărei părin­ pe unde ploile nu au împedecat aşa tare dreptei credinţe şi ale unei vieţi D-nei M. Vulpe, văduvă, negoţ de
telui Protopop Ghidiu, de aceea nici nu săparea lor, şi acum sunt frumose şi mult
plăcute lui Dumnezeu. Chiar decă viotuule.
pot ele ave efectul, ce-1 avu predica Dom­ promiţătore. Der pe unde din causa ploi­ ei nu pricep încă tot simt însă, că L o o o.
niei Sale, despre care cetim, că „a fost lor nu s’au putut săpa, sâu s’a amânat prea predica, pe care au aucjit’o, este în­
ascultată ca nespusă plăcere şi cu lacrămî mult eu sapa — şi asta s’a întâmplat în văţătură dumnecţeescă şi mântuitâre. Mult Ştim, şi Iubită Domnă! Amin­
tind contul meu dela 13 luna treoatâ, re­
în ochi, astfel că simţirile ascultătorilor, aprinse Predica propagă învăţătura, care feritor la oârnaţii şi şunca liferată, ta rog
cele mai multe locuri —, acolo s’au îngăl-
de un foc sacru, păreau transpuse în sfere binit, au rămas subţiri şi mici, aşa că nu îşî câştigă puterea .dela motive şi cu supunere a nu desconsidera sentimentele
mai inalte cerescl“. mai e nădejde să producă rod. simţământe, cele d’intâiu au influenţa pentru preţuita D-Tale personă.
Onore deci meritului! Viile erau de tot frumose şi bine în­ asupra minţei, aceste asupra spiri­ Ce e drept, în mod delicat mi-ai dat
Fericită biserica, care este adminis­ florite, promiţând rodurl îmbelşugate pe tului, âr unite pătrund voia. să înţeleg, că mai întâih trebue să treoâ
trată şi povăţuită de astfel de păstori su­ unde erau scutite de filoxeră, der din causa Fructele predicei sunt: Credinţa, doliul pentru fericitul D-Taie soţ, repausat
fletesc! ! ploilor, strugurii cad de-acum îngălbinin- care prin o predică bună se deş­ ia 6 Iulie anul trecut, in sfirşit insă să nu
Ioan Popea. du-se, seu rămân nedesvoltaţl. teptă şi se face vie în inimi; spe­ ti sosit ore timpul? Ori doră poftescl, oa
Astfel stăm şi cu pomele şi cu legu­ ranţa, care prin vestirea cuvântului sucaa de 65 fl. 50 or. să o inoassez pna
Dare de semă şi mulţămită publică. mele. Rară grădină va fi în cari să vedî dumne4©esc se sprijinesce şi se în­ sodaiul meu?
nisce legume sănătose seu nisce pome în­ tăresce; iubirea, care ne face să com­ Acum am şi sângerate prospât, oare
Braşov, 2 Iulie n. 1897. tregi. Cartofii în partea de-asupra. a pă­ pătimim pe cei nenorociţi, şi în ţi-1 ofer cu preţurile ieftine ouuoscuto, dim­
Petrecerea cu dans („Exitue“) arnn- mântului sunt uscaţi formal, er’ în pământ fine tot felul de fapte bune şi reli- preună ou mima mea, care bace pentru
giatâ de maturisanţii dela şcolele medii ro­ încă nedesvoltaţl. Morcovii, fasolea eto. se gios8. Predica lucreză contra viciu­ T-ta, ca la un bătrân bun, şi oare nu va
mâne gr. or. din loo sub p&tronagiul d-nei veştejesc fără însă ca fruncjele să fiă rupte lui şi al indiferenţei, mişcă pe cel inceta mol-ud&tâ de a bate pentru D-Ta«.
Elena A. Popovicî, în sera cjilei de 18 (80) de lângă viţă. păcătos, deşteptă pe cel slab şi ri­ Soii, că eu sunt uu neguţător bun şi chiar
Iunie c., a avut un suooes moral şi mate­ Pomele rămân mici, şi ca lovite de dică pe cel mic la suflet. acum am primit un transport de boi, de
rial, ce a întrecut tote aşteptările nostre. grindină, âr frunzele se useă, ca şi cum Predica este fundamentul unei care mă şi cunoscl. Salarna inoă nu este
Acesta avem s’o mulţâmim onorabilei li-ar fi dat oineva foc. lucrări binecuvântate şi condiţiunea tare, o, te rog, nu h mef D-Ta, iubită.
societăţi române din Braşov, oare cu deo­ Economii sunt forte îngrijaţi, căci fundamentală pentru deşteptarea şi Domnâ.
sebita bună voinţa şi amabilitate a spriji­ precum se esprimă dânşii: „Date (dări) sfinţirea unei societăţi. Ea este scu­ In speranţă, că în fine vei asculta ru­
nit întreprinderea nbstrâ. In deosebi dato- sunt destule şi încă prea multe şi mari, âr tul adevărului, biruinţa virtuţii, spe­ garea mea şi în curând îmi vei trimite suma,
nm recunosomţa Stimatei D-ne Elena A. unicul venit al lor pentru acoperirea dă­ ranţa celui desperat şi pacea fami­ conform contului alăturat aici a doua 6ră
Popovici, care la rugarea cosiră a avut rilor, adecă recolta pământului, e aprope liilor. rămân cu dragoste şi adoraţiune veohiă. r
bunâ-voinţa de-a primi patronagiul petre­ de tot nimioită“. Ei trăesc numai cu spe­ Predica este binecuvântare pen­
cem arangiate de noi, dând prin acâsta ranţa, implorând darul lui Dumnedeu ca tru popor şi pentru preot. Prin pre- Supus:
un timbru distins petreoerei şi asigurând, El să le întorcă spre mai bine. dicare s’au întors multe suflete, Tulbure,
aşa cjicend, chiar dela iuoeput reuşita ei. s’au împedecat multe păcate şi s’au cârnăţar.
Ternăveanul.
Au inours în total 329 fl. şi 2 Napo- îndemnat la multe fapte bune. Prin
leond’orl. Spesele au fost 177 fl. 43 er. predicare s’au împăcat mulţi inimici, GstlendsuruA septemănel.
A rămas deol un venit curat de 152 fl. 43 cr. Importanţa predicârei în biserică s’a întărit pacea între căsătoriţi; IUNIE. are 30 dile. CIREŞAR..
şi 2 Eapoleond’orl, oare venii, conform sco­ prin predicare se opresc multe fără­
în timpul present. delegi şi multe lucruri rele. pilele
pului anunţat, s’a destinat pentru cumpă­ Călend. Iul. v. Căleud. Gregor
rarea unui nou stindard al şcolelor medii „De ai grăit celui fără de lege, Astă4î, mai mult ca or! când, Dam. 22 3 S. mart. Eus. 4 Udarlih
că să se întorcă dela căile predica este de cea mai mare nece­
române. Luni 23 S. m. Agripina 5 Ciril şi Met.
sale şi să fiă viu; şi cel sitate în biserica nâstră. Trebue să
Oferte marinimose am primit dela fără de lege întru nedrep­ spunem cu durere însă, că amvonul Marţi 24 ţ- Nasc. st', i. b. b Isaia prof.
7 Vilibald
următbrele stimate domne, domuişore şi tatea sa va muri, şi sân­ bisericelor nâstre este aprâpe Mer. 25 S. m. Febronia 8 Elisabeta
2B Cuv. p. David
domni: gele lui din mâna ta îl voiţi mut. Joi 9 Anatalia
cere. Er de vei spune tu Astă4î predica în biserică este prea Vin. 27 Cuv. p. Samson
D-na Elena A. Popovicî 200 fl.; D-ra dreptului, ca să nu păcă- puţin luat în considerare, din causa Sâm. 28 Ad. Chir. şi 1. 10 Amalia
Olga A. Popoviol 2 Napoieond’orl. D-i tuescă şi el nu va păcătui, răcelei, cu care este susţinută de-o
Dumitru Lupan 9 fl. D-l Emanuii Safrano cel drept cu viâţă va vieţui, parte din preoţii noştri. înainte, la
5 fl. D-na Eleftera Safrano 5 fl. D-na Gleo- că ai spus lui, şi tu vei creştinii cei vechi, predicele îi adu­ C u r s u l l o s u r l l o r p r i v a t e
patra Safrano 5 fl. D-nii: Simiou Damian mântui sufletul tău“. nau la biserică, mai mult decât ser­ din 30 Iunie 1891
5 fl. Ioan Săbâdeanu 4 fl. Dumitru Popo­ (Ezechil III. 17-19). viciul liturgic; ba adese-or! se în­ comp. vinde.
6.80
7.20
vici 4 fl. Iosif Puşoariu 3 fl. D-mi: Virgil — F i n e . — tâmpla, că mulţi dintre creştin! ve­ Basilica . . . 199.— 199.75
Credit .
Oniţiu, Dr. Eugen Meţianu, Dionisiu Eă- Clary 40 fl. m. c. . 60.60 61.50
Predicele sunt neapărat trebuin- neau la biserică numai pentru a as­
gărăşann, Bran de Lemeny, D6mna Mun- Havig. pe Dunăre . 164.— 155.—
ciose în serviciul divin, fiind-că bi­ culta predicele. Chiar şi astăfi! sunt Insbruck . . . . 26.76 27.75
teanu, G. Jd. Popp şi Diamandi I. Manole serica lui Dumnecjeu se întinde şi mulţi dintre creştin!, car!4ic: „m’aşî Krakau . . . . 26.40 27.40
câte 2 fl. Arseuiu Ylaicu 1 fl. 50 or. Nio. se întăresce pe pământ mai cu semă duce bucuros la biserică, decă aş! Laibacb . . . . . . . 22.25 23.25
Buda .
63.50
62.-
Bogdan, Lemeny (senior). N. N. Pant. prin mijlocul propagărei cuvântului asculta un cor bun şi o predică Palfiy . . . . 60.— 61.60
Dima, D-ra Maria Bogdan, D-ra Cornelia Crucea roşie austr. . 20,— 20.80
lui Dumne4eu. De aceea biserica a bună“. dto ung. . 10.50 11.—
Popp, I6n Duşoiu, D-na Elena Russu, D-na dto ital. . 12.26 12.65
împreunat predicarea cu serviciul Predica noi o considerăm ca

Paulina Popp, D-na Glodar, Iordan Popo­ sacru, dând importanţă serviciilor cea mai de frunte datoriă a preo­ Salm . Rudolf . . . . . . . 2 72.50 6 73.25 2 26.25 5
vici, Mibaiîi Popovici, Sohuster, George sacre, însă recunoscând necesitatea tului, căcî biserica, mai cu semă în Salzburg . . . . 26.— 27.-
Şerban câte 1 fl. Vasile Goidiş, Pompihu St. Genois 75.76 76.-
predicărei. timpul de faţă, nu este decât o ade­ Stanislau . . . . 43,— 45.—
Dan, Al. Străvoiu, A. Ciortea, D-na Elena Aşa-der predicarea are scopul vărată scolă de adulţî. De aceea Trieitine 4 / °/ 100 in. c. 148.— 162.—
1
a 0
dto 4% 60
George Ion câte 60 or. de a îngriji, ca sciinţa legei creştine preotul trebue să predice în fiă-care Waldstein 69.— 71.—
61.—
59.—
Rugăm pe toţi aceşti generoşi spriji. şi credinţa cea vie se se păstreze, Duminecă şi sărbătore, ca astfel dto de 10 franci -- __ --,--
t
nitor! şi sprijinitore a causei iniţiate d şi tâte se se împlinescă prin vesti­ amvonele bisericelor, ndstre să ră­ Banca h. ung. 4% --.-- i
e